Glasul Bucovinei, iunie 1924 (Anul 7, nr. 1559-1580)

1924-06-11 / nr. 1565

Redacţia şi Administraţia Cernăufl, Strada bomne&seft Nr. JS ANUNŢURI Sl RECLAftE %* după tarif fi st primase la «tar itlsfersfte: Strada teomacascA Na. 33 Pmtm imente la interiors! diarafai m atei taaa m Parul 4« Judecai* la I. ABONAMENTUL: ** m u 30 lei, p« V: »» 300 lei, pe trei luai 104 lei, pentnt iSrssi silnic: pe un an 200 lei, pe i/s a. 120 lei, pe trei luni î* lei Numai numărul de Duminici: pe un aa 30 lei, pe ** s* 50 lei, pe trei lun! 36 lei. Pentru străinătate pe ua aa 800 lei, pe •/, an 408 lei. Plăţile se fac la sediu! ziarului. Se prim cec numai articole iscălite. Mu«cfli*eto­re ■e Înapoiază. klub­ Uliii Si É Ulii 9 a — —IUI un »IMII mu, I.I'I imni—mi i iii—iwim im», iii A ’ZÎSBi -----------------------------------------------î • » ..............­...........— ■ ■ ■' ~ Aproximativ dela 1 Mai, atât valuta na­anala franceză cât şi leul nostru trec prin ele încercări, şi fluctuaţiile acestor două ra­­te sunt serioase motive de nelinişte şi în­­fiorare pentru lumea financiară, căci osci­­ţiunile acestor valute, mai deu seamă ale Iran­­ului, fac să se perpetueze la infinit starea : nesiguranţă a economiei mondiale. Mişcă­­e, câteodată ascendente, mai mult însă scendente, ale leului şi francului în ultimele se săptămâni nu sunt dependente una de :a, aceste variaţiuni sunt produse de cu­mul diferite momente, ele s’au ivit însă în elaş timp şi pot fi deci cercetate alăturea. Francul francez a trecut prin grea cunu­­nă încă în lunile Ianuarie, Februarie şi Mar­­curent, cotoorir­du-se fără întrerupere până la mijlocul lui Martie, când s’a întrerupt ase scăderea, începând o urcare în salturi,­it de neaşteptată, încât a produs enorme zastre în lumea speculatorilor de profesie pe toate pieţile mari mondiale. Această nvalescenţă a francului nu a dăinuit însă lg­ timp, căci dela 8 Mai încoace, francul ce prin fluctuaţiuni desordonate, scăzând jse cu multe puncte într’o zi, şi îmbună­­indu-se iar cu puţine puncte a doua zi, a văzut chiar in cursul lunei Mai produ­­idu-se chiar în cursul aceleiaşi zile impor­­ate variaţiuni ale cursului. In general, mer- 1 francului a fost descendent de la 8 Mai :pace şi în zilele din urmă, francul a scă­­t la Zürich chiar până la 27 centime­li­­ţiene. Nu e uşor a se stabili cu exactitate caii­­le actualei deprecieri a valutei franceze, care a produs tot atât de brusc şi neaşteptat, urcarea din Martie; oricum­, această scă­­re nu trebue atribuită unui singur motiv, pare a fi rezultatul unui concurs de înr­­ejurări neprielnice, precum sunt: imposibi­­ltea băncilor franceze de a continua acţiunea irte costisitoare de sprijinire a francului, i­ou­­rată la 11 Martie, apoi activitatea neolc­­ă a contraminei, care se foloseşte de mâ­nerile cele mai detestabile pentru a-şi asi­­ra câştiguri mari, pe urmă împrejurarea că Austria şi comerţul francez s’au văzut toc­ai acum nevoite de a se acoperi cu canti­­­i mari de dolari şi lire sterline, şi în sfâr­­, situaţia politică foarte tulbure, mai cu amă faţă de continuarea atacurilor contra­mnului Mitterand, preşedintele republicei nceze, care este somat de noua majoritate se retragă, pentru a face loc unui bărbat real de stânga. În ce priveşte leul nostru, care, părea a fi stabilizat de astă iarnă încoace, constatăm îngrijorare, că şi moneta noastră na­­mală arată fluctuaţiuni cu caracter mai mult scendent. La bursa din Zürich, unde se dă rectiva cursului valutei noastre, leul care tase 2,95 a scăzut la 2,85, la 22 Mai la 70, iar în zilele acestea leul pivotează în jurul cursului de 2,40. Scăderea actuală este deci de 20 la sută, ceea ce este destul de re­gretabil. Cauza principală a scăderii leului pare a fi fără îndoială stagnarea exportului, fără ca de altă parte importul să fi scăzut. Putem deci nădăjdui cu mare probabilitate, că leul, odată cu reactivarea exportului după recolta nouă, se va reface și el și poate va ajunge chiar la un curs, la care o stabilizare defini­tivă, ar putea fi acceptată, fără mari pierderi pentru economia noastră. Bg. Congresul partidului naţional­­liberal din Craiova In ziua de 3 iunie crt. a avut loc la Craiova un mare congres al organizaţiunilor naţional-liberale din Oltenia, la care au luat parte peste 20 mii de dele­gaţi din judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj, R.­vâlcea, Olt, şi Romanaţi. Din judeţul Dolj au fost de faţă sute de ţărani din fiecare comună. La acest congres au luat parte de Ion I. C. Brătianu, prim-ministru, d-nii mi­niştri I. G. Duca, G. G Mârzescu, Al. Lapedatu, I. Nistor, I. Inculeţ şi Cipăianu. A avut loc o recepţie oficială la palatul administrativ, prim-ministrul între­­ţinându-se cu şefii autorităţilor civile şi militare şi cu delegaţiile din Oltenia asupra situaţiunii din judeţe. Adresându-se corpului didactic d-sa a spus următoa­rele: «Aşi dori să se desvolte în tinerele vlăstare sen­timentul românesc a! muncii, prin învăţătură, iar nu prin violenţă. Numai astfel vom stăpâni ţara, intreptându-ne activitatea prin muncă, iar nu prin cea­­din urmă». S’a deschis apoi congresul la ora 10 dim. Pri­mul a luat cuvântul d. Const. Neamţu, şeful partidului naţional-liberal din Dolj şi Gorj, arătând munca par­­tidului liberal din Oltenia, depusă pe terenul cultural social şi economic spre binele ţărănimii. încă din anul 1913 d-sa a simţit necesitatea imperioasă a împro­prietăririi ţăranilor şi a dreptului lor la vot, luptând cu tot entusiasmul şi cu toată convingerea pentru a aduce la îndeplinire această datorie sfântă pentru ţară. Odată îndeplinit acest vis, nu mai rămâne decât o muncă în linişte şi libertate pentru a câştiga timpul pierdut în vitregia vremurilor din trecut. Face apoi un istoric, al guvernării celorlalte partide, care în tim­pul cât s’au părândat la cârma ţării, treburile statu­lui mergeau tot mai prost, aşa că venirea la cârmă a partidului liberal a adus salvarea ţării, încheie spu­nând că femelia casei e zidită, rămâne munca pentru ridicarea etajului, unde să se adăpostească fiii noştri. Am­ urmat la cuvânt delegaţii judeţelor oltene, cari au salutat pe membrii guvernului şi în cuvinte elo­gioase au relevat importanţa congresului precum şi marile servicii aduse ţârii în vremuri grele de parti­dul naţional-liberal. A fost o scenă înduioşătoare când un ţăran Grigore Constantinescu, salutând pe mi­niştrii provinciilor alipite, a sărutat pe frunte rând pe rând pe d-nii Nistor, Inculeţ şi Lapedatu, pe când mulţimea aplauda şi plângea de bucurie. Intr’un entusiasm de nedescris a luat cuvântul d. Ion I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului. D-sa a spus că adunarea aceasta a întrunit laolaltă pe re­prezentanţii provinciilor cari formează azi România Mare, de unde se poate deduce, că ţara noastră nu este mare numai prin întinderea graniţelor, ci şi prin unirea tuturor sufletelor româneşti, cari locuesc în aceste graniţe. Partidul naţional-liberal, care reprezintă prin trecutul său renaşterea României, şi propăşirea ei, va şti şi în viitor să se sacrifice pentru binele ei, rămânând credincioşi convinşi, partizani­­neînduplecaţi şi soldaţi neobosiţi ai marilor principii de naţionalism şi democraţie. Acei ce au spus că sunt naţionalişti şi democraţi, faptele lor au desminţit aceste două mari principii. Istoria este martora faptelor partidului libe­ral. Aşazisele partide „naţionaliste“ şi „democrate“ nu au servit niciodată cu credinţă nici naţionalism, nici democraţia. In luptele pe care le-a purtat parti­dul naţional-liberal, a avut alături de el ţărănimea, pe care a ştiut totdeauna s’o reprezinte cu credinţă sin­ceră în luptele pe terenul naţionalismului întregitor de ţară şi al democratismului făuritor de dreptate so­cială. Democraţia unită cu naţionalismul vor asigura viitorul strălucit al neamului. D.­­. G. Duca, ministr­ul de externe, chemat la tribună de mulţime, a arătat opera mare adusă la în­deplinire de partidul liberal. Datoriile în ţară şi în străinătate au fost consolidate, bugetul echilibrat, s’au construit şcoli, s’a organizat justiţia şi armata. „Vor spune unii că cu ceea ce s’a făcut, partidul încă n’a terminat opera promisă. Aşa este, dar n’a terminat nici cu guvernarea. Partidul naţional-liberal va isprăvi casa până sus la acoperiş. Iar când va trebui să plece de la putere — şi mai este mult până se va întâmpla această — a spus d sa, ţara să fie tare înăuntru şi respectată în afară. O ţară nu poate să aibă o poli­tică externă puternică şi independentă decât atunci, când ea este tare înăuntru. Pentru tăria Statului ro­mân ne străduim noi românii, la conducerea lu­i­ nu vom admite nici­ un amestec străin“. După întrunire, miniştrii, deputaţii, senatorii şi prefecţii au luat masa la d. C. Neamţu, şeful parti­dului naţional-liberal din Dolj şi Gorj, care şi-a săr­bătorit în această zi şi ziua sa onomastică. La ora 4 luni, d-nii miniştri, deputaţi, senatori şi autorităţile din Dolj s-au dus la Bârca, unde în faţă a peste 5 mii săteni au împroprietărit pe cei cari erau trecuţi pe tablouri. Seara a avut loc un banchet de peste 3000 tacâmuri în curtea şi sălile restaurantului „Minerva“­. Cu acest prilej ,a luat cuvântul d. Ion Inculeţ, mi­nistrul Basarabiei, care în faţa miilor de oameni a afir­mat că Basarabia este a românilor pe veci. Poftele Ruşilor se vor sdrobi de piepturile celor 18 milioane de viteji. D. D. Nistor, ministrul Bucovinei, a vorbit de­spre reforma agrară din vechiul regat şi a spusă că, datorită acestei reforme, s’a împărţit pământ şi ţăra­nilor din Bucovina. Partidul naţional liberal este a­­cela, care a înscris în Constituţie exproprierea, tre­când tot pământul în proprietatea deplină a ţăranilor de pretutindeni. D. Lapedatu, a relevat opera din trecut, des­făşurată de partidul liberal. Acest partid în curând va fi în­ Ardeal cea mai puternică organizaţie po­litică. In sfârşit a luat cuvântul d. G. G. Mârzescu, ministrul justiţiei, care a scos în relief meritele deo­sebite ale d-lui C. Neamţu. Manifestarea impunătoarea a Oltenilor cu aceas­tă ocazie, dovedeşte puterea de influenţă, energiile câştigate în folosul obştesc de patriotismul unui par­tid, de vrednicia conducătorilor lui şi de conştiinţa luminată a poporului. Aici, la Craiova, a venit par­tidul cu trecutul istoric, pe care nu-l pot contesta nici adversarii, iar nu partidele fără trecut, partidele acţiunilor negative, care revendică puterea in numele unei aşazise forţe electorale dinlăuntru şi a unui credit de afaceri în afară. Forţa electorală nu stă în demagogia care face apel la slăbiciunile poporului nostru, ci în democraţia răzemată pe virtuţile, însu­şirile creatoare şi pe vitejia poporului nostru. Cu greu se va putea crede că un partid care uneşte reacţionarismul fostului partid conservator cu colec­tivismul partidului ţărănesc, este un partid democra­tic, după cum greu se va putea crede că partidul care a luptat pentru înfăptuirea unităţii naţionale u­­nindu- se cu acei cari au susţinut unirea sub sceptrul Habsburgilor, îşi mai poate conserva caracterul de partid naţional. Cu asemenea fuziuni nu se dobân­deşte şi nici nu se conservă nici o forţă electorală. Străinătatea nu poate avea nici o putere în schim­barea guvernelor. D. Mârzescu a încheiat.­ „Stăm neclintiţi la posturile noastre pentru a înfăptui opera noastră de consolidare ca şi în trecut, gata să ne opunem cu aceeaşi energie împotriva acelora, cari ar periclita interesele şi aspiraţiunile noastre naţionale“.

Next