Glasul Bucovinei, ianuarie 1925 (Anul 8, nr. 1725-1746)
1925-01-01 / nr. 1725
BRONfiaiNTUL : «e fac la sculul darului.*35 Redacția și Administrata Cernăuți Strada Gomnt*&dl Wr. M t« pttaes* mm«! *ftie*Ie isciiff». (fteMMMtMS* m se foapoiuâ* m smmmimWMMiisiiiiimMiMi ■ ■ wini tuimii wwniP’Bwwrem»m.*/ ■■ ^WUNTUiKi Si RNCLflNE in ■«titentaftsi 4upA tarif fi p’imaws 3* *#*«- • •MUntl: Stand« bomiimsegt H», 3$ tonta« immm&t te tatMtMw stand«* am m imm n*. tjrvf, #ervl ti« ta S m ea $*• hi, p* ‘/t ** 3** hi »s tres hi*« U* M, 2£i , pe «U ua 20* let, p* */» ax 138 tai sa trai buti hi luminii tic Dumhaidl, sa hi sa 88 1©. s« «fti m 98 hi, sa trai luci 30 iar Pcaxr* str&tautata sc cut a» MC lai p* V* aa m kt. a?x.&mtt Tuturor abonaţilor, cetitorilor şi prietenilor noştri le dorim AN NOU cu bine şi fericire. In pragul anului nou Anii se strecoară neîncetat spre noianul veciniciei asemenea undelor sglabii care tind grăbite spre aprofunzimele oceanului. La priveliştea acestei nestătornicii sufletul nostru este copleşit de o duioasă melancolie, pe care doar străvechile urări de anul nou vin de o mai împrăştie. Cu vădită bucurie aşteptăm colindătorii să sa’UTiemrîir sofierni nostro graur'ales al încredere în utilitatea şi rodnicia ostenelilor noastre. A se strădui de a fi util societăţii este linul din rosturile cele mai nobile ale vieţii. Din această străduinţă răsare imboldul sufletesc de a umplea golurile timpului cu creaţiuni durabile, la care gândul nostru să poată poposi cu drag şi sorbi puteri noui pentru realizări viitoare. Anul ce apune nu este lipsit de popasuri recreatoare de suflet şi redeşteptătoare de puteri şi energii. Duşmăniţi din toate părţile, dar tari şi neclintiţi în crezul datoriei şi răspunderea noastre, am reuşit să consolidăm temelia edificiului nostru de stat prin legi bine chibzuite şi aşezăminte trainice, menite să satisfacă nevoile reale ale ţării. Crearea de căminuri şi internate, înfiinţarea de nouă şcoli de meserii, deschiderea liceului militar şi a conservatorului de muzică din Cernăuţi, sunt puncte realizate din vastul nostru program cultural, împroprietărirea sătenilor s’a terminat în unele judeţe şi funcţionarii dela oraşe şi-au primit loturile lor de casă. In scaunul mitropolitan s’a aşezat un chiriarh tânăr şi energic care va pune capăt agitaţiunilor diverselor secte şi va îndruma viaţa bisericească pe căile bătătorite de neuitatul Silvestru. Simbol vizibil al reîntoarcerei noastre la patria desrobitoare, s’a ridicat în inima Cernăuţilor Monumentul Unirii, la desvelirea căruia am avut fericirea să vedem asistând şi să aclamăm întreaga Augustă Familie Regală. Zodia anului nou n’o cunoaştem. Dar oricât de norocoasă ar fi ea, golul timpului, numai cu munca noastră pricepută şi stăruitoare, va putea fi umplut cu ceva folositor şi dirabil. In depănarea zilelor sale se va desăvârşi legea de organizare a bisericii şi se va întocmi noua lege administrativă precum şi legea arondării judeţelor, câtestrele legi de mare importanţă pentru bunăstarea şi propăşirea ţârii. îndată după terminarea lucrărilor pregătitoare se va desăvârşi opera de colonizare în regiunile nordice ale ţării, făcându-se astfel un pas înainte întru închegarea forțelor combative în aceste regiuni aşa de expuse. Punerea în aplicare a legii pentru crearea de păduri comunale va veni să împlinească una din nevoile cele mai mari ale sătenilor. Prin organizarea arhivelor re-gionale sperăm să înlesnim utilizarea bogatului material arhivar pentru studii istorice dar şi pentru scopuri practice. In muzeul regional unitar pe care voim să-l întocmim în Cernăuţi, avem de gând să sporim colecţiunile şi să adunăm acolo tot ce interesează trecutul cultural şi industrial al regiunii noastre. Iar prin crearea la Cernăuţi a unui teatru naţional stabil şi permanent dorim să satisfacem o nevoie culturală adânc simţită a populaţiunii noastre, in anul nou va apare şi primul volum din „Codrul Cosminului", buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă universitatea noastră, pentru a complecta astfel naturea pur ştiinţifică a năzuinţelor noastre literare, reprezentate prin revista: „Junimea Literară“. Şi viaţa pur politică tinde despre limpezire. Azi nimeni nu ne mai reproşează ca la timpul potrivit ajm unit sforţările noastre iolitice cu cele ale unui partid politic, mare, puternic şi încercat, în conduiea trebilor publice. Ci dimpotrivă, intelectuali noştri s'au grupat şi ei, după pildaja noastră, siriu ierte steaguri politice, fiecare după ideile, credinţele şi concepţiunile sale. Anul nou găseşte Moldova de Sus complect încadrată în organizaţiunile politice regnicolare, adecă răspândite asupra regatului întreg. . Dar adversarii noştri nu trebue să uite că oricât, cartea de membru al unui partid politic, cuprinde în sine şi o părticică de răspundere, pentru bunul mers al trebilor publice. Simţul de răspundere respinge ieşirile pătimaşe, calomniile nedemne şi criticile sterpe şi netrebnice şi cere înlocuirea lor prin cunoştinţi temeinice asupra ne-l voilor ţării, prin muncă desinteresată şi dragoste de neam. Conducerea debitor statului este o Indelet- j nicire grea şi ingrată şi cine se îndeasă nepre- gătit la ea riscă să fie strivit sub povoara greu-' tâţii ei. Viaţa este o roată care nu se învârte ji fără să strivească pe cei nechemaţi şi fără pre- gătire temeinică pentru luptă. In această ordine de idei, am avea de rostit o mare dorinţă de anul nou şi anume am dori să se schimbe armele de luptă politică de până acuma. In loc de calomnii, insinuări şi in- jurii, dorim control sever şi obiectiv, iar în loc de duşmănii personale aşteptăm lupte de idei şi de principii. In zodia acestui gând, dorim prietenilor şi cititorilor noştri an nou cu bine şi cu noroc. Jen I. Nistor D-l ministru Vintilă Brătianu pleacă la Paris Bucureşti, 30 (Ridor)— D-l Vintilă Brătianu a decis definitiv să participe la conferinţa din Paris Ministrul de finanţe pleacă la 1 Ian cu simplonul împreună cu delegaţia română compusă din d-nii: Eftimie Antonescu, concilier de casaţie, Teianu, directorul datoriei publice, Divan, directorul despăgubirilor de război şi Antoniu şef de cabinet. De Sfintele Sărbători 1. P. S. S. mitropolitul Bucovinei Nectarie a scris în „Cultura Poporului" din Cluj următorul articol: Veacuri de arându aşteptat-a neamul românesc să trăiască vremurile pe cari Ie trăim noi. Visul şi speranţele strămoşilor noştri s’au împlinit şi pe noi trăitorii de astăzi ne-a învrednicit Bunul Dumnezeu, să vedem cu ochii visul şi să realizăm unirea întregului pământ românesc. E dureros că în ţara românească mai sunt astăzi şi suflete inconştiente, care nu apreciază zilele mari care le trăim, suflete care samănă otrava invidiei şi a învrăjbirii, făcându-se coadă la toporul duşmanilor ţării. Duşmani are fiecare om şi cu atât mai mult un popor. Duşmanii poporului nostru voiesc să distrugă armonia noastră socială, cearcă să ne înghită şi e zdrobitor când şi români, ba chiar dintre acei, cari cred că vorbesc în numele multora, cari cred că au şi oarecare răspundere, dau mâna vrăjmaşilor noştri vâind sentimentelenaţionale 9? , parrfottex pentru ambiţii mici omeneşti. Cu atât mai bine te atinge când citeşti foi , serioase, neinteresate, conştiente de datoria lor, cetăţenească, foi cari contribue la reedificarea acestui stat, când există şi răzbat organe care lucrează la construcţia şi la consolidarea statului nostru, când duc veşti dela munţi şi până la mare, de la Nistru până la Tisa şi reprezintă curente sănătoase susţinătoare de neam şi de lege în marginele statului nostru fără deosebire de fostele frontiere, înfrăţind locuitorii ei. Se vor ceti cu drag jurnale de felul acesta de tot românul de bine din întreaga largă lume, chiar de cei de peste frontierele noastre, ca românii din America, din Banatul sârbesc, aromânii şi peste scurt și românii transnistrieni. Scrisul „Culturei Poporului" îndrumător, plin de adevăr şi de dreptate, va promova sentimentele naţionale şi armonia socială şi aceasta este necesar pentru mântuirea neamului nostru. De sfintele sărbători ale Crăciunului când nie aducem aminte cum prin naşterea Mântuitorului nostru Isus Hristos s’a mântuit lumea, gândul nostru să fie la mântuirea noastră de vrăjmaşii interni şi externi prin cultura noastră, prin credinţa şi biserica străbună. Puterea credinţei e mare. Singura călăuză a omului e Dumnezeu. Credinţa ne întăreşte în suferinţe şi nenorociri, ne dă putere la toate, pace, mulţumire, linişte sufletească. E bine că foaia „Cultura Poporului“ propagă şi această credinţă a străbunilor noştri, că varsă acest balsam mângăitor a omenire în masele largi ale poporului român. Viitorul nostru e în gloatele largi ale poporului de la ţară. Sufletul acestui popor e crescut în religiositatea casei bătrâneşti cu busuioc şi lumânare. Aceste gloate trebuesc cultivate, luminate şi păstrate în morala strămoşilor noştri şi atunci mântuirea va fi a noastră. Cu aceste dau binecuvântarea mea tuturor cititorilor de sfintele sărbători. Nectarie Arhiepiscop şi Mitropolit« Bucovinai