Glasul Bucovinei, octombrie 1924 (Anul 7, nr. 1653-1678)

1924-10-01 / nr. 1653

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Domneascâ Nr. 3 Se primesc numai articole iscălite. Man ach­*«-/- a ce Înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLAME X« calculdzt după tarif şi se primesc I« admt­­rtlwtraţie: Strada domneasc* No. 33 PetitaK­iBMMMie ia interiorul ziarul ni se arcă taxa ca 50*4. Perul de Judecat* la Cernăuți. ABONAMENTUL u 3*9 Ici, pc Vi 200 lei, pc trei luni 100 lei, pentru %31»ie, pc un as 200 lei, pe V, es 120 lei, pc trei luat Ici. Nuneei aumărat de Duminici: pe un u 80 lei, pc V* as 90 lei, pc trei Iutii 30 lei Pentru străinătate pc un an *00 lei, pc Vi *b 400 Ici. Pliize se fac la sediul ilarului. Cuvinte înţelepte In vremea aceasta de după războiu lu­mea a devenit extrem de sensibilă şi preten­ţioasă. Cutare ţăran vrea să-i dai pământ cât de mult şi ori de unde, măcar că la noi lo­curile s’au strâmtat mult şi pământ e foarte puţin. Cutare care se apucă de negoţ vrea să-i meargă totul lesne şi din plin şi să câş­tige mai ales mult şi repede. Şi dacă vre­unul a avut norocul să-i iasă vreo încercare din plin sau să i se satisfacă vreo cerere în­tocmai sau să primească locul ori slujba do­rită, o lume întreagă de nemulţumiţi se i­­veşte, aruncând învinuiri în dreapta şi în stânga, că nimică nu este aşa, precum ar trebui să fie şi că lucrurile merg foarte rău Ambiţioşi, urmărind dedesupturi politice bine determinate în intenţiunile lor pentru satisfacerea ambiţiilor lor personale, nu odată abuzează apoi de această stare sufletească înclinată spre nemulţumire a mulţimii, aţi­­ţându-o şi răscolindu - şi mai mult nemul­ţumirile. Şi încercările acestea de aţiţarea şi răs­colire­a înclinărilor cătră nemulţumire a mul­ţimilor sunt cu atât mai condamnabile cu cât vin de la intelectuali cu situaţii sociale mai înalte, cari ar trebui să aibă simţul de răspundere mult mai treaz. D­in faţa acestor incontestabile constatări, ne apare cu atât mai înţeleaptă ieşirea ce a avut-o în vorbirea sa un ţăran din Straja ca­re a ţinut să-şi spue şi dânsul cuvântul cu prilejul sărbării de împroprietărire din Vico­­vul­ de Sus Bivolărie. Dând expresie bucuriei sale sincere pen­tru înfăptuirea împroprietăririi, acel sătean din Straja între altele a spus , fără încunjur că împroprietăririle, ca şi orişice lucru mare ce se înfăptueşte în orişice vreme şi loc, a stâ­rnit şi nemulţumiri. Şi mai ales astăzi de după războiu sunt nemulţumiri multe şi peste tot locul. Dar aceşti nemulţumiţi ar vedea că au aşa de puţină dreptate, dacă s’ar gândi cât de puţin mai mult şi mai adânc. Să-şi aducă oamenii aminte de vremea când războiul era în toiul lui şi cât de fericiţi şi mulţumiţi ar fi fost atuncia, dacă s’ar fi văzut dintr'o dată mutaţi în starea de lucruri de azi. In vremile acele de adevărat greu şi nemulţumire ni­mene n’ar fi îndrăznit nici în vis măcar să-şi închine mulţumirea şi fericirea care i-ar fi dat-o starea de lucruri de azi, dacă cumva printr’o minune ar fi luat fiinţă dintr’o dată. Azi o vedem însă aevea cu ochii. Tot poporul românesc e strâns la un loc într’un singur stat românesc şi sub un singur domnitor româ­nesc. E pace şi linişte. Fiecare poată să-şi vadă de îndeletnicirea şi ocupaţiunea sa nestingherit de nimeni şi să caute să-şi Îndrepte soarta şi să şi o facă tot mai bună Oamenii cari conduc ţara şi poporul, au cele mai bune gânduri şi se stră­­duesc din răsputeri să pue ţara pe temelii cât mai puternice şi ca toată lumea să poată fi mulţumită şi îndestulată. Fiecare e dtor să ajute la această muncă de întărire a lrii. Acest ajutor însă nu se va putea da pri a­­ţitări şi vrajbă şi ură. Şi ţara nu se va întări, când fiecât va cârti şi va sămăna nemulţumire, ori de câte ori ceva nu i se va face întocmai pe jocul lui, fără să se uite şi să se gândească,dacă lucrul ce-i cere, se poate face ori nu, cică i se cuvine sau ba, şi fără să vreie să bage în seamă toate greutăţile şi piedicile ce stau împotriva împlinirii dorinţii lui. Aşa a vorbit un ţaran simplu şi noi cre­dem că aceste cuvinte au fost cuvinte cu a­­devărat înţelepte, cari ar trebui să deie de gândit şi la mulţi oameni ce se pretind foarte înţelepţi, şi de aceea am şi crezut că e bine să ne oprim asupra lor şi la acest loc Vasile Utrea Oaspeţi distinşi Luni seara au sosit la Cernaid­­i­o­s la Mitropolitul Primat Miron Cristea, P. p. la Episcopul Romanului Lucian şi dl A. Lapedatu, ministrul cultelor, însoţiţi de dl deputat I Mateiu..Dl ministru Lapedatu este găzduit de dl ministru I. Nistor, iar P. Sf. Lor Mitropo­litul Miron şi episcopul Lucian de Păr, Episcop Ipolit în reşedinţă. Eii Marţi a avut loc o con­ferinţă în vederea unificării bisericeşti, la care au luat parte domnii miniştri A. Lepedatu şi I. Nistor şi înalţii chiriarhi, veniţi la Cernăuţi. Şedinţă administrativă Luni, 29 Septembrie, la orele 3 p. m. a avut loc în Palatul administrativ o şedinţă administrativă sub preşedinţia domnului mi­nistru I. Nistor, la care au luat parte d. ge­neral L. Mircescu, comandantul Div. 8 a, d. colonel Schipor, comandantul reg. 10 jan­darmi, d. Dumitrescu şeful siguranţei generale din Bucovina, şi toţi d­oii prefecţi ai judeţelor La această consfătuire administrativă au binevoit a lua parte şi mai mulţi domni se­natori şi deputaţi Domnii prefecţi au raportat asupra situa­ţiei din judeţele lor. După ascultarea rapoarte­lor s-au luat o serie de hotăriri privitoare la buna administraţie a judeţelor. Serbările din Bălţi Duminică în 28 Septembrie crt. s-a făcut la Balţi sfinţirea locului catedralei ortodoxe şi punerea pietrei fundamentale a ei, precum şi a punerii pietrei fundamentala a reşedinţei episcopului Hotinului care locueşte aici. Serbările au luat caracterul unei mari solemnităţi naţionale, prin faptul că a asistat la ele in numele Regelui A. S. R. Principele Carol, în numele guvernului domnii min­ştri G. Mârzescu, C. Anghelescu, I. Nistor, I. Inculeţ şi A. Lapedatu, iar în numele bisericii aproape toţi mitropoliţii şi mai mulţi episcopi ai ţării. Deasemenea a asistat la ser­viciul divin şi la serbări şi preafericitul patriarh al Ierusalimului Damian cu mitropolitul Dositeiu al Se­­bastiei, ceia ce i-a dat sărbătorii şi caracterul de a­­les ortodoxism. Serviciul divin s-a început la orele 10 şi juni. in prezenţa Principelui Carol, a membrilor guvernului, a autorităţilor locale şi a unui imens public venit nu numai din Bălţi şi din restul Basarabiei, ci din România întreagă. Serviciul divin a fost îndeplinit de I. P. S. Su păr. Mitropolit-Primat Cristea, de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei Pimen, de I. P. S. S. arhiepiscopul Chişinăului Gurie, de Sf. II. episcopii Ipolit al Rădăuţilor, Lucian al Romanului şi Visarion al Hotinului. Şi patriarhul Damian a cetit, în cursul slujbei, o rugăciune în limba grecească. După serviciu a ţinut Mitropolitul­ Primat o fru­moasă cuvântare, în care a arătat rostul zidirii unei noi catedrale, stăruind şi asupra faptului că această serbare, este prezidată de Moştenitorul Tronului şi că asistă la ea şi patriarhul cetăţii sfinte. In numele Gu­vernului a vorbit ministrul cultelor, d. Lapedatu, evo­când trecutul de glorie al voevozilor noştri cari zi­deau lăcaşuri­­de închinăciune, îngrijind de cultura sufletească a poporului; aşa a venit şi acum vlăsta­rul dinastiei să consfinţească vechea tradiţie a dom­nilor noştri pe acest pământ strămoşesc. După această pătrunzătoare cuvântare răspunde, emoţionat, păr. episcop Visarion Puiu, făgăduind că va păstori episcopia cu vrednicie. La urmă ia cuvântul Principele Carol. Intr’o tă­cere impresionantă a imensei mulţimi, care asista la slujba divină, Moştenitorul Tronului vorbeşte clar, răspicat şi hotărît. A venit, spune Alteţa Sa, să re­prezinte pe Rege în numele tradiţiei vechi româneşti pe acest pământ strămoşesc. N’am venit, spune Prin­ţul Carol, cu foc şi sabie, cum am fost calomniaţi, să cucerim, am venit să ne reluăm în stăpânire pămân­tul nostru strămoşesc. Nu suntem noi aceia cari în­cepem cu clădirea de cazărmi; noi clădim dintă în lăcaşuri de închinare. Sa se ştie că pe când vecinii noştri de dincolo de Nistru dărâmă bisericile şi distrug credinţa, noi ridicăm altare pentru a întări credinţa. Cuvintele Alteţei S- Regale au făcut o profundă impresie în mulţimea care l-a ovaţionat pe Principele Moştenitor îndelung. După aceasta a urmat sfinţirea pietrei fundamentale a viitoarei reşedinţe episcopale, care se află la vreo 3—4 km. depărtare de locul ca­tedralei. După terminarea serviciului divin a urmat defi­larea trupelor în faţa Principelui Carol. Pe locul i­­mens de larg în faţa tribunei erau aşezaţi copiii tu­turor şcoalelor din Bălţi. Dintăiu au defilat în faţa Prinţului cercetaşii din Chişinău. Apoi a urmat ar­mata în ţinută ireproşabilă, defilând sub comanda d-lui general I. Zadic. Infanterie, artilerie şi cavalerie multă, dădeau soldaţii noştr­i aspect solemn şi sobru întregei serbări. La urmă au mai defilat ţărani şi târ­goveţi călări. La orele două a fost dat în onoarea oaspeţilor un banchet de 150 tacâmuri. La banchet de ministru Inculeţ a rostit o scurtă şi inimoasă cuvântare la a­­dresa A. S. R­incipele Carol, tălmăcind în cuvinte sincere marea bucurie ce o simte populaţia Basara­biei la venirea unui reprezintant al Dinastiei noastre. Prinţul Carol a răspuns frumos in câteva cuvinte, spunând foarte lămurit că «toţi locuitorii acestei stră­moşeşti provincii, de orice credinţă ar fi ei, de orice origine ar fi ei, au datoria de a asculta de M. S. Re­gele şi de autoritatea statului român*. Păr, partriarh al Ierusalimului a ţinut o cuvântare în limba gre­cească, binecuvântând Dinastia şi intreg poporul ro­mânesc şi ortodox. Cu acestea s’au sfârşit solemnităţile. După banchet, în locuinţa episopului Hotinului şi al Bălţilor, domnii miniştri I. Nistor, I. Inculeţ şi A. Lapedatu au ţinut cu toţi chiriar­hii prezenţi o con­ferinţă în vederea unificării bisericeşti. ——- —• ■■ -....■■■" """ » # w - - .................... Creditele necesare C. F. R. Bucureşti, 29 (Rador) — Astăzi dimineaţa, în cabinetul d­lui ministru Vaitaianu a avut loc o con­sfătuire. Au participat d­nii Vintilă Brâtianu şi Pre­torian, directorul general al căilor ferate, care au dis­cutat aranjarea creditelor necesare căilor ferate.

Next