Glasul Bucovinei, aprilie 1924 (Anul 7, nr. 1513-1534)

1924-04-01 / nr. 1513

Pstg. 2 Adunare studenţească Ziua de 29 Martie crt. fiind o Sâmbătă, studen­ţimea română de la Universitatea din Cernăuţi a ales-o ca zi de comemorare pentru studenţii eroi, căzuţi în luptele pentru întregirea Neamului- Sâmbătă dim­ la orele 9 întreaga studenţime rom- s’a adunat în sala Armoniei, de unde a plecat în corpore spre Cate­drală pentru a asista la Parastasul oficiat de către P. S. S. Arhimandritul Clementie Popovici înconjurat de un numeros cler întru pomenirea studenţilor morţi. După parastas a urmat un Te-Deu. La oficierea pa­rastasului au luat parte Rectorul Universităţii d. Dr. Valerian Şesan, decanul Facultăţii de litere şi filosofie d. R. Gândea, prodecanul R. Sbiera şi d. prof. univ. Al. Procopovici şi Sauciuc-Săveanu. După săvârşirea serviciului divin, studenţimea­­ s’a reîntors în corpore în sala Armoniei, unde a ţinut­­ o adunare, care a fost prezidată de către d. Şt. Pa-­­­velescu, de faţă fiind di­rector V Şesan şi’ câţiva profesori universitari. La această adunare s’a discutat chestia Basara­biei, hotărîndu se să se ţină a doua zi o mare adu­nare de protest în Teatrul Naţional. A doua chestiune ce s’a adus în discuţie a fost memoriul înaintat de studenţime Senatului universitar în Noembrie 1923. Cu acest prilej d. Rector a amintit că memoriul se­ studiază încă de Senatul­­ universitar, multe puncte­­ din el fiind deja rezolvate. Cu privire la carnetele de reducere pe C. F. R., s'a hotărît să se ceară ministrului de­ comunicaţii sâ permită studenţilor să beneficieze de de. Terminându­­se adunarea, studenţii şi studentele în grupuri de câte patru au manifestat pe străzile principale ale Cernău­ţilor cu toată demnitatea şi liniştea cuvenită- Corte­giul manifestanţilor purta în frunte placarda cu in­scripţia «Basarabia este şi va fi numai a»Românilor» Manifestaţia a luat apoi sfârşit în faţa Universităţii, unde d. Şt. Pavelescu a mulţumit în numele stu­­denţimii d-lui Rector pentru grija şi interesul deosebit ce-l arată faţă de studenţi. D. Rector V- Şesan a răspuns cu cuvinte bine simţite, arătând că în aceste vremuri grele entuziasmul juvenil al studenţimei are nevoe de­ experienţele şi sfaturile profesorilor universitari, pent­­ uu a continua cu succes lupta. ■■■■WflWUl. ■■———■——­Z • «■—■■■■ -N­ OLÁSUL BUCOVINEI de-a mai funcţiona. Astfel de cazuri se întâmplă în­ sistemul osos, unde un os moare şi se poate elimina fără că să producă moarte totală. Cazuri de moarte locală se întâmplă în ficat, unde se formează pete albe, cari sunt un ţesut mort. Tot aşa se întămplă cu rinichii atacaţi de tuberculoză. Moartea locală o produc şi corpurile străine, cari iau forma unor pietricele. Terminând expunerile asupra cazurilor de moarte, vorbitorul a trecut la concepţia morţi. Moartea a fost personificată în diferite feluri. Mai demult ea era ca­racterizată ca un schelet îmbrăcat în haină medicală. Altă concepţie a morţii o au unii poeţi. Ei o compară cu o oare­care linişte în natură, cu o linişte sufle­tească ce o vom avea după atâta sbucium în viaţă. Omul trebue să aştepte cu curaj sfârşitul vieţii. Dacă a trăit o viaţă ordonată ideea morţii nu-l poate speria. Noi putem influenţa şi susţinea longevitatea vieţii, mărind forţa vitală, opunând resistenţă prin felul nostru de a trăi, dară nu putem imortaliza viaţa. Cei vechi îşi făceau iluzia că ştiinţa va ajunge aşa de departe, că omul va deveni nemuritor. Ştiinţa n’a ajuns nici astăzi aşa de departe, ca să aducă longe­vitatea vieţii la un perpetuum mobile. — A fost greu, încheie conferenţiarul, de a descrie în câteva ore feluritele cazuri de moarte, de a expune nenumăra­tele probleme care agită spiritul omenesc de sute şi mii de ani. Publicul a aplaudat cu mare căldură foarte interesantele expuneri ale d-lui Dr. Panliucu- Burlă. ®«S­ No . 513 Cursuri de popularizare Despre moarte Luni, 24 Martie crt. d. conf. univ. Dr. V. Pau­­liucu-Burlă a continuat cursul său, «Despre moarte», expunând în mod interesant o serie de cazuri de moarte violentă. Cu ocazia aceasta d-sa a arătat im­portanța ce o are medicina regală pentru cercetările ce le face justiţia ca să descopere din crima făptuită pe ucigaşi. Instrumentele, armele şi alte obiecte cu cari criminalii comit omorurile se pot cunoaşte din rana cauzată cu ele. Din forma ranei se poate deduce la mod aproape precis caracterul criminalului, starea lui sufletească când a săvârşit crima precum şi ten­dinţa lui. Vorbitorul a arătat pe ecran o serie de chipuri reprezentând diferite cadavre aflate la locul unde s’a comis crima. Din poziţia în care au fost aflate aceste cadavre s’a putut constata violenţa luptei dintre vic­timă şi agresor. Şi în cazul acesta pentru instrucţie e de o importanţă foarte mare locul comiterii crimei şi împrejurimea, pentru a afla urmele lăsate în decursul luptei precum şi urmele criminalului dispărut. In fine un mare preţ se pune şi pe obiectele găsite alăturea victimei sau în apropierea ei. In multe cazuri aceste obiecte sau sunt chiar corpul delictului sau servesc pentru explicarea unor chestiuni, cari apar ulterior la autopsia cadavrului. Astfel vorbitorul a arătat pe ecran un caz de omor comis asupra unei fete tinere in grădina publică din Cernăuţi. S’a văzut bine locul unde a început violenţa, şi cadavrul cu o mulţime de răni şi pete livide, din care s’a putut constata bes­tialitatea cu care a fost comis acest omor. Interesante au fost expunerile conferenţiarului în privinţa unor ca­zuri de omor dublu, arătând cum se constată din mai multe lovituri, aceea care a produs moartea. D-sa a arătat un caz, când o femeie a fost asasinată prin strangulare și lovire. De asemenea au fost foarte interesante expu­nerile relative la sinuciderile din dragoste. D. conf.­­ Pauliucu-Burlă într’o serie de fotografii a explicat rănirile şi lovirile asupra craniului prin diferite obiecte, a arătat cam­ sunt părţile cele mai sensibile ale cranului şi repercusiunile ce pot avea astfel de lovituri asupra creerului. Din cauza lovirii craniului se adună sânge între os şi creer, împiedicând funcţiunea acestuia. Conse­cinţa firească a acestui fapt este încetarea funcţiunilor vitale. Ajunge o lovitură cât de mică pentru a pro­duce moartea imediată. Alt caz de moarte violentă este acela prin fulger. Natura îşi lasă semnele sale de violenţă prin dungi pe corp. Lumina puternică şi intensivă a fulgerului, nu numai că ucide, ci uneori înseamnă contururile victimei pe obiectele din apropiere. Pe lângă cazurile de moarte totală sunt şi cazuri când moartea este numai locală. Aceste cazuri se manifestă la vii, când celulele unor părţi ale organis­mului mor aşa că, şi aceste organisme încetează In seara zilei de 9 Martie crt. asociaţia corpului didactic primar din judeţul Siret a aranjat cu concursul asociaţiei surori din Gura­ Humorului un concert în Siret, după care apoi s’a dansat, s’a cântat, s’a făcut multă politică şi s’a şampanizat (din salariile cele mici? — Nota culegătorului) pânâ’n zorii zilei in sala hotelului Anahof. Am constatat cu prilejul acesta că aproape mai bine de jumătate din învăţătorimea judeţului a lipsit de la acest concert şi d-nii din comitetul asociaţiei au atribuit lipsa învăţătorimii faptului că aceasta încă nu primise salarul pe luna Martie. N’aş putea crede aceasta căci în ziua aranjării concertului s’a ţinut la ora 1 d. m. şi o adunare generală a asociaţiei, la care n’a participat nici măcar un sfert din învăţătorimea judeţului; şi doar 1 adunare putea să vie învăţăto­­rimea, neavând spese. Ş, la adunarea generală şi seara după concert s’au rostit multe cuvântări politice. Mai cu seamă d-nii Ioan Ţigara, preşedintele asociaţiei corpului didactic din Bucovina şi a asociaţiei corpului didactic din ju­deţul Siret, şi d. Alecu Sahlean, (am auzit că a eşit din învăţământ şi se ocupă cu alte cele) au ros­tit groaznice discursuri, acompaniaţi fiind de d-nii: On­est Procopovici, director de liceu, Iosif Sahlean, diriginte şcolar, Ioan Repta, căruia ii place să se nu­mească profesor de liceu,­­şi mai mulţi alţii. O reuşită materială cred sâ fi avut concertul, căci mi s’a spus că cu săptămâni înainte de con­cert învăţătoarea Sofia Wagner şi d. director de liceu Procopovici au desvoltat o activitate largă printre ne­gustorii averescani din Siret, vânzând bilete pentru concert. In ziua concertului a vândut bilete seara la cassă învăţătoarea Sofia Wagner, care nici nu cunoaşte limba română. Şi cu drept cuvânt lumea s’a întrebat, dece a lipsit dela ghişeul cassei, cassarul asociaţiei jude­ţene d­­inspe­tor Buzneanu. Nu se ştie din care cauză preşedintele asociaţiei a găsit că-i mai potrivit ca ser­viciul la cassă să-l facă, în seara despre care e vorba, învăţătoarea Sofia Wagner. . . Am plecat din Siret cu impresia că această aso­ciaţie învăţătorească, după cum se prezintă ea în tim­pul de faţă, face foarte multă politică pentru un par­tid anumit. M-am convins că grosul învăţătorimii din judeţul Siret este liniştit şi-şi caută de serviciu în mod conştincios. Sunt însă vre­o câţiva mari agitatori politici, cari fac toate sforţările să producă tulburări între în­văţători. Această convingere am câştigat-o cu prile­jul unei convorbiri, pe care am avut o cu mai mulţi învăţători fruntaşi din judeţul Siret. Mi-a părut rău că n’am­ putut să discut şi cu d. inspector şcolar Buz­neanu, care poate mi-ar fi dat multe informaţii importante. Agitaţiile politice cari se fac numai de vreo câţiva învăţători din judeţul Siret sub diferite forme sunt foarte stricăcioase bunului mers­ al şcoalelor pr­in faptul că aceste agitaţii produc neînţelegeri printre învăţători. Aceştia se urăsc între plauta şi consecinţa imediată a acestui fapt este că sufere în prima linie bunul mers al şcoalei. Un participant­ aducă jertfe de milioane ca să se zidească noui că­­minuri pentru studenţi şi publicul contribuie cu sirgu­­inţă la lista de subscripţie deschisă de ziarul «Uni­versul», până acum peste 1 milion şi 200 mii lei. Dintre toate centrele universitare, la Cernăuţi, deşi domneşte aceeaşi mizerie, sprijinirea studenţimii lasă încă mult de dorit. Oficialitatea a făcut cât i-a fost îngăduit, dar iniţiativa particulară trebue să in­tervină şi ea. Iniţiativa a fost luată chiar de studenţime. «Ju­nimea», cea mai veche societate studenţască română din Cernăuţi, care astăzi are un număr impozant de membri activi, emeritani, onorari, fondatori, sprijinitori şi binevoitori a luat iniţiativa de a-şi ridica un cămin prin contribuţii benevole. Pentru scopul acesta socie­tatea a cumpărat o parcelă în imediata apropiere a Universităţii şi a lansat liste de subscripţie pentru a strânge fondurile necesare. Cu ocazia jubileului de 50 ani de activitate ce-l va serba în curând societatea academică «Junimea», se va inaugura de­sigur şi modestul cămin în care studenţi sărmani vor găsi un liman liniştit şi un cuib binecuvântat de atâtea inimi generoase ce şi-au dat cu drag obolul lor. Şi spre marea laudă a publicului românesc, dar mai ales a membrilor noştri emeritaţi şi onorari, constatăm cu­ bucurie şi mari speranţe în , viitor, că apelul nostru află răsunet în inimele româ­neşti. Primul imbold mai puternic spre înfăptuirea a­­cestui vis al nostru a venit din partea răpăosatului nostru membru emeritat cons. Vasile Jemna care donând suma de 5000 lei s’a făcut primul Ctitor al «Junimii». In ultimul timp ne-au fost restituite listele de subscripţie din partea membrului onorar dl. senator George conte Vasiko cu o ctitorie de 5000 lei şi prin stăruinţa d­lui dir. gen. Dr. Victor Hundei, so­­cietatea forestieră «Bucovina» a înscris încă suma de 5000 lei. Sperăm că şi celelalte liste vor înregistra de ase­­menea contribuţii frumoase. Ne simţim deosebit de îndatoriţi a mulţumi din inimă celor, cari ca cei dintâi au dat pilde frumoase de jertfă şi­­dragoste neţărmu­rită. Literele de aur din «Analele» societăţii academice »Junimea“ şi chipurile Ctitorilor, prinse în pereţii că­minului vor povesti urmaşilor cine au fost măritu­moşii ctitori ai tineretului acestui neam românesc! Un concert politic la Siret Cilii st­denissc „lira“ De la societatea academia «Junimea» am primit spre publicare următoarele: Cărmuitorii de mâne vor fi studenţii de astăzi dar ei au nevoe de sprijin să se pregătească pentru munca grea ce-i aşteaptă, nu trebue lăsaţi să lupte cu mizeria şi să-şi cheltuiască puterile lor tinere, înainte de vreme. La semnalul dat de însăşi studenţimea, Mecsnaţi Români, ca V. Bolnavu-Vasiliu şi alţii s’au grăbit să Lămurire Ziarul „Vorwärts“ are îndrăsneala să răspân­dească pentru a doua oară ştiri răutăcioase şi minci­noase despre mine. Nu mă sinchisesc de convingerile şi concepţia despre adevăr a acestui ziar şi nici nu-l ţin vrednic de un răspuns, ci ţin numai să relevez pentru oamenii de bine un adevăr . Sentimentele patriotice din n­u demonstrate de acest ziar care adresează cu­­vinte ofensatoare unui bun român p­entru că îşi înde­plineşte datoria cătră stat, şi cinstea ziaristică ce ad­mite lansarea de calomnii şi minciuni în urma unor informaţii unilaterale, tendenţioase şi neadevărate. Pe astfel de oameni îi socotise defăimători de profesie şi m­i-e silă să stau mai departe de vorbă cu ei, chiar şi în cazul când ziarul „Vorwärts“ va con­tinua cu abundenţa lui de cuvinte luate din vocabu­larul său specific, să-mi adreseze injurii. Dr. E. Kipper. iile se pîotisî in­ clestia Sasi­aliei Pentru Duminecă 30 Martie crt. s’a convocat în sala Teatrului Naţional din Cernăuţi, la iniţiativa studenţimei române, o mare adunare de protest în chestia Basarabiei, a tuturor cetăţenilor din Cernăuţi şi împrejurime. Adunarea a fost bine cercetată. Re­marcăm în special numărul mare de cetăţeni din suburbii şi împrejurime. La orele 10 şi jurn. d. Şt. Pavelescu deschide adunarea arătând scopul pentru care a fost convo­cată. Apoi d. Pavelescu dă cuvântul profesorului se­cundar T. Balan, care în conferinţa ce o desvoită arată care a fost situaţia acestei ţări de la origine şi până astăzi. Conferenţiarul arată apoi cu date sta­tistice începând de la răpirea Basarabiei în 1812, că elementul român în Basarabia a fost totdeauna pre­ponderant faţă de celelalte elemente. Încheie confe­rinţa spunând că Basarabia a fost, este şi trebuie să­ fie numai a Românilor. A urmat Apoi la cuvânt d-nul prof. univ. R.­biera, care, completând pe d. profesor secundar­­Salan, a expus pe înţelesul tuturor situaţia creată astăzi acestei provincii româneşti de către oameni cari n’au nici un drept asupra ei. A încheiat arătând, pe înţelesul poporului însemnătatea tratativelor can au foc acuma între România şi soviete la Viena. Adunarea a votat apoi o telegramă în chestia Basarabiei către M. S Regele, una către d-nul prim­­ministru I. I. C Brătianu şi o a treia către ministrul de externe d-nul Duca. După adunare s-a format în fața Teatrului un cortegiu de cetăţeni, cari au manifestat în sunetul muzicei militare pe principalele străzi ale oraşului.

Next