Glasul Bucovinei, martie 1924 (Anul 7, nr. 1487-1512)

1924-03-29 / nr. 1511

*­i Cernăuţi, Sâmbătă 29 Martii aSK Număr pentru ţărani VIÎ. Ml 1511 w, an 50 lei, pe trei lm -litru străinătate pe un an 800 lei, u 1 an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Domnească Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Mauvensele «« se înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLflmE se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa la fass. Porul de Judecată I« Cernăuţi. ft'­--------------- oX®* 1 ' B . voct. . S* w. an 360 lei, pe \ vo­­c ‘ • 10 lei, pentru ííííjíí zilnic, pe un «. ^0' 2u lei, pe trei luni iff 1*1. Numai numărt , pe un an 80 lei, pe Pentru pace Viaţa tuturor ţarilor a luat, după răsboiu, o înfăţişare cu desăvârşire nouă, pentru că împrejurările de vieţuire s’au schimbat pe de-a întregul. Sufletul Insus al omului a eşit schimbat din furia nesocotită a crâncenului răsboiu, care a înghiţit multe vieţi de om şi a prefăcut în ruini aşezăminte strălucite şi folositoare, ridicate prin o trudă de zeci de ani. Ghiulelele tunurilor au năruit biserici, au prefăcut în dărâmături fabrici mari şi gospo­dării întinse şi bine legate. Viaţa nouă de azi a statelor din Europa a fost pecetluită prin mai multe sfaturi de pace, cari au pus la cale noua alcătuire a statelor europene. Pe temeiul hotărîrilor luate la acele sfaturi s’a aşezat pacea din Europa De o pace lungă sunt dornice toate ţările, pentrucă numai în acest chip se pot vindeca de rănile răsboiului. Ţara noastră întregită are şi ea nevoe de pace, ca să se întremeze şi să muncească pentru desăvârşirea rosturilor ei şi­ binele tu­turora. Mai zilele trecute d. Duca, ministrul treburilor din afară, a ţinut în Parlament o prea frumoasă cuvântare, în care a arătat că România vrea să trăiască în voe bună şi pace cu toată lumea. Azi când aproape toţi Ro­mânii sunt uniţi sub înţeleaptă conducere a M. S. Regelui Ferdinand, când hotarele ţării cuprind întreg pământul nostru strămoşesc, poporul românesc nu poate dori alta­ceva decât o pace trainică. Stăpânirea noastră îşi dă cu socoteala că numai pacea este prielnică azi intereselor statului român, care numai în acest mod se poate întări înlăuntru. Şi dacă dela încheierea păcii încoace ţara a fost înzestrată cu legi de mare folos, apoi fără îndoială că este încă mult de făcut pentru întărirea ei înlăuntru. Aceasta se poate desăvârşi numai sub scutul păcii. De aceea guvernul român doreşte din adâncul inimii pacea, şi politica sa întreagă purcede de la acest gând. D. ministru Duca a vorbit despre conduita statului român faţă de statele străine, spunând că guvernul ro­mân va stărui cu orice ocazie din toată i­­nima ca pacea lumii să rămâe aşa cum a fost statornicită la sfaturile de pace. Statul român este alături de ţările cari doresc pa­cea lumii, şi împotriva acelora cari voesc s’o turbure. De când a venit în fruntea ţării guvernul liberal legăturile statului nostru cu Aliaţii, Franţa, Anglia şi Italia, s’au îmbunătăţit tot mai mult. Iar când s’a întâmplat să se ivească oarecari neînţelegeri între Aliaţi, statul român a stăruit cu toată puterea să-i împace pe toţi. Aşa a făcut d. prim-ministru I. I. C. Brătianu la conferinţa dela Genova şi d. Duca, minis­trul treburilor străine, la sfatul de la Lausanne. Dacă suntem datori statelor străine şi dacă avem poate neplăceri din această pricină să nu uităm că şi ele sunt o urmare a marelui răsboiu. De aceste neplăceri se plâng de an­te­ aproape toate statele din Europa. Guvernul de acum a găsit, când a venit la cârmă, o grea sarcină de datorii către statele străine. In vreme de doi ani aceste datorii au fost uşu­rate mult mulţumită gospodăriei chibzuite a stăpânirii. D. Duca a amintit apoi despre legăturile noastre politice cu Franţa, Anglia, Italia, Bel­gia şi Japonia, arătând că sunt foarte­­prie­teneşti. Ni-s prietene şi Statele Unite. Cu Po­lonia, Iugoslavia şi Cehoslovacia ne găsim în cele mai bune legături de tovărăşie. Mai a­­daogem că aceste 1­3 state împreună cu Ro­mânia formează o tovărăşie de ţări numită Mica Antantă, a cărei greutate politică este băgată în samă şi vorbită de bine în lumea învăţată. Nu stăm rău nici cu puterile neutre (cari nu s’au amestecat în răsboiu) Spania, Grecia, Finlanda, Estonia şi Letonia. Cu Bulgaria sta­tul român stă în legături de mai înainte şi doreşte să aibă aceleaşi legături şi cu Ungaria. Cu Austria legăturile se fac din ce în ce mai bune. Ele au devenit şi mai strânse prin vi­zita pe care cancelarul Seipel al Austriei a făcut-o guvernului nostru. Chiar acum are loc la Viena o conferinţă (stat) austro-română, care va strânge şi mai mult legăturile dintre aceste state. D. ministru Nistor este condu­cătorul delegaţiei române în Viena. De la Germania statul român cere despă­gubiri, cari sunt întemeiate şi cari trebue să ni se plătească. Totuş este dată putinţa să intrăm în legături şi cu acest stat. Numai cu Rusia sovietelor statul român n’are legături Vina nu este a României ci a sovietelor cari cer ceea ce nu li se cuvine. Basarabia a fost şi rămâne a noastră. În cuvântarea limpede şi frumoasă a d-lui ministru Duca cunoaştem că conducătorii Românei au mare grijă să încunjure ţara noastră cu cinstea pe care ea trebue s’o aibâ în lume. Vasile Plăvan Emam­ail LMM Comitetul agrar din Bucureşti în şedinţa sa din 20 Martie crt. a judecat procesul de expropriere a moşilor Liteni, Măzănăeşti, Brdeşti. Se ştie că aeste moşii au fost ale moştenitorilor răp­ustului Varteres Pruncul. Co­mitetul agrar, prezint de d. Al. Constantinescu, ministru al Agricultrii şi Domeniilor, a răs­turnat hotărîrile dar în această chestiune de comisia de ocol din Gura humorului şi de co­misiunea regională din Cernăuţi şi a expro­priat în întregime roşiile amintite mai sus. Interesele săteilor au fost apărate în acest proces de către­­ avocat Dr Aurel Morariu. Dacă mai demnzi «Dreptatea» averescană scornise că săteni au pierdut acest proces, acum stă plouată că ponegririle ei i-au dat pe averescani de ruşie în faţa sătenilor. Apel (Hins mu nenn pit lansat de doamna Ministru Virginia Dr. I. Nistor D-l Leonard, directorul trupei de reprezen­taţii teatrale, a binevoit să aprobe cererea noastră de a aranja în ziua de 29 Martie c. în Teatrul Naţional din Cernăuţi o reprezentaţie în folosul exclusiv al orfanilor din războiu, iar în 31 Martie c. o reprezentaţie în beneficiul inva­lizilor şi văduvelor din războiu. In ziua de 29 Martie c. se va reprezenta „Sânge polonez“, în 31 Martie se va reprezenta „Haina galbenă“. Se face deci apel călduros la simţul nobil al marelui public să nu lipsească de la repre­zentaţia aceasta, având în vedere scopul cali­­tativ al serbărilor (de a sprijini pe invalizii, văduvele şi orfanii din război, fără deosebire de naţiune şi confesiune). Orice suprasolviri precum şi destinarea su­melor adunate se va publica în ziar. Bilete de vânzare la librăria „Ostaşul Ro­mân“ şi seara la cassa Teatrului Naţional. ■■■■■■■■■■ ■ |*#-­----------------------------------------­ Serviciul militar va fi numai de 2 ani Guvernul nostru munceşte din răsputeri ca să facă legi bune pentru ţară şi să aducă linişte şi rân­­duială, pentru ca poporul nostru să ducă o viaţă în tihnă. Pe­ lângă legiuirile bune, despre care are scris în rândurile trecute, guvernul nostru prin ministrul de războiu, domnul general Mărdărescu, a crezut folosi­tor să dea o nouă alcătuire armatei. Prin legiuirea a­­ceasta se vor îndrepta multe lipsuri şi nevoi cari s’au simţit în războiul cel mare. Stăpânirea noastră vra ca aceasta să aducă uşurări poporului. Astfel de acum înainte serviciul militar va dura numai 2 ani pentru toate armele. Serviciul de 5 ani dela marină (la apă) se coboară la 3 ani. Aşa feciorii vor putea să facă mai uşor armata şi n’or lipsi aşa de mult dela gos­podărie. Bine­înţeles că câştigul de un an vor trebui fe­ciorii noştri să-l întrebuinţeze cu înţelepciune. Fecio­rii s’or putea însura m­­ai degrabă, vor putea munci la câmp în ajutorul părinţilor sau vor putea învăţa vre­un meşteşug. Altă hotărîre bună a acestei legiuiri este aceea, că toţi flăcăii cari au acasă familie grea şi să­racă, vor putea merge liniştiţi la oaste, p­ntrucă le­giuirea hotăreşte ca familiile lor să fie ajutate de stă­pânire. Cu aceasta guvernul vrea să împace nevoile ’oamenilor cu nevoile ţârii, pentrucă flăcăii să n’aibă şi grija asta de nevoile de acasă şi să-şi facă pe de­plin datoria faţă de ţară. Se vor forma 7 corpuri de armată şi se vor împrăştia aceste corpuri pe întreg pământul ţării, fără a ţinea samă de vechile hotare, într’un regiment vor face oaste basarabeni alături de bucovineni, muntenii şi moldovenii alături de ardeleni. Aşa flăcăii vor cunoaşte pe fraţii din celelalte ţări ro­mâneşti şi s’ar deprinde să se iubească frăţeşte. Maiestatea Sa Regele Ferdinand I este conducă­torul întregei armate. Pe lângă Rege s’a alcătuit un sfat numit „consiliu naţional“ care atât în timp de pace cât şi în războiu va cerceta să afle, care sânt nevoile armatei.— In felul acesta România va avea o armată bine alcătuită și puternică, iar dușmanii noștri din afară n’or mai îndrăzni să se ridice împotriva noastră.

Next