Glasul Bucovinei, septembrie 1924 (Anul 7, nr. 1630-1652)

1924-09-02 / nr. 1630

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Domnească Nr. 33 Se primesc mantei articole iscălite. Mstr.crtsefc» wm se înapoiază. ABONAMENTUL: sig­ara 380 lei, pe Va ac 200 lei, pe trei luni 160 lei, pentru zilnic: pe un an 200 lei, pe V, an 120 lei, pe trei luni lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe V, an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe Va an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada domnească No. 33 Pentru inserate in interiorul ziarului­ se urcă taxa cu 50*/» Porul de Judecată la Cernăuți. . • • • •------- ■■■■■■ ■ Sporirea tarifelor c. f. r. Căile Ferate Române se aflau, înaintea războiului mondial, într-o situaţie relativ bună. Podurile erau solide, traversele la timp schimbate, trenurile circulau cu exac­titate şi viteză destul de mare, iar lipsă de vagoane de marfă nu se prea simţea, ex­­ceptându-se epoca după recoltă, când se manifesta de obicei puţină jenă, în ce pri­veşte materialul rulant Căile Ferate ale României, nu numai că satisfăceau înaintea războiului în mă­sură destul de largă, nevoile economiei noas­tre, a industriei, comerţului şi în special a traficului de cereale, ele dădeau, cu toate tarifele destul de modeste, excedente fru­moase, cel puţin de la 1900 încoace; în anul­­ 1907 excedentul a ajuns la aproape 40 mi-; snane iei şi s’a iriehţîn­ut .«î această sumă­­ până înaintea izbucnirii războiului mondial.' In urma războiului mondial, situaţia s’a schimbat cu totul. In nici o ţară din cele care a luat parte la războiul mondial, Căile Ferate nu au suferit distrugeri atât de mari, cum sa întâmplat în România. Cele mai multe poduri sfărmate, materialul rulant cu totul stricat, maşinele defecte, gările aproa­pe de ruină, atelierele în debandadă, perso­nalul în parte neşcolit sau demoralizat . .. astfel se prezentau Căile noastre Ferate a­cum 3—4 ani. Oricât s’ar cârti din partea celor răuvoitori, sau veşnic nemulţumiţi, si­tuaţia la C. F. s’a îmbunătăţit cu mult şi totul, ce s’a putut face cu mijloacele finan­ciare precare, cari stăteau la dispoziţie, s’a şi făcut. Statul a adus imense jertfe finan­ciare pentru a reface cât mai iute Căile Fe­rate; statul nu a ezitat să acopere defi­cite de miliarde şi nu va ezita să aducă şi mai departe jertfe man, pentru a lărgi re­ţeaua noastră de căi ferate. ✓ Nu se poate cere însă Statului, (deci con­tribuabililor) ca să acopere ei întotdeauna de­ficitele exploatării Căilor Ferate, ci se cuvine, ca încetul, şi in această privinţă, să ne în­dreptăm spre normal şi să cău­ăm, ca şi Căile Ferate să se administreze fără deficite Acest lucru nu se poate face, decât prin spo­rrea tarifelor feroviare, şî în acest scop ch­ar, acum câteva săptămâni, adm­istraţia Cailor Ferate a sporit tarifele deocamdată cu 25 ia­rmnă. Chiar acest spor minimal, care, după părerea mea va trebui majorat în scurtă vreme, a trezit protestul unor oameni de rea cre­dinţă sau rău informaţi, cu toate, că oricine judecă r­epede şi fără prejudecăţi, va trebui să înţeleagă, că prin aceste sporiri­­de tarife, suprimându se deficitele, Statul va cheltui mai puţin pentru căile ferate, putând degreva ast­fel pe contribuabili. Din acest punct de ve­dere, sporirea tarifelor, nu va contribui la o scumpire a costului vieţii, care este provo­cată de cu totul alte circumstanţe. Să nu uităm, că tariful Căilor noastre Ferate este cel mai ieftin din lume, că în El­veţia, Olanda, Suedia se călătoreşte de zece ori mai scump decât la noi, în Germania de şase ori, iar în Franţa, Italia şi Austria, Polo­nia şi Cehoslovacia de 3—4 ori mai scump decât la noi. Situaţia Căilor Ferate, dacă s-a îmbună­tăţit mult de la 1919 încoace, totuşi este des­tul de rea, ca să ne permită să menţinem politica tarifară de până acuma. O sporire treptată a tarifelor se impune şi este una din multele măsuri ce trebuesc luate, pentru nor­malizarea deplină a transporturilor noastre. S. C. Despăgubirile de războiu De câteva zi e se goeşte în Cernăuţi di sub director gener.­l, delegatul Ministerului de finanţe, pentru pagubele da răzb-'.i. S’a ţinut un sfat în faţa d­-lui Ministru Nistor şi a d-lui director general N. Prelici şi s’a hotărît să se alcătuiască de fiecare judeţ câte o comisiune pentru control­rea declara­­ţiunilor asupra pagubelor suferite. Aceste co­­misiuni judeţene se vor compune din Prefectul judeţului, Şeful judecătoriei de ocol, un delegat al Ministerului de finanţa şi un delegat al Re­facerii din Cernăuţi. Această comisiune va umbla din comună în comună pentru controlul definitiv al decla­­raţiunilor. îndată ce se va sfârşi acest control, se va începe cu plata desp­­ubirilor, pentru cari Ministrul de finanţe a pus la o parte o sumă mai mare. » Evaluările şi încasările erau în 1923 aproape a­­celeaş. Anul aceasta situaţia este îmbucurătoare. Numai în 7 luni evaluările bugetare sunt depăşite cu peste un miliard.--------------------------------------------­ Bugetul Statului Situaţia incasărilor pe lunile Ianuarie—Iulie 1924 — în comparaţie cu situaţia din anul trecut pe aceleaşi luni ianuarie 108.596 9,00 lei la import; 429.334.219 la export. Februarie 145.758.483 la import; 256.190.714 la export. Martie 189.957.592 la import; 410.664.452 la export Aprilie 156691.626 la import; 486.121.920 la export Mai 183.898 924­­ import; 510 441.366 la export Iunie 130 647 203 la import 474.955 370 la export. Iulie 143.262.740 la import; 423 018.421 la ex­port. Total pe 7 luni 1.056.813.470 lei la import; 3.020 726 465 la export. Adăogându-se 334 943 468 lei din diferite alte încasări, ,incasăb­ile vamala pe 7 luni în 1924 se ci­frează la 4.412.481.404 lei. Evaluările pe acest răstimp au fost cifrate la 3.383.353.330 lei, p reanizându-se un plus la incasări de peste un miliard lei. încasările pe luna Iulie la vama Timişoara nu sunt cuprinse. In anul trecut situaţia pe aceste 7 luni era: 780.551­ 185 la import şi 2.133 686 974 la export,­­cu un total de încasări de 3.203.027.733 lei faţă de o evaluare de 3.181.111.108. Principele Carol vorbeşte în stra­inătate despre situaţiunea din România Cu prilejul vizitei la Paris, principele moştenitor al României primind pe un redactor al revistei pari­ziene «La Roumanie économique et financiere», a au­tor­­at publicarea unui interview în care vorbeşte des­pre situaţiunea internă a României, privită din toate punctele de vedere. Iată, în cele ce urmează, declaraţiunile Principe­lui Carol: — «Dacă situaţia economică a României pare a fi critică, ea nu e critică în sine ci numai în raport cu schimbul. Ţara noastră bogată în produse de tot felul, a căror valoare e indiscutabilă, nu e nici­decum ameninţată de o criză economică. Exploatarea solului şi a subsolului său e larg suficientă pentru a ne pu­ne la adăpostul unei asemenea primejdii. Numai mo­tive de ordin financiar şi criza schimburilor în parti­cular au determinat o oarecare jenă şi au fâcât să se creadă într-o situaţie economică critică. — Eu sunt pt.. cr­e­bor­area capitalurlor stre­ine. Multiplele resurse ale ţârii noaste pentru a fi puse în valoare au necesarmente nevoie de puternice ca­pitaluri şi concursul capitalului strein nu poate fi de­cât folositor dezvoltării economice a României. E însă de datoria noastră să salvgardăm pe de­plin independenţa noastră economică. Aceasta vrea să zică că nu trebuie nici­odată să se înţeleagă prin co­laborare o dominaţie economică streină. Noua lege a minelor cuprinde acest principiu esenţial privitor la interesul nostru naţional şi cred că unele cercuri s’au alarmat pe n­edrept,cu privire la ea. M. S. Regele, cu prilejul vizitei sale la Londra, a tratat in întregime chestia capitalurilor streine, şi nu cred că aşi putea să mai adaog ceva. Ori­cum, o reflexie serioasă nu poate decât să ducă la concluzia că colaborarea ca­pitalului strein e necesar la dezvoltarea economiei ţă­rii noastre. — Am vizitat, un mare număr de uzini in Franţa şi pot afirma că în ce priveşte mecanica, industria franceză merge pe o cale ce-o aproprie de perfecţiune. Aeronautica şi fabricarea motoarelor mai ales au a­­juns la o astfel de desvoltare încât pot atinge repede culmea ştiinţei mecanice. Progresele realizate au fost sprijinite de asemenea şi de un larg concurs mate­rial al Statului. Pentru ţara noastră, această ramură a industriei e într’o periodă de studii şi de punere la punct. — S’au răspâ­dit anumite ecouri cari au putut face să se creadă intr’o atmosferă de turburâri în România. Nimic din toate acestea nu e adevărat. Da­că discuţiile politice au oarecare vigoare şi sunt u­­neori pasionate, nu e mai puţin adevărat că ţara noas­tră e perfect calma şi ori­cum situaţia economică nu poate fi afectată de polemicile partidelor. Toate zvonurile de răscoală şi de revoluţie lan­sate în st­em­atate de anumiţi oameni, sunt pure in­­venţiuni şi nu pot­­ fie luate in serios de către a­­ceia cari cunosc situaţia şi caracterul ţârii noastre*. Declaraţ­­nile Principelui moştenitor au fost de­sigur binevenite, fiindcă ele au lămurit unele lucruri şi­ au putut să risipească în acelaşi timp în străinătate, cu autoritatea cuvintelor princiare, atmosfera pe care chiar unii din ţara încearcă s-o creieze acolo, nădăj­duind să slujească mărunte socoteli de pol­tica internă. ■»■ ■■!■■■ .IM. Win ■ ■— m • • • ■■■■ — !■■■■■ ■ —................ Mărin­covici despre raporturile între statele Micei Antante Belgrad, 31 (Rador). — Marincovici a declarat ziarului «Pravda» ca raporturile între statele Micei Antante sunt mai cordiale decât oricând. Cu prilejul întrevederii sale cu Beneș a constatat un acord perfect în toate chestiunile și crede că întrevederea cu Duca va da aceleași rezultate.

Next