Glasul Bucovinei, aprilie 1924 (Anul 7, nr. 1513-1534)

1924-04-01 / nr. 1513

Csraăuţi, Marţi 1 Aprilie 1924 Numărul 2 Lei A®al VH. Nr. 1513 flSONnr­ENTUL : Kft tn *n 360 lei, pe l­a an 2°° lei, pe trei luni 100 lei, pentru •Irani zilnic: pe un an 200 Iti, pe la au­­20 lei, pe trei luni S® î*l. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe v'j as 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un la 800 lei, pe la an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada domnească Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Maaucruell­as se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada domnească No. 33 Pennis inserate in interiorul ziarului se urci taxa ca Porul de Judecată la Cernăuți. Legea chiriilor (I.) Legea privitoare la regimul excepţio­nal al raporturilor dintre proprietari şi chi­riaşi a primit sancţiunea din partea M. S. Regelui şi a fost publicată în „Monitorul Ofi­cial“ din 27 Martie a. c. Legea chiriilor, al cărei proect a fost prezentat Parlamentului de d. Q. G. Mâr­­zescu, ministrul Justiţiei, a fost "pe larg des­­bătută timp de peste 6 săptămâni în Corpu­rile Legiuitoare, iar întreaga presă a discutat chestiunea chiriilor cu acest prilej până în amănuntele cele mai neînsemnate, contribuind la elucidarea acestei probleme, care datează din timpul războiului şi a cărei soluţionare devine din zi în zi mai grea. Ori­câte cusururi ar găsi veşnic nemul­ţumiţii acestei legi a chiriilor, fie în chestii principiale, sau în chestiuni tehnice şi de a­­mănunt, toată lumea trebue să fie însă de acord, că legea care intră acum în vigoare înseamnă un imens progres din orice punct de vedere, față de seria de legi, cari s-au promulgat până acuma în această materie. Primul avantaj al legei de față este, că nu mai recurge la provizorat, ci introduce în această materie un regim de oarecare stabi­litate, prelungind de drept până în 6 Mai (23 Aprilie st. v.) 1927 contractele de închiriere şi subînchiriere. Pentru 4 ani deci, chiriaşii nevoiaşi sânt siguri că nu vor putea fi eva­cuaţi şi nu li se va putea urca chiria; în a­­ceşti 4 ani, se poate nădăjdui, că construc­ţiile de clădiri noi vor spori şi viaţa se va normaliza în aşa fel, încât chiriaşii nu vor mai avea nevoie de protecţia Statului şi pro­prietarii de case vor putea reintra în deplinele lor drepturi de proprietate. Legea chiriei scuteşte toate categoriile de chiriaşi cari sânt cetăţeni Români în ce pri­veşte evacuarea, nu scuteşte Insă pe toţi chiriaşii în ce priveşte calculul chiriei anuale. Astfel legea fixează In Cap. II., art. Io chiria anuală pentru chiriaşii cari nu au un venit anual ce întrece 100.000 lei, la suma împă­trită a chiriei antebelice. De aici coeficientul de spor merge progresând, ajungând până la 8 pentru chiriaşii cu un venit până la maximum 250.000 lei inclusiv. Chiriaşul cu un venit ce întrece această sumă, va plăti ca chirie atât, cât va conveni cu proprietarul, iar în caz de neînţelegere chiria se va fixa de o comisie arbitrala, compusă din 2 magistraţi şi un de­legat al fiscului, care nu va putea însă sta­bili o chirie mai mare decât chiria antebeli­că, înmulţită cu 20, şi nici mai mică decât aceiaşi chirie înmulţită cu 8. Proprietarul chiriaş se va putea muta în casa sa, oferind însă chiriaşului evacuat a­­partamentul deţinut până atunci de proprie­tar. Această dispoziţie nu se va aplica însă faţă de funcţionarii publici şi pensionari civili, militari şi eclesiastici, funcţionari judeţeni şi comunali, invalizi, orfani, văduve de război, localuri ocupate de Stat şi căminuri studenţeşti.­ Legea de faţă nu se va aplica, faţă de casele construite în condiţiunile legei pentru încurajarea construcţiilor de clădiri din 23 Iulie 1921. Ca complectare la legea chiriilor ar fi acum necesar, ca guvernul să pregătească un nou proect de lege pentru încurajarea construcţiilor de clădiri, care să aibă menirea de a înlocui legea din 1921, care s’a dovedi ineficace. Statul ar trebui să aducă pentru încurajarea construcţiilor şi mari jertfe bă­neşti, cum s’a întâmplat în Cehoslovacia şi Franţa, unde criza de locuinţe nu se mai resimte atât de tare de un timp încoace, de­­când Statul a intervenit cu sprijinul său fi­nanciar. Ratificarea convenţiei Basarabiei — D. Poincaré către Cicerin — Iată textul răspunsului pe care dl Poincaré l-a adresat d-lui Cicerin în chestia Basa­rabiei : Ratificarea de către parlamentul francez a tratatului de la 23 octombrie 1920 încheiat de către Anglia, Franţa, Italia şi Japonia de o parte, de România de altă parte, recunoscând suveranitatea României asupra Basarabiei, a provocat protestarea guvernului sovietic, care vede în deciziunea parlamentului francez o intervenţie arbitrară, de natură a compromite consolida­rea păcii in această parte a Europei. Ministrul­­ de externe francez aminteşte că puterile aliate au găsit de comun acord că tradiţia istorică, situaţia etnografică şi economică a Basarabiei precum şi voinţa clar exprimată a locuitorilor, legitimează unirea populaţiei româneşti a acestei provincii cu România. Parlamentul francez nu putea să aibă alte motive decât acelea care au fost luate în consideraţie de către parlamentul englez care a ratificat acest tratat, fără ca această măsură să fie considerată ca un obstacol pentru restabilirea bunelor raporturi între Anglia şi Rusia Guvernul francez se ridică în special în contra interpretării după care tra­tatul în chestie ar constitui o violare a drepturilor populaţiunei basarabene. Guvernele aliate au recunoscut suveranitatea României asupra Basarabiei numai după declaraţia votată de Sfatul Ţării care are următorul conţinut: «Republica democratică a Ba­sarabiei, limitată de Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechea frontieră austriacă, care a fost ruptă din corpul vechei Moldove, de peste 100 de ani de către Rusia, far pe dreptul său is­toric precum şi pe dreptul său de înrudire şi bazăndu-se pe dreptul popoarelor de a decide ele singure de soarta lor, se uneşte cu începere de azi şi pentru totdeauna cu patria mumă, cu România». De altmintrelea articolul 9 al tratatului prevede că Rusia va fi invitată să ade­­reze la această convenţiune în aşa mod ca şi situaţia să poată fi regularizată după cum s’a procedat cu nouile formaţiuni de stat independente dela frontiera occidentală a Rusiei în con­formitate cu principiul de libertate a popoarelor de a dispune ele înşile de soarta lor, principiu care a fost proclamat pentru întâia oară de Rusia. Conferinţa dela Viena din nou primejduită După ştirile sosite la Bucureşti cari trans­mit primele impresiuni dela Viena, în urma conferinţei care s’a deschis Vineri, situaţiunea este arătată din nou în perspective pesimiste. Delegatul rus a susţinut — cum era de aşteptat — că guvernul sovietic nu poate re­cunoaşte hiotârîrea Sfatului Ţării şi că, cere un plebiscit în Basarabia, care să hotărască din nou o situaţi­ine consfinţită şi pe baza principiilor de autodeterminare şi pe baza trata­telor internaţionale. Se înţelege că punctul de vedere rusesc nu poate fi acceptat de către delegaţia ro­mână, aşa încât dacă d. Krestinsky se va menţine la punctul de vedere sovietic, soarta conferinţei se poate prevedea de pe acum. în faţa răspunsului delegatului român, care a respins categoric punctul de vedere sovietic, delegatul rus a insistat totuş să mai reia conversaţia. Aceasta este situaţiunea până acum şi după cum se vede nu e de natură să îndrep­tăţească o notă optimistă. ■......■ I I ■ ............. • • • • — 1 I Tratativele dintre România şi Austria In ziua de 27 Martie a. c au început tratativele dintre Austria şi România. Ministrul de externe dr. Gruenberger a luat cuvântul salutând venirea la Viena a delegaţiei româ­neşti în frunte cu dl Nistor pentru "a tranşa chestiunile cari n’au fost rezolvate cu prilejul vizitei cancelarului austriac la Bucureşti. Dr Gruenberger a scos in relief importanţa ches­tiunilor ce aşteaptă rezolvarea în interesul ambelor state Preşedinte al comisiunei mixte a fost a­­les reprezentantul Austriei Schueller. După a­­ceasta au început imediat negocierile. Minis­trul României la Viena, dl Mititineu, a luat parte la această ședință. —,---------------------t93® — -----------------­ Suprimarea subsecretariatelor în Franţa Paris, 30 (Rador). — Consiliul de miniştri a de­cis suprimarea tuturor subsecretariatelor de stat, fără excepţie. Totuşi din cauza importanţei naţionale a reorganizării aviaţiei, Laurent Ognac, fostul subsecre­tar, va păstra funcţiunile sale şi va purta titlul de­­ şef al misiunii aviaţiei, fără să primească în schimb vreo I retribuţie. E inexactă ştirea schimbării ambasadorilor I francezi la Londra şi Tokio.

Next