Glasul Bucovinei, august 1924 (Anul 7, nr. 1606-1629)
1924-08-01 / nr. 1606
Cernăuţi, Vine : 1 August 1924 _LI Numărul 2 Lei ___................................................................... Anul VII, Nr. 16€6 Redacta şi Administraţia Cernăuţi, Strada Domnească Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele an se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admnistraţie: Strada domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 300/*. Porul de judecată la Cernăuţi. ABONAMENTUL: IMm an 360 lei, pe Va an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 200 lei, pe Va an 120 lei, pe trei luni 30 lei Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe Vi an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe Va an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. împrumutul extern Chelturile în gospodăria Statului se acopăr din venituri domeniale, impozite directe şi indirecte, şi în caz de neapărată trebuinţă, din împrumuturiinterne şi externe. Desvoltarea ce au luat în ultimele decenii lucrările publice, precum şi cheltuelile militare, cari au crescut formidabil pe la finea secolului XIX lea şi începutul secolului nostru, au determinat aproape toate Statele civilizate, să facă întrebuinţarea cea mai largă de împrumuturi interne, dar mai cu seamă externe. În cursul răsboiului mondial, cheltuielile Statelor beligerante au crescut la infinit și astfel încât aceste State gem astăzi sub povara unor datorii publice de mii de miliarde. Dacă, înaintea răsboiului mondial, România avea o datorie publică de 102 miliarde, astăzi totalul datoriilor publice ale Statului Român, desigur că nu e tocmai departe de cifra 100 miliarde lei (hârtie). Mulţumită străduinţelor guvernului liberal, datoria noastră publică externă este în mare parte consolidată, plata cupoanelor se face în toată regula, iar datoria internă Statul este pe cale de a o consolida sau restrânge. Statul Român şi-a aranjat acum finanţele astfel, încât este în stare a face faţă din veniturile normale (impozite directe şi indirecte), tuturor cheltuielilor ordinare, inclusiv plata cuponului datoriei externe consolidate Nu suntem însă în stare, din venitul impozitelor, să acoperim şi golurile lăsate în bugete de guvernele trecute, şi nici nu suntem în stare să ne procurăm, din veniturile ordinare, acele sume extraordinar de mari, cari sunt de neapărată nevoe pentru investirele necesare refacerii economiei generale a ţării. Statul are deci nevoie de surse noui de venituri, pentru cheltueli extraordinare, cum, de două ani încoace se face în gospodăria Statului nostru cea mai severă economie, bugetul fiind comprimat până, la limita posibilului, cum dealtfel o sporire a impozitelor este deocamdată imposibilă, capacitatea contrbutivă a populaţiei ne mai îngăduind o astfel de sporire, guvernul are două alternative : sau să amâne acoperirea golurilor de bugetele trecute şi investiţiunile necesare, pentru un timp, când capacitatea contribuie va permite o sporire a impozitelor şi deci a venitului, sau să caute a contracta un împrumut extern. Soluţia a doua ar fi oricum mai favorabilă şi ar accelera refacerea şi normalizarea vieţii noastre economice. De aceia guvernul va accepta această soluţie, dacă îi s’ar oferi un împrumut extern în condiţiuni normale. Ţinem să relevăm în această privinţă, cuvintele din internetul acordat de d mi- Ustru al finanţelor acum câteva zile ziarului „Argus“, cuvinte care precizează în mod succint punctul de vedere al guvernului in chestia împrumutului extern . „Rămâne de văzut“ spune d. Vintilă Brătianu, „dacă în situaţia financiara internaţională de astăzi, şi dat fiind faptul că disponibilităţile sunt, poate, ceva mai reduse decât se crede, un împrumut de stat extern ar fi oportun. Nu voi refuza ca ministru de finanţe, un asemenea împrumut, ce mi s’ar oferi în condiţii normale, nu-mi este îngăduit însă, să aşez politica financiară a statului pe un factor de care nu pot dispune P. S. Cobaicea nu m 11 l-l mitit 1. Isut D. prof. dr. Nistor, ministrul Bucovinei, care a condus la Viena, în numele României, negocierile cu guvernul austriac privitor la chestiunile cari decurg din aplicarea tratatului dela Saint Germain, s’a înapoiat ori după amiază în Capitală. Tratativele românoaustriace fiind terminate, ne-am adresat d-sale rugându-1 să ne expună rezultatele la care s’au ajuns. Cu multă bunăvoință, d’sa ne-a declarat următoarele: „Tratativele austro-române, care au început, după cum se ştie, in luna Aprilie, s’au terminat Sâmbătă 26 Iulie, semnându-se protocoalele cuvenite. Toate chestiunile in litigiu au fost discutate în patru subcomisiuni şi anume: subcomisiunea financiară, juridică, a căilor de comunicaţie şi a arhivelor şi obiectelor de artă. Procesele verbale, cuprinzând în mod amănunţit mersul tratativelor, au fost supuse spre deliberare şi hotărâre şedinţei plenare care s-a ţinut Vineri 25 iulie, la ministerul de externe din Viena, sub preşedinţia ministrului de externe al Austriei, d. dr. Grünberger. In urma unor desbateri temeinice s’a căzut de acord şi s’a încheiat o serie întreagă de convenţiuni şi protocoale. Astfel, s’au redactat şi semnat: a) Acordul între România şi, Austria relativ la liberarea depozitelor. In baza acestui acord, supuşii români din Bucovina vor putea ridica imediat toate bunurile lor depozitate înaintea şi în timpul războiului la diferitele instituţii austriace. b) Protocolul privitor la bunurilor salvate din Bucovina. La izbucnirea războiului oficiile şi instituţiile publice din Bucovina, precum şi fondul bisericesc au fost silite să evacueze bunurile, arhivele, planurile ele, in Austria să le remită acolo spre păstrare. Prin acestprotocol autorităţile austriace vor fi obligate să restitue guvernului român toate aceste bunuri în starea în care le fusese încredinţate în timpul războiului. «) Convenţia relativă la datorii şi creanţe. Această convenţie cuprinde 22 articole, prin care se regulează chestiunea datoriilor şi creanţelor antebelice între supuşii români şi austriaci. In deosebi se limpezeşte chestiunea datoriilor fondului bisericesc din Bucovina faţă de o serie întreagă de instituţii financiare din Viena. Se ştie că Mitropolitul şi consistoriul Bucovinei au fost siliţi să semneze în numele fondului bisericesc suma de 160 milioane coroane aur la împrumutul de războiu austriac, lombardând titlurile de împrumut la diferite bănci austriace. După război creditorii băncilor reclamaseră această sumă fondului bisericesc. In urma negocierilor ce s’au urmat acum la Viena s’?* ajuns la o soluţie favorabilă pentru fond, fixându-se în articolul 6 al acestei convenţiuni, că împrumuturile de războiu contractate de fondul bise-şricesc precum şi de alte fundaţiuni administrate de Stat, se consideră anulate prin simpla remitere a titlurilor împrumutului de războiu austriac. Prin această remitere, rămâne stinsă datoria fondului bisericesc, iar instituţiile financiare sunt obligate să restitue fondului toate gajurile reţinute dela acesta pentru acoperirea datoriilor. d) Chestiunea societăţilor de asigurare şi anularea tratatului dela Bucureşti, s’a rezolvit prin două declaraţion ale guvernului austriac. S’au mai semnat cinci texte de convenţiuni cu privire la asigurările sociale şi un articol adiţional la convenţia pensiilor. In subcomisiunea juridică s’a lămurit o serie întreagă de chestiuni administrative ca : Dreptul cetăţenilor români de a achiziţiona posesiuni imobiliare în Austria, restituirea sumelor plătite de supuşii români către consulatele austriace din America, desdăunarea internaţilor civili, restituirea averei soc. România Jună din Viena, restituirea aparatelor pentru institutul analitic din Cernăuţi, executarea hotărîrilor judecătoreşti etc., etc. Nu s’a putut ajunge încă la o hotărîre definitivă în chestiunea datoriilor administrative a fondurilor şi fundaţiunilor şi a Casei poştale de economii. Şi aceasta pentru motivul că chestiunile de mai sus nu ne privesc numai pe noi ci şi pe celelalte state succesoare. In vederea regulărei definitive a acestor chestiuni, de comun acord, cu Cehoslovacia, Italia şi Iugoslavia s’a luat în vedere convocarea unei conferinţe a acestor state succesoare pentru luna Septembrie. Intre timp, delegaţia română a alcătuit un tablou a tuturor fundaţiunilor şi fondurilor puse în cauză şi la care are şi Romaânia ;; partea sa — tablou tare urmează să fie remis Austriei până la 1 August crt. In chestiunea căilor de comunicaţie s’a semnat un acord forfetar prin care Austria să obligă să ne plătească o anumită sumă fie în material rulant, fie în bani. Privitor la căile ferate locale din Bucovina s’a căzut de acord asupra unei sume globale de 10 milioane lei. O convenţie pentru restituirea materialului de arhivă care ne revine nouă în baza tratatelor de pace s’a încheiat încă în 1921. Convenția aceasta ne dă dreptul să ridicăm din arhivele din Viena o serie întreagă de acte și documente cari privesc în deosebi Bucovina. Ni se mai fac anumite înlesniri cu privire la utilizarea și copiarea diferitelor documente cari ne interesează îndeaproape. In chestiunea obiectelor de artă nu s’a putut ajunge încă laun rezultat definitiv. Ceeace după tratatele de pace ne revine nouă de drept s’a şi ridicat. In muzeele din Viena se găseşte încă o serie întreagă de obiecte de artă cari aparţin patrimoniului nostru naţional şi cami după tratat nu Ie putem obţine decât în baza unei înţelegeri asamialele cu guvernul austriac. La această înţelegere se poate ajunge fie pe baza unui schimb, fie prin cumpărare. In ambele direcţiuni s’au întreprins paşii necesari care vor duce — opera la rezultatul dorit. Tratativele, închee d. prof. dr. Nistor, au decurs într’o atmosferă prietenească, între reprezentanţii ambelor State. Discuţiunile au fost obiective şi bunăvoinţa s’a arătat din ambele părţi. In deosebi merită să fie relevată dorinţa sinceră a guvernului austriac de a limpezi în mod satisfăcător chestiunile ce decurg din aplicarea tratatelor de pace, pentru a ajunge cu un ceas mai curând la reluarea raporturilor economice şi comerciale cu România. Convenţiunile încheiate vor fi supuse de ambele guverne ratificării Parlamentului. Presa din Viena, adaogă d. ministru Nistor,—a urmărit cu atenţiunea cuvenită mersul tratativelor şi a avut tot timpul o atitudine destul de prietenească faţă de România. «Viitorul». In chestia atentatului săvârșit contra consulului român dela Londra Londra, 30 (Rador).— Guvernul român a cerut extrădarea studentului român, care a comis atentatul împotriva consulului român la Londra. Guvernul englez, pe motiv că s’a apelat la politia englezească, refuză extrădarea. Guvernul român a decis să apere principiul exteritorialității. Chestiunea va fi probabil tranşată de corpul diplomatic.