Glasul Bucovinei, aprilie 1924 (Anul 7, nr. 1513-1534)

1924-04-20 / nr. 1529

Cernăuţi, Duminică ,20 Aprilie' $24 Numărul 2 Lei \m\ VII. Nr. 1529 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada domnească Nr. 33 Se primesc numai articole iscălita. Maaacnaolo an se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculCAxS după tarif şi se primesc Ii­nistraţie. Strada domnească Nr. 33 Pontru înnorare in interiorul ziarului se urcă Porul de Judecată la Cernăuți. ABONAMENTUL: S­i­xu­m 360 lei, pe Va an 300 lei, pe trei luni 100 lei, pentru răni zilnic: pe un an 200 lei, pe V, an 120 lei, pe trei luni 1 tei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe V S an 50 lei, pe trei luni 30 lei.. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe V­ a an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. iei Mill li iipiiiii lit Brniii (I.) Cu toate câ războiul mondial a luat sfârşit incă în toamna anului 1918, totuşi, se poate spune, că până astăzi încă nu s’a ajuns pe continentul nostru la pacea definitivă. Cu toate că s’au semnat şi ratificat o serie în­treagă de tratate de pace, aceste tratate, au lăsat nerezolvite atâtea chestiuni litigioase, încât aplicarea lor necesită noui desbateri şi aranjamente, cari menţin încă o atmosferă de nelinişte şi nesiguranţă. Una din chestiile cele mai dificile, care se pune în calea pacificării definitive a Eu­ropei, este problema reparaţiilor generale, ce are a plăti Germania statelor învingătoare Cifra reparaţiilor a fost fixată cu ocazia conferinţei ţinută la Londra în Main 1921 la t»­rrrrci aur, din care sumă Ger­mania abia de a plătit până la un timp vreo 4,5 miliarde mărci aur, încetând apoi cu totul orice plată în contul reparaţiilor, ceia ce a silit Franţa, să proceadă la ocuparea Ruhrului. Germania persistând cu obstina­ţiune în o atitudine de resistenţă pasivă, a accelerat prăbuşirea totală a valutei sale şi a complicat şi a îngreuiat şi mai mult rezol­virea problemei reparaţiilor. Pentru a ajunge la o soluţie acceptabilă în această chestie, Franţa şi Anglia par a fi găsit acum o platformă de înţelegere, încre­dinţând unui consiliu de experţi studiarea problemei reparaţiilor.­­După o muncă de trei luni, consiliul experţilor, compus din cei mai mari financiari ai lumei, a supus Comisiei Despăgubirilor un raport, în care face propu­neri, menite să pună Germania în posibilitate de a plăti datoriile sale. Raportul experţilor cere înainte de toate restabilirea suveranităţii economice a Ger­maniei în întreg teritoriul ei ceia ce înseam­nă că ocupaţia Ruhrului va rămâne de ordin pur militar. Raportul cere mai departe regu­­larea valutei germane prin formarea unei noui bănci de emisiune cu un capital de 400 milioane mărci aur, marca hârtie retrâ­­gându-se din circulaţie. Mai departe, se pro­pune transformarea Căilor Ferate Germane într’o societate pe acţiuni, care va plăti în contul reparaţiunilor 600 milioane mărci aur anual. Germania va plăti în primul ani numai 1 miliard mărci aur, şi apoi majorând suma treptat va plăti începând din anul al patru­lea suma normală de 2 şi jumătate miliarde mărci aur. In sfârşit, Germania va primi un îm­prumut extern, pentru a putea face primele vărsăminte în contul reparaţiunilor. Raportul experţilor nu fixează încă suma totală a despăgubirilor şi nu discută chestia garan­ţiilor. Acest raport a fost aprobat de Comisia Despăgubirilor, care a declarat că el poate fi primit ca bază de soluţionare a diferen­delor; tot aşa guvernul german a acceptat conclusiunile experţilor ca bază de discuţie, ceia ce constituie oricum un pas înainte pe calea rezolvirei acestei chestiuni. Dacă în Germania alege­ile cari vor a­­vea loc în luna Maiu nu vor aduce la pu­tere pe extremiştii din dreap­t, ceia ce ar provoca o recrudescenţă a­mperialismului german, atunci putem spera câ raportul ex­perţilor va forma baza unei viitoare înţele­geri franco-germane şi atunci abia ne-am afla pe pragul realizării une­i păci defini­tive. ■ ■ * • • 9 --- ■ ........ Sărbătorirea unirii Basarabiei la Viena Şi la Viena, unde dl Krestinski cerea un plebiscit pentru Basarabia cari nu­ are a face ab­solut nimic cu strămoşii d-saUyS’a sărbătorit a­­n­ver­sarea Unirii Basarabiei t-Iupu, cuvenit In capela română s’a ţinut serviciu divin la care au luat parte domnu­­l Nistor, minis­tru şi preşedintele delegaţiei române la Viena, dl Mitilineu, ministru plenipotenţiar la Viena, întreg personalul legaţiei române precum şi co­lonia română din Viena. După serviciul divin dl ministru I. Nistor a ţinut în localul societăţii studenţeşti «Ro­mânia Jună» o conferinţă despre Basarabia, a­­rătând cum această provincie a fost totdeauna pământ românesc in ciuda unei vremelnice stă­pâniri străine care nu mai poate reveni. ■ ■ -■■■'- ft « » m —————— — —­ Tratativele româno-austriace , ministru I. Nistor, preşedintele delega­ţiei române, la conferinţa care are loc la Viena între România şi Austria, a făcut unui cores­pondent al ziarului «Adevărul» foarte impor­tante declaraţii asupra tratativelor româno aus­triace, care se desfăşoară in mod normal, ne­tulburată de nici un incident Iată ce a spus­­ ministru Nistor: Tratativele economice cu Austria, ce re­zultă din dispoziţiunile tratatului de la Saint- Germain, au început la 27 Martie şi continuă de trei săptămâni. Delegaţiunea română a luat imediat contact cu cea austriacă formând mai multe subcomisiuni şi anume una finan­ciară, una juridică şi una tehnică. Subcom­siunile lucrează zilnic de la 10 până la 1, iar după prânz se dresează cuve­nite­i procese verbale şi se pregăteşte mate­rialul de discuţie pentru şedinţa viitoare. Chestiuni financiare Până acum aproape toate chestiunile din program au fost discutate în subcomi­siuni. Aşa de pildă, subcomisiunea financiară a discutat chestia eliberării depozitelor pu­blice şi private, regularea datorilor şi credi­telor reciproce, relativ la cari trebue să se facă o deosebire între datoriile şi creditele foştilor cetăţeni austriaci cari au devenit ce­tăţeni români şi între datoriile şi creditele dintre vechii cetăţeni români şi cetăţenii aus­triaci, asupra cărora trebuesc încheiate con­venţii separate, şi în sfârşit, datoriile ipote­care. Afară de aceasta, au mai fost discutate şi chestia societăţilor de asigurare parti­culare şi a­­asigurărilor sociale, apoi ches­tia ştampilării titlurilor emise de diverse societăţi. Comisiunea tehnică a discutat chestia căilor ferate locale din Bucovina şi a trimis rezoluţiile ei comisiunii juridice spre exami­nare şi formularea unor propuneri. Sunt spe­ranţe bune că această chestiune dificilă va găsi o soluţie favorabilă, care va satisface ambele părţi. Pensiile absenteiştilor A mai fost discutată cu deamănuntul şi chestia pensiilor foştilor cetăţeni austriaci cari au devenit acum cetăţeni români, şi anume foştii funcţionari publici civili şi ofiţerii. Tre­­bue să subliniez că pensionarii cari trăesc în România primesc în mod regulat pensiile ce li se cuvin Nu rămâne decât de a găsi un mijloc prin care să se poată transmite şi pensionarilor cari trăiesc în străinătate pen­siile lor. Chestia Cassei de economii a Poştei şi a rechiziţiilor făcute în Bucovina în cursul războiului, au fost şi ele abordate. La un rezultat definitiv am ajuns în chestia depozitelor şi a datoriilor şi creditelor reciproce. Sâmbătă 12 Aprilie avea să aibă loc o şedinţă plenară a celor două delegaţuni, când trebuia să se semneze convenţiile refe­ritoare la aceste chestiuni. Din cauza boalei d­lui Schüller, şeful delegaţiei austriace, şe­dinţa a trebuit să fie amânată pe Marţi, 15 Aprilie, Fondul Religionar din Bucovina De un interes deosebit pentru delegaţia română este chestia fondului religionar greco­­oriental din Bucovina care a suferit în cursul războiului pagube enorme şi a fost silit, afară e aceasta, sa subscrie sume mari pentru împrumutul de războiu. Cum acest fond e destinat scopurilor religioase, culturale şi de binefacere, delegaţia română ţine foarte mult ca această chestiune să găsească o soluţie favorabilă. Chestiunea va fi regulată printr’o convenţie specială şi e probabil că ea va fi definitiv tranşată Mirţi. Cu o deosebită satisfacţie trebue să cons­tatăm, a încheiat d. Nistor, că negocierile sunt conduse într’un spirit amical reciproc şi că membrii ambelor delegaţiuni dau dovadă de multă pricepere şi bună voinţă. Diversi­tatea chestiunilor discutate şi necesitatea de a consulta experţi tehnici asupra unora din ele fac ca mersul negocierilor să cam tără­găneze, aşa că vor trebui continuate, cu o scurtă întrerupere în timpul serbătorilor de Paşti, până la sfârşitul lunei Aprilie. — — ■ • • • • ............ Datoriile comercianţilor români în Italia — S’a căzut de acord asupra aranjării lor — Roma 18 (Rador). — Aranjamentul da­toriilor comercianţilor români în Italia a fost definitiv aprobat de toţi creditorii italieni.

Next