Glasul Bucovinei, septembrie 1924 (Anul 7, nr. 1630-1652)

1924-09-02 / nr. 1630

Pag. 2 AJI OLASUL BUCOVINEINo 1630 Aprecieri asupra revistei „Junimea literară“ Ziarul „Dreptatea“ din Chişinău în Nr. 1075 din 17 August crt. publică următoarele aprecieri asupra revistei cernăuţene „Junimea literară“ : In cel mai proaspăt număr al „Junimei literare“ care apare la Cernăuţi, d. Leca Morariu, secretarul de redacţie al revistei, publică la locul de cinste un scurt dar drastic răspuns dat „îndrumătorilor cultu­rali* din capitală ce trimit necontenit reţete de cum trebue să se înfăţişeze regionalismul publicaţiilor din nouile provincii... spre a satisface gusturile bucu­­reştene, întorcând foaia, d. Leca Morariu evidenţează la rândul său „celalt regionalism“ : regionalismul capi­talei. După ce arată în câte­va cuvinte bine găsite abisul ce există între vertiginosul clocot al forfotelor bucureşteneşti şi între cealaltă Ţară, d. Leca Morariu închee aşa: „D-l Iorga arăta dăunăzi într’o conferinţă cer­­năuţeană ce i se cere Bucovinei (răspunzând că i se cere mai ales cultul trecutului). Să ne fie şi nouă în­găduit de a răspunde ce poate da Bucovina. In tot mai năvalnica înteţire a luptei dintre—s’o spunem verde—dintre susceptibilitatea... celeilalte Ro­mânii, cine­va, deci Bucovina noastră, poate continua să reprezinte tradiţia Moldovei, tradiţia jertfei. Călcându-şi pe inimă — locuţiunea aceasta în care cel­ al Moldovei o fi răsărit ea ? — va stăvili pornirile, oarbe de inconştienţă şi va stigmatiza cu vârtute obârşia răului, înfierând, d. p. şi înainte de toate, regionalismul capitalei“. Ca şi numerele de până acum, întreg cuprinsul acestui număr e selecţionat în perfectă concordanţă cu cele scrise de d. Leca Morariu. Mult material fol­cloristic, informaţii şi documente istorice, şi traduceri în proză şi versuri din bunii autori clasici, împodo­besc cu folos cele peste 100 de pagini ale „Junimei literare“. Din poezia originală „Calina“ a d-lui George Murnu, alegem următoarele două strofe deja în Din nou şi’nvoltă visul alb grădina Cu florile, cu’naripatul stol, Dar nu mai înfloreşte acum Calina Cu râsul ei cu cântecul domol, Căci dus a fost şoimanul Armatel Bărbatul ei, mărirea-i şi lumina. Dar e der’agăţată de-o tulpină, Lipit e gândul pururi de cel dus. Ea candela şi aprinde şi se’nchină ; Trâeşte cu soroc ursit de sus. Că n’a murit, că tot are să vină. Ce ironie ! Dar ce e mai curios, actualul preşedinte n’a luat în seamă dela fostul preşedinte şi antecesorul său, părintele Reu, nici o singură carte, nici o unică bucată din mobilier, nici o listă a membrilor, nimic, nimic! Mobilierul acestei societăţi îi găseşti pe unde vrei şi nu vrei. Masa ei e la bancă, scaunele la po­liţie, la prefectură, la Casa germană, la cinematograf, în Primărie, pe la particulari; dulapurile nu se ştie unde sunt, iar biblioteca şi-a îndeplinit rostul ei cel mai adevărat, căci fiecare şi-a luat ce i-a plăcut şi cu asta s’a isprăvit! întreb acum, asta-i gospodărie ? Şi părintele Căr­bune în aşa fel crede să dea pildă de ordine, cinste şi datorie turmei sale cuvântătoare? Nu pot încheia aceste şire, scrise cu cea mai mare durere în suflet, decât făcând apel la Prefectura şi judecătoria din Rădăuţi, cătră cari mă adresez cu rugarea să controleze administrarea acestei societăţi, să ordone o adunare generală, la care să se pună capăt acestui păcat şi acestei vinovăţii de neiertat! Un membru ceput: Convenţia zilei de 8 ore — Ratificare proiectată în Anglia — Deja biroul presei al Ligii Naţiunilor primim spre publicare următorul comunicat de presă : Ministrul Muncii din Anglia, d. Tom Shaw, a declarat la Camera Comunelor, la 27 Februarie 1924, că are intenţia să prezinte în curând un proiect de lege relativ la Convenţia de la Washington asupra zilei de 8 ore. Ministrul Muncii a adăugat că „guvernul actual socoate că singurul lucru pe care-l poate face în de­plină conştiinţă de a face onoare angajamentelor luate, este de a supune convenţia Camerei. Această convenţie care a fost eddoptată de prima sesiune a Conferinţei internaţionale a Muncii, care a avut loc la Washington în 1919, fixează, sub rezerva unui număr de excepţiuni, la 8 ore pe zi sau 48 ore pe săptămână durata muncii pentru toţi muncitorii din stabilimentele industriale. Din Rădăuţi Un păcat şi o vinovăţie Suntem rugaţi să publicăm următoarele : In anul 1919 societatea culturală populară „Ştefan cel Mare“ din Rădăuţi şi-a serbat jubileul de 25 ani de la înfiinţarea ei. Cu această ocazie această vrednică societate, care şi în timpuri mai nepriincioase unia sufle­tele româneşti din oraşul Rădăuţi, şi a sfinţit şi stea­gul ei la care act au luat parte ca naşi d. ministru Dr. I. Nistor, d. general Zadic şi d. prof. N. Iorga. Acea zi,festivă a fost o sărbătoare şi o bucurie pen­tru întreg ţinutul Rădăuţilor şi tot omul de bine se le­găna în gândul, că şi pentru noi Românii din cuprin­sul oraşului Rădăuţi atât de înstrăinat, au sosit vre­muri mai bune, vremuri de înfrăţire, vremuri de cul­tură adevărată românească şi pe cari şi această so­­cietate culturala populară „Ştefan cel Mare“ din Rădăuţi o visa, o aştepta pe vremuri.... începutul nouei acti­vităţi a societăţii a fost plin de bune nădejdi. Prele­gerile se ţineau lanţ în fiecare Duminică şi sărbătoare. Chestiunile de interes naţional românesc se discutau în plen. Amintesc numai că romanizării Prefecturii din Rădăuţi i s-a dat un puternic impuls de cătră această societate, care printr’o delegaţie a ei a intervenit la generalul Zadic, pe atunci comandantul Bucovinei, pen­tru demiterea prefectului de atunci R. Prokopowicz, care nu înţelegea să se conformeze situaţiei create prin alipirea Bucovinei cătră Patria-Muma. Tot această societate a înaintat memorii şi cereri cătră Ministrul de instrucţie şi cătră Corpurile legiui­toare pentru naţionalizarea liceului de fete din Rădăuţi precum şi pentru înfiinţarea unei şcoli de meserii şi comerţ în Rădăuţi. Şi tot aceeaşi societate, modesta şi obscură acum, a făcut primul pas pentru înfiinţarea unei case naţionale româneşti în oraşul Rădăuţi, creând un fond de clădire pentru acest scop, fond depus la banca raifaisiană din Rădăuţi. S’ar fi putut deci crede că continuându-şi a­­ceastă societate in aceeaşi măsură activitatea ei, ea ar fi devenit cu adevărat o cetâţuie naţională şi locul de întâlnire, locul de solidarizare şi cultivare naţio­nală a Românilor din oraşul Rădăuţi. A fost însă un foc de pae, a fost o palalae mare, care după un an s’a stins, iar societatea aceasta as­tăzi doarme, doarme un somn greu şi ruşinos! Mi-e greu s’o spun, însă nu mă pot răbda ! Focul acestei societăţi s’a stins şi preşedintele ei de azi părintele Cărbune veghează ca acest foc să nu se reaprindă INPORnflŢIUNI CULTURALE Palatul Universităţii din Bucureşti. — Lucrările nouei aripe a Universităţei, — aceia dinspre strada Academiei, sunt aproape sfârşite. Se vor pune la îndemâna Univers ţâţei, în modul acesta, încă 300 de încăperi spaţioase. Inaugurarea nouei aripe se va face în primele zile ale lunei Octombrie. In cursul anului viitor se va termina şi aripa dinspre Statuia lui Ion I. Brătianu. Se vor începe de asemenea lucră­rile pentru transformarea actualei Universităţi, căreia i se va ridica încă un etaj, armonizându-se cu arhi­tectura celor două aripi. ŞCOLARE Liceul statului No. IV in Cernăuţi. 1­1. Cererile de înscriere pentru clasa întâia se pot prezenta, în­cepând cu ziua de 1 Septembrie­­. zilnic în biroul direcţiunii. Ultimul termen pentru prezentarea acestor cereri e ziua de Luni, 15 Septembrie, ora 9 a. m. Cererea va fi însoţită de: 1. actul de naştere, 2. actul de vaccină, 3. ultimul certificat de studii al elevului liberat de o şcoala primară publică, 4. obligaţiunea /~" şi-o ia părintele sau corespondentul că se va su­ce­pune tuturor îndatoririlor ce-i impune regulamentul şcolar. In cerere se va arăta şi naţionalitatea a) după naştere, b) după cetăţenie. Elevii de naţionalitate ro­mână sunt dispensaţi de studiul limbii rutene. In momentul prezentării cererii se vor plăti următoarele taxe: 1. taxa de înscriere de lei 30, 2. lei 4. costul unui carnet de identitate, 3. prima rată din taxa de frecvenţă în suma de lei 100. Elevii vor fi supuşi unui examen de admitere, care se va ţinea în zilele de 15 şi 16 Septembrie, începând la orele 10 a. m. NI. înscrierile în clasele II—VIII se vor face in zileie de 17 şi 18 Septembrie­­, între orele 8—11 a. m., în baza unei cereri, la care se va alătura: 1. actul de vaccină, 2. ultimul certificat de studii. Elevii de la alte şcoli vor mai prezenta şi actul de naştere. In cerere se va arăta naţionalitatea: a) după naştere, b) după cetăţenie. Odată cu prezentarea cererii se vor plăti următoarele taxe: 1. taxa de înscriere de lei 30, 2. lei 4. contul unui carnet de identitate, 3. prima rată din taxa de frecvență (lei 100 pentru cursul inferior, lei 150 pentru cursul superior) sau cererea de dispensă cu dovezile trebuitoare (certifi­catul de paupertate). III. Examenele de corigenţă, cele integrale ale amânaţilor (publici şi particulari), cele de admitere în clasele II—VIII, examenele extraordinare cu scop determinat şi examenul prealabil pentru candidaţii admişi la examenul de maturitate în condiţiunile ve­chiului regulament, încep Luni, 15 Septembrie 1924, ore de 8 a. m. precis. Toţi candidaţii, exceptând elevii corigenţi, trebue să se anunţe în biroul direcţiunii, până cel mai târziu 14 Septembrie, având a plăti şi taxele cuvenite IV. Examenele de absolvire a cursului inferior şi superior încep Joi, 18 Septembrie 1924. Detalii privi­toare la toate examenele se pot cunoaşte în liceu (tabla de publicaţiuni).­­ Direcţiunea liceului «Regele Ferdinand I» din Sto­­­rojineţ aduce la cunoştinţă că examenele de admitere în clasa I şi examenele de corigenţă se vor ţine in ziua de 15 şi 16 Septembrie a. c. iar celelalte exa­mene se vor ţine în ziua de 17, 18 şi 19 Septembrie a. c., in care zile se vor face şi înscrierile. Exame­nele de absolvire, sesiunea de toamnă, (curs inferior) se vor ţine în ziua de 23, 24 Septembrie a. c. In ziua de 22 Septembrie a. c. toţi elevii acestui institut vor lua parte la tedeul ce se va oficia cu ocazia în­ceperii noului an şcolar. Dela liceul statului No. 2 în Cernăuţi.­­ Orice înscriere se va face pe baza unei cereri timbrate la care se va anexa ultimul certificat de studii. Cererile trebuie înaintate până cel mai târziu la 14 Septem­brie a. c. la cancelaria direcţiunii. Toate examenele vor avea loc între 15 şi 20 Septembrie c. întârzieri nu vor fi considerate. Liceul „Eudoxiu Hormuzachi“ din Rădăuţi. — E­levii ce doresc să între în clasa I-a precum şi elevii ce vin de la alte licee vor depune între 1—14 Sep­tembrie cererile de inscrier, însoţite de actele nece­sare. Examenele de admitere în clasa 1 vor începe în ziua de 15 Septembrie la orele 9 dim. Examenele de corigenţă, integrare, şi admitere în clasele supe­rioare se vor ţine de la 16 Septembrie înainte. Elevii se vor înscrie la examen în cancelaria Direcţiunii în ziua de 15 Septembrie 8—10 dim. Elevii cari doresc să treacă un examen de admitere în clasa II-VIII vor prezenta cererea până cel târziu la 5 Septembrie. Elevii şcoalei de clasa II-VII1 se vor înscrie în ziua de 23 Septembrie orele 8 dim. Amănuntele se vor vedea pe tabla de publicaţii. Liceul «Aron Pumnul“ în Cernăuţi — Cu privire la începerea anului şcolar 1924/25 direcţiunea liceului „Aron Pumnul“ din Cernăuţi comunică următoarele: I. Examene: a) Examenul de admitere în cl. I va avea loc în zilele de 15 şi 16 Septembrie. Dela orele 8—10 se va face înscrierea şi deia 10—12 examenul în scris. Elevii vor veni însoţiţi de părinţii sau locuţiitorii lor aducând cu sine pe lângă documentele necesare câte 2 caete şi cerneală pentru examenul în scris. Examenul oral va începe totdeauna dela orele 3 d. m. In clasa I vor fi primiţi absolvenţi ai şcoalei primare, cari până în ziua de 15 Sept. a. c­ vor fi împlinit vârsta de 11 ani. Dispensă de vârstă sub 11 ani (între 10 şi 11 ani) acordă directorul (art. 10 din Reg.) Materia de examen este cea uzitată până acuma. b) Examenele de corigenţă ale acelor amânaţi (publici şi particulari) şi cu cei externi (cl. II—VIII), cari au înaintat cereri până în 5 Sept., vor începe tot la 15 Sept. orele 8 a. m. c) Examenele de absolvire curs vni. şi sup. vor începe în 18 Sept. Tot atunci vor da examenul şi can­didaţii anunţaţi pentru examenul de diferenţă. II. înscrierea elevilor publici (din cl. II—VIII) apoi a elevilor promovaţi din cl. preg. şi a repeten­ţilor din cl. I va avea loc Sâmbătă­ în 20 Sept. orele II a. m. III. Taxe. Elevii publici din cursul inferior vor plăti taxă de înscriere 30 lei, repetenţii 45 lei; cei din cursul superior vor plăti 50 lei, repetenţii 75 lei. Elevii particulari corigenţi vor solvi o taxă de examen în suma de lei 150. Candidaţii care voesc să dea un exa­men de diferenţă vor solvi pentru fiecare clasă câte 100 Iei. Toate taxele se plătesc în 14 Septembrie crt. IV. Candidaţii externi admişi la examenul de ma­turitate vor începe examenul prealabil în 24 Septem­brie a. c. la orele 8 a. m., având a sorvi cu o zi mai înainte o taxă de 200 lei. Alte amănunte pe tabla neagră a liceului. SANITARE Posturi vacante — In direcţia Generală a Servi­ciului Sanitar se află vacante următoarele locuri: Postul de medic al spitalului Valea Rea, jud. Bacău. „ „ „ * Nifon Măgura „ „ „ „ „ Suhârâu jud. Dorohoi. „ „ „ „ Balta judeţul Mehedinţi. „ „ „ „ Broşteni jud. Fălticeni. „ „ „ „ Cozii jud. Tecuci. Două posturi de medici de circumscripţie urbana la oraşul Cernăuţi. D-nii medici cari întrunesc condiţiunile art. 26 din legea sanitară şi doresc să se transfere în a­­ceste locuri, vor adresa cererile direcţiei generale a serviciului sanitar în termen de 20 zile dela data a­­pariţiunii prezentei publicaţiuni in Monitorul Oficial Nr. 183 din 23 August 1924. MILITARE Dela Cercul de Recrutare Cernăuţi. — Se aduce la cunoştinţa că At. R. Serv. Pers. obligă pe toţi ofiţerii de rezervă cari domicileazâ pe raza acestui Cerc în judeţele Zastavna, Cernăuţi, Siret, Suceava, Gura Homoraim şi oraşul Cernăuţi, să comunice de urgenţă, direct Ministerului de Războiu Serv. Pers. printr’o carte poştală, următoarele date: a) Numele şi Pronumele, b) Data naşterei, c) Vechimea şi ulti­mul grad, d) Corpul sau Serviciul unde contează şi e) Profesiunea. Cei care contează la diferite Coman­damente sau servicii, vor specifica şi arma de pro­venienţă (Infant. Caval, etc). SPORTIVE Bucureşti-Cernăuţi 1:2 (0:0) — Eri s’a disputat pe terenul «jahn» in faţ­a 5000 spectatori mult aş­teptatul joc între reprezentativele Bucureşti-Cernăuţi, in care ech­pa locală, graţie bunei dispoziţiuni în care se afla, şi a învins, după un joc frumos şi interesant în toate fazele lui, adversarul cu 2,1 puncte.

Next