Glasul Bucovinei, septembrie 1924 (Anul 7, nr. 1630-1652)
1924-09-02 / nr. 1630
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Domnească Nr. 33 Se primesc mantei articole iscălite. Mstr.crtsefc» wm se înapoiază. ABONAMENTUL: sigara 380 lei, pe Va ac 200 lei, pe trei luni 160 lei, pentru zilnic: pe un an 200 lei, pe V, an 120 lei, pe trei luni lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe V, an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe Va an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada domnească No. 33 Pentru inserate in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50*/» Porul de Judecată la Cernăuți. . • • • •------- ■■■■■■ ■ Sporirea tarifelor c. f. r. Căile Ferate Române se aflau, înaintea războiului mondial, într-o situaţie relativ bună. Podurile erau solide, traversele la timp schimbate, trenurile circulau cu exactitate şi viteză destul de mare, iar lipsă de vagoane de marfă nu se prea simţea, exceptându-se epoca după recoltă, când se manifesta de obicei puţină jenă, în ce priveşte materialul rulant Căile Ferate ale României, nu numai că satisfăceau înaintea războiului în măsură destul de largă, nevoile economiei noastre, a industriei, comerţului şi în special a traficului de cereale, ele dădeau, cu toate tarifele destul de modeste, excedente frumoase, cel puţin de la 1900 încoace; în anul 1907 excedentul a ajuns la aproape 40 mi-; snane iei şi s’a iriehţînut .«î această sumă până înaintea izbucnirii războiului mondial.' In urma războiului mondial, situaţia s’a schimbat cu totul. In nici o ţară din cele care a luat parte la războiul mondial, Căile Ferate nu au suferit distrugeri atât de mari, cum sa întâmplat în România. Cele mai multe poduri sfărmate, materialul rulant cu totul stricat, maşinele defecte, gările aproape de ruină, atelierele în debandadă, personalul în parte neşcolit sau demoralizat . .. astfel se prezentau Căile noastre Ferate acum 3—4 ani. Oricât s’ar cârti din partea celor răuvoitori, sau veşnic nemulţumiţi, situaţia la C. F. s’a îmbunătăţit cu mult şi totul, ce s’a putut face cu mijloacele financiare precare, cari stăteau la dispoziţie, s’a şi făcut. Statul a adus imense jertfe financiare pentru a reface cât mai iute Căile Ferate; statul nu a ezitat să acopere deficite de miliarde şi nu va ezita să aducă şi mai departe jertfe man, pentru a lărgi reţeaua noastră de căi ferate. ✓ Nu se poate cere însă Statului, (deci contribuabililor) ca să acopere ei întotdeauna deficitele exploatării Căilor Ferate, ci se cuvine, ca încetul, şi in această privinţă, să ne îndreptăm spre normal şi să căuăm, ca şi Căile Ferate să se administreze fără deficite Acest lucru nu se poate face, decât prin sporrea tarifelor feroviare, şî în acest scop char, acum câteva săptămâni, admistraţia Cailor Ferate a sporit tarifele deocamdată cu 25 iarmnă. Chiar acest spor minimal, care, după părerea mea va trebui majorat în scurtă vreme, a trezit protestul unor oameni de rea credinţă sau rău informaţi, cu toate, că oricine judecă repede şi fără prejudecăţi, va trebui să înţeleagă, că prin aceste sporiride tarife, suprimându se deficitele, Statul va cheltui mai puţin pentru căile ferate, putând degreva astfel pe contribuabili. Din acest punct de vedere, sporirea tarifelor, nu va contribui la o scumpire a costului vieţii, care este provocată de cu totul alte circumstanţe. Să nu uităm, că tariful Căilor noastre Ferate este cel mai ieftin din lume, că în Elveţia, Olanda, Suedia se călătoreşte de zece ori mai scump decât la noi, în Germania de şase ori, iar în Franţa, Italia şi Austria, Polonia şi Cehoslovacia de 3—4 ori mai scump decât la noi. Situaţia Căilor Ferate, dacă s-a îmbunătăţit mult de la 1919 încoace, totuşi este destul de rea, ca să ne permită să menţinem politica tarifară de până acuma. O sporire treptată a tarifelor se impune şi este una din multele măsuri ce trebuesc luate, pentru normalizarea deplină a transporturilor noastre. S. C. Despăgubirile de războiu De câteva zi e se goeşte în Cernăuţi di sub director gener.l, delegatul Ministerului de finanţe, pentru pagubele da răzb-'.i. S’a ţinut un sfat în faţa d-lui Ministru Nistor şi a d-lui director general N. Prelici şi s’a hotărît să se alcătuiască de fiecare judeţ câte o comisiune pentru controlrea declaraţiunilor asupra pagubelor suferite. Aceste comisiuni judeţene se vor compune din Prefectul judeţului, Şeful judecătoriei de ocol, un delegat al Ministerului de finanţa şi un delegat al Refacerii din Cernăuţi. Această comisiune va umbla din comună în comună pentru controlul definitiv al declaraţiunilor. îndată ce se va sfârşi acest control, se va începe cu plata despubirilor, pentru cari Ministrul de finanţe a pus la o parte o sumă mai mare. » Evaluările şi încasările erau în 1923 aproape aceleaş. Anul aceasta situaţia este îmbucurătoare. Numai în 7 luni evaluările bugetare sunt depăşite cu peste un miliard.-------------------------------------------- Bugetul Statului Situaţia incasărilor pe lunile Ianuarie—Iulie 1924 — în comparaţie cu situaţia din anul trecut pe aceleaşi luni ianuarie 108.596 9,00 lei la import; 429.334.219 la export. Februarie 145.758.483 la import; 256.190.714 la export. Martie 189.957.592 la import; 410.664.452 la export Aprilie 156691.626 la import; 486.121.920 la export Mai 183.898 924 import; 510 441.366 la export Iunie 130 647 203 la import 474.955 370 la export. Iulie 143.262.740 la import; 423 018.421 la export. Total pe 7 luni 1.056.813.470 lei la import; 3.020 726 465 la export. Adăogându-se 334 943 468 lei din diferite alte încasări, ,incasăbile vamala pe 7 luni în 1924 se cifrează la 4.412.481.404 lei. Evaluările pe acest răstimp au fost cifrate la 3.383.353.330 lei, p reanizându-se un plus la incasări de peste un miliard lei. încasările pe luna Iulie la vama Timişoara nu sunt cuprinse. In anul trecut situaţia pe aceste 7 luni era: 780.551 185 la import şi 2.133 686 974 la export,cu un total de încasări de 3.203.027.733 lei faţă de o evaluare de 3.181.111.108. Principele Carol vorbeşte în strainătate despre situaţiunea din România Cu prilejul vizitei la Paris, principele moştenitor al României primind pe un redactor al revistei pariziene «La Roumanie économique et financiere», a autorat publicarea unui interview în care vorbeşte despre situaţiunea internă a României, privită din toate punctele de vedere. Iată, în cele ce urmează, declaraţiunile Principelui Carol: — «Dacă situaţia economică a României pare a fi critică, ea nu e critică în sine ci numai în raport cu schimbul. Ţara noastră bogată în produse de tot felul, a căror valoare e indiscutabilă, nu e nicidecum ameninţată de o criză economică. Exploatarea solului şi a subsolului său e larg suficientă pentru a ne pune la adăpostul unei asemenea primejdii. Numai motive de ordin financiar şi criza schimburilor în particular au determinat o oarecare jenă şi au fâcât să se creadă într-o situaţie economică critică. — Eu sunt pt.. creborarea capitalurlor streine. Multiplele resurse ale ţârii noaste pentru a fi puse în valoare au necesarmente nevoie de puternice capitaluri şi concursul capitalului strein nu poate fi decât folositor dezvoltării economice a României. E însă de datoria noastră să salvgardăm pe deplin independenţa noastră economică. Aceasta vrea să zică că nu trebuie niciodată să se înţeleagă prin colaborare o dominaţie economică streină. Noua lege a minelor cuprinde acest principiu esenţial privitor la interesul nostru naţional şi cred că unele cercuri s’au alarmat pe nedrept,cu privire la ea. M. S. Regele, cu prilejul vizitei sale la Londra, a tratat in întregime chestia capitalurilor streine, şi nu cred că aşi putea să mai adaog ceva. Oricum, o reflexie serioasă nu poate decât să ducă la concluzia că colaborarea capitalului strein e necesar la dezvoltarea economiei ţării noastre. — Am vizitat, un mare număr de uzini in Franţa şi pot afirma că în ce priveşte mecanica, industria franceză merge pe o cale ce-o aproprie de perfecţiune. Aeronautica şi fabricarea motoarelor mai ales au ajuns la o astfel de desvoltare încât pot atinge repede culmea ştiinţei mecanice. Progresele realizate au fost sprijinite de asemenea şi de un larg concurs material al Statului. Pentru ţara noastră, această ramură a industriei e într’o periodă de studii şi de punere la punct. — S’au răspâdit anumite ecouri cari au putut face să se creadă intr’o atmosferă de turburâri în România. Nimic din toate acestea nu e adevărat. Dacă discuţiile politice au oarecare vigoare şi sunt uneori pasionate, nu e mai puţin adevărat că ţara noastră e perfect calma şi oricum situaţia economică nu poate fi afectată de polemicile partidelor. Toate zvonurile de răscoală şi de revoluţie lansate în stematate de anumiţi oameni, sunt pure invenţiuni şi nu pot fie luate in serios de către aceia cari cunosc situaţia şi caracterul ţârii noastre*. Declaraţnile Principelui moştenitor au fost desigur binevenite, fiindcă ele au lămurit unele lucruri şi au putut să risipească în acelaşi timp în străinătate, cu autoritatea cuvintelor princiare, atmosfera pe care chiar unii din ţara încearcă s-o creieze acolo, nădăjduind să slujească mărunte socoteli de poltica internă. ■»■ ■■!■■■ .IM. Win ■ ■— m • • • ■■■■ — !■■■■■ ■ —................ Mărincovici despre raporturile între statele Micei Antante Belgrad, 31 (Rador). — Marincovici a declarat ziarului «Pravda» ca raporturile între statele Micei Antante sunt mai cordiale decât oricând. Cu prilejul întrevederii sale cu Beneș a constatat un acord perfect în toate chestiunile și crede că întrevederea cu Duca va da aceleași rezultate.