Glasul Bucovinei, martie 1924 (Anul 7, nr. 1487-1512)

1924-03-01 / nr. 1487

io „ALOGIAVUMII“ O \ • é­s Cernăuţi, Sâmbăta 1 Martie 198 i \)L pentru ţărani Anul VI). Nr. 1487 m­or. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român 1 Exemplar Sibili Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904 N fl L R OM fi N ESC ' *y —....... APARE ZîLtffC === Tipografia : Telefon Nr£§6 Ziarul: Telefon Nr. 61 P«­on an 360 Iei, pe Va an 2°0 lei, pe trei luni 100 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 200 lei, pe V2 an 120 lei, pe trei luni 60 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe s,3 an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe V1 an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Domnească Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite, frum­crisete au se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLI­E se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada domnească No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50V*­I­porul de judecați la Cernăuți. ABONAMENTUL: Gazeta noastră In numărul ei 1473 din 12 Faur anul acesta aducea ştirea că d. mi­nistru Nistor dimpreună cu d. general *Ru­­jinschi, comandantul şcoalelor militare din România întreagă, au cercetat cazărmile din Cernăuţi, spre a găsi un foc potrivit pentru liceul militar ce urmează să se deschidă în Cernăuţi. Şi cum greutatea cea mare, ca să se găsească un foc potrivit, se spunea acolo că este înlăturată, liceul militar în Cernăuţi se va deschide numai­decât la toamnă. Is­pitirile de primire e vorba să se ţie chiar vara încă în luna lui iulie. Conducător al li­ceului să fie luat în vedere d. colonel Cris­tescu, un bun şi învăţat ofiţer, aşa că prin alegerea lui se face un început norocos. Ştirea aceasta e c-o aducea gazeta noastră despre apropiata înfiinţare a unui liceu mili­tar în Cernăuţi, e cât se poate de însemnata pentru noi. Cernăuţii e al treilea târg după mărime din România întreagă şi este aşezat la mar­ginea României. Aşa fiind toate jertfele cari se cer, trebue aduse şi totul, ce se poate face, trebuie făcut, ca acest târg să fie cât mai înzestrat cu felurite şcoale şi aşezăminte de învăţătură românească şi de întărire a nea­mului românesc. Căci noi Românii în partea aceasta numai prin şcoală şi învăţătură multă ne putem întări şi întemeia bine. De aceia un liceu militar trebuia înfiinţat în Cernăuţi din capul locului, decum s’a întors stăpânirea românească la noi. Şi când d. ministru Nistor a fost întâia oară In fruntea trebilor obşteşti, s’a şi luat hotărîrea ca în Cernăuţi să se deschidă un liceu militar. Dar schimbându-se guvernul şi venind averescanii la cârmă, n’au mai purtat grija cuvenită acestei întrebări- Conducătorii de atunci din Cernăuţi au spus că n’au o clădire potrivită pentru un liceu militar şi li­ceul nu s’a putut deschide. Dar înfiinţarea unui liceu militar în Cer­năuţi e de mare folos şi pentru gospodarii noştri, căci mulţi din ei şi-ar da copiii la şcoală, ca să-şi câştige o pâne ceva mai uşoară, mai­ ales că pământurile s’au cam strâmtat, dar cum să-i trimită în târg la şcoală, cândUscumpetea e aşa de mare şi în­treţinerea­ unui băiat. îrţ - târg costă aşa de mult. Liceele militare însă sunt însoţite întot­deauna de internate, unde un număr mare din şcolerii cari urmează liceul militar, sunt ţinuţi, hrăniţi şi îmbrăcaţi pe cheltuiala sta­tului, datori fiind bine înţeles în schimb să slujească statului ca ofiţeri după isprăvirea şcoalei. Astfel fiind şi înfiinţându-se în Cer­năuţi un liceu militar, sute de copii de ai noştri de gospodari, copii cuminţi, dar săraci, vor putea să cerceteze o ş­­ală frumoasă şi de folos, ajungând ofiţeri buni şi viteji apără­tori ai ţării şi ai pământului strămoşesc. Dar mai e încă o pnanâ, de ce intim­­i­ţarea unui liceu militar, cu deosebire aici în Cernăuţi, e atât de însemnată. Cernăuţii sunt aşezaţi, precum am pus, la marg­ne şi anume la marginea de miazănoapte a României şi anume într’o parte a ţării care a stat aproape o sută cincizeci de ani întregi sub o stăpâ­nire străină. Şi acea stăpânire străină a căutat din răsputeri să înstrăineze vechiul pământ românesc, aşa că Cernăuţii sunt astăzi în mijlocul multor sate cu oameni veniţi pe vremuri din alte ţâri sau cu Români ce şi-au uitat limba lor veche românească. Ei bine,­­ liceul militar are să fie o şcoală din cele­ mai potrivite, ca pe mulţi dintre aceştia să-i facă Români şi să-i aducă înapoi la matca lor veche românească. Iată deci atâtea pricini temeinice şi în­semnate cari ne-au făcut ca noi în gazeta noastră să stăruim din capul focului mereu pentru înfiinţarea cât mai grabnică a unui liceu militar în Cernăuţi. Şi acuma ne pare nespus de bine că guvernul de acuma, biruind greutăţile băneşti în cari a împins ţara guvernul averescan de mai înainte, a găsit chip şi care să găsească banii trebuin­­cioşi pentru deschiderea şi întreţinerea unui liceu militar în Cernăuţi. Şi acuma am avea încă o dorinţă ca liceul să se des­cidă dintr’o dată cu două clase, sau cu trei chiar, anume a tăia şi a cincia şi poate şi a doua, ca ast­fel băeţii sărmani cari n’au chip să urmeze mai departe şcoalele de prin­­târguri, în cari sunt acuma, să poată încerca să se mute la liceul militar. Infiinţându se de la toamnă în Cernăuţi liceul m­­itar, târgul nostru şi ţara din preju­rul lui se va îmbogăţi din nou cu o şcoală românească bună şi de mult folos, cunos­cându-se astfel că stăpânirea de acuma e ai multă tragere de inimă pentru ţara şi poporul nostru. Vasile Grecu­ Puterea stăpânirii noastre Marele nostru învăţat d. Nicolae Iorga se gă­seşte acuma la şcoala românească din Franţa, anume la Fontenay-aux Roses (citeşte Fontnei­s-R­us) Cu acest prilej d s- a spus unui gazetar ceea ce gândeşte despre mersul politicei din ţara noastră. Declaraţiile d-lui Iorga te găsim în «Adevărul». Cărturarul neamului nostru d­intre alteie a vorbit şi despre partidul liberal, care astăzi este la cârma ţârii. Liberalii vor rămânea în fruntea ţării încă multa vreme, a spus d. Iorga. Partidele din opoziţie nu se pot înţelege între ele şi sunt cu mult prea slabe ca să poată aduce o schimbare de guvern. Cât despre aceasta, partidul liberal poate să rămâe la putere şi o sută de ani. Aşa vorbeşte un om din opoziţie despre guvernul de astăzi. D. Iorga cunoaşte bine ce pot par­tidele din opoziţie, de aceea nu-şi pune nici o nă­dejde în ele. Cursuri de popularizare Sâmbătă 1 Martie crt. începe la Universitate a doua serie a cursurilor de popularizare. Noua serie va fi inaugurată de către d-l prof Dr. Leta Morariu, care va vorbi Sâmbătă 1 Martie, la orele 6­ 7d­e în sala Vil­a a Universităţii, despre «Poetul­­V. Dra­­cinschi». Publicul este rugat să dce parte. Cum stăm cu politica? Dacă ne uitam in jurul nostru şi nu dăm silinţă să judec­am faptele cari izvorăsc din în­­demnul frumos şi înalt al stăpânirii, vedem că a­­vem pricină să fim plini de bucurie. Vezi bine că omul trebue să drămuiască lucrurile şi trebile ob­şteşti, desbrăcat de orice patimă, pentru că numai atunci va ajunge să vadă aşa cum trebue să vadă. Oamenii acri la suflet şi vecini, gata să vorbească de rău despre orice om de bine, nu sunt ascultaţi de nimeni. Stăpânirea noastră de acum este cea mai bună pe care a avut o până azi ţara, noastră întregită. Sunt doi ani de când un gu­vern alcătuit din oameni de-ai partidului liberal conduce cu destoinicie ţara. Este o fericire că m­ărimile de azi avem astfel de cârmuitori. Ştim în ce chip a mătrăşit banul şi bunu­rile ţârii guvernul format din oameni de-ai par­tidului averescan. Alice în Bucovina averescanii în frunte cu Dori şi au făcut şi ei de cap, la fel cu averescanii din Bucureşti Erau doar toţi de­­ pănură. Banii noştri pierduseră foarte mult din puterea lor de cumpărare şi în străinătate a­­proape că nici nu aveau preţ. Aceasta din pri­cina gospodăriei nesocotite a Averescanilor, cari, în loc să cruţe, au făcut cheltueli fără nici o so­­coteală, pe can au căutat să le acopere cu îm­prumuturi nenorocite şi tipărind mulţime de bani de hârtie. Sub Averescani ţara ajunsese la grea strâmtoare, întreg poporul a cerut atunci ca să vie un alt guvern, pe care să­­ alcătuiască partidul li­beral­l. Aşa s’a şi întâmplat. Guvernul liberal s-a dus vârtos pe mân­ă şi în aceşti doi ani a în­zestrat ţara cu o mu­­ime de le°i trebuincioase, a făcut legea de temelie a ţării (Constituţia), a a­­dus rânduială în vis­­eria statului ca acesta să aibă cu ce face faţă nevoilor sale, legea agrară, legea privitoare la armată ş. a. Mare grijă a avut ca să dea banului nostru­­puterea şi căuta­rea pe care a avut-o. In direcţia aceasta a muncit cu toată băgarea de samă. Azi ved­e că munca­­ aceasta na fost zadarnică , leul se urcă ceiace,­­ va să şică îi creşte puterea de cumpărare. Stră­inătatea capătă iarăş în vedere în banul nostru.­­ Aceasta avem s'o mulţumim stăp­ânirii chibzuite a­­ partidului liberal. ’ In timp ce stăpânirea munceşte din greu, o­­poziţia face mari opinteli so împiedice dela muncă. Mai cu seamă partidul naţional din Ard­al al d lor Maniu şi Iaida precum şi partidul ţără­nist al d lor Mihalache şi Lupu mult se sbu­­ciumă să câştige încrederea ţării ca să ajungă la putere, nu timpul, din urmă casei­le vorbeau că partidele din opoziţie ar vrea să facă ele între ele un fel de legământ numit «bloc» ca, vezi Doamne, în felul acesta să răstoarne guvernul li­beral. Au ţinut cis­ă mare, dar la o înţelegere n au ajuns, pentru că de când e lumea, lupul nu ţine tovărăşie cu capra. Opoziţia ştie ea bine că norodul are încredere neştirbită în guvernul d-lui­­. I. C. Brătianu, care îşi vede in stingherit de munca sa atât de roditoare pentru ţară. De-a­ surda încearcă opoziţia să tulbure apa limpede, norodul este plin de bucurie că guvernul liberal, de cănd e la cârmă, a adus multe îndreptări­ în rosturile ţării.

Next