Glasul Bucovinei, ianuarie 1925 (Anul 8, nr. 1725-1746)

1925-01-01 / nr. 1725

BRONfiaiNTUL : «e fac la scu­lul darului.­­*35 Redacția și Administrata Cernăuți Strada Gomnt*&dl Wr. M t« pttaes* mm«! *ftie­*Ie isciiff». (fteMMMtMS* m se foapoiuâ* m smmmimWMMiisiiiiimMiMi ■ ■ wini tuimii wwniP’Bwwrem»m.*/ ■■ ^WUNTUiKi Si RNCLflNE in ■«titen­taftsi 4upA tarif fi p’imaws 3* *#*«- • •MUntl­: Stand« bomiimsegt H», 3$ tonta« immm&t te tatMtMw stand«* am m imm n*. tjrvf, #ervl ti« ta S m ea $*• hi, p* ‘/t ** 3** hi­ »­s tres hi*« U­* M, 2£i , pe «U ua 20* let, p* */» ax 138 tai sa trai buti hi luminii tic Dumhaidl, sa hi sa 88 1©. s« «fti m 98 hi, sa trai luci 30 iar Pcaxr* str&tautata sc cut a» MC lai p* V* aa m kt. a?­x.&m­tt Tuturor abonaţilor, cetitorilor şi prietenilor noştri le dorim AN NOU cu bine şi fericire. In pragul anului nou Anii se strecoară neîncetat spre noianul ve­­ciniciei asemenea undelor sglabii care tind gră­bite spre aprofunzimele oceanului. La priveliştea acestei nestătornicii sufletul nostru este copleşit de o duioasă melancolie, pe care doar străve­chile urări de anul nou vin de o mai împrăştie. Cu vădită bucurie aşteptăm colindătorii să sa­­’UTiemrîir sofierni nostro graur'ales al încredere în utilitatea şi rodnicia ostenelilor noastre. A se strădui de a fi util societăţii este li­nul din rosturile cele mai nobile ale vieţii. Din această străduinţă răsare imboldul sufletesc de a umplea golurile timpului cu creaţiuni durabile, la care gândul nostru să poată poposi cu drag şi sorbi puteri noui pentru realizări viitoare. Anul ce apune nu este lipsit de popasuri recreatoare de suflet şi redeşteptătoare de pu­teri şi energii. Duşmăniţi din toate părţile, dar tari şi neclintiţi în crezul datoriei şi răspunderea noastre, am reuşit să consolidăm temelia edifi­ciului nostru de stat prin legi bine chibzuite şi aşezăminte trainice, menite să satisfacă nevoile reale ale ţării. Crearea de­ căminuri şi internate, înfiinţarea de nouă şcoli de meserii, deschiderea liceului militar şi a conservatorului de muzică din Cernăuţi, sunt puncte realizate din vastul nostru program cultural, împroprietărirea săte­nilor s’a terminat în unele judeţe şi funcţiona­rii dela oraşe şi-au primit loturile lor de casă. In scaunul mitropolitan s’a aşezat un chiriarh tânăr şi energic care va pune capăt agitaţiunilor diverselor secte şi va îndruma viaţa bisericească pe căile bătătorite de neuitatul Silvestru. Simbol vizibil al reîntoarcerei noastre la patria desrobi­­toare, s’a ridicat în inima Cernăuţilor Monu­mentul Unirii, la desvelirea căruia am avut fe­ricirea să vedem asistând şi să aclamăm întreaga Augustă Familie Regală. Zodia anului nou n’o cunoaştem. Dar ori­cât de norocoasă ar fi ea, golul timpului, numai cu munca noastră pricepută şi stăruitoare, va putea fi umplut cu ceva folositor şi di­rabil. In depănarea zilelor sale se va desăvârşi legea de organizare a bisericii şi se va­­ întocmi noua lege administrativă precum şi legea arondării ju­deţelor, câtestrele legi de mare importanţă pen­tru bunăstarea şi propăşirea ţârii. îndată după terminarea lucrărilor pregăti­toare se va desăvârşi opera de colonizare în re­giunile nordice ale ţării, făcându-se astfel un pas înainte întru închegarea forțelor combative în aceste regiuni aşa de expuse. Punerea în apli­care a legii pentru crearea de păduri comunale va veni să împlinească una din nevoile cele mai mari ale sătenilor. Prin organizarea arhivelor re-­­­gionale sperăm să înlesnim utilizarea­ bogatului­ material arhivar pentru studii istorice dar şi pen­tru scopuri practice. In muzeul regional unitar pe care voim să-l întocmim în Cernăuţi, avem de gând să sporim colecţiunile şi să adunăm a­­colo tot ce interesează trecutul cultural şi indus­trial al regiunii noastre. Iar prin crearea la Cer­năuţi a unui teatru naţional stabil şi permanent dorim să satisfacem o nevoie culturală adânc simţită a populaţiunii noastre, in anul nou va apare şi primul volum din „Codrul Cosminului", buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângă universitatea noastră, pentru a complecta astfel naturea pur ştiinţifică a năzuinţelor noastre literare, reprezentate prin revista: „Junimea Lite­rară“. Şi viaţa pur politică tinde d­espre limpezire. Azi nimeni nu ne mai reproşează ca la timpul potrivit ajm unit sforţările noastre i­olitice cu cele ale unui partid politic, mare, puternic şi încercat, în condui­­ea trebilor publice. Ci dimpotrivă, intelectuali noştri s'au grupat şi ei, după pildaj­a noastră, siri­u ierte steaguri politice, fiecare după­­ ideile, credinţele şi concepţiunile sale. Anul nou găseşte Moldova de Sus complect încadrată în organizaţiunile politice regnicolare, adecă răspân­dite asupra regatului întreg. . Dar adversarii noştri nu trebue să uite că oricât, cartea de membru al unui partid politic,­­ cuprinde în sine şi o părticică de răspundere, pentru bunul mers al trebilor publice. Simţul de răspundere respinge ieşirile pătimaşe, calomniile nedemne şi criticile sterpe şi netrebnice şi cere înlocuirea lor prin cunoştinţi temeinice asupra ne-­l voilor ţării, prin muncă desinteresată şi dragoste­ de neam. Conducerea­ debitor statului este o Indelet- j nicire grea şi ingrată şi cine se îndeasă nepre-­­ gătit la ea riscă să fie strivit sub povoara greu-' tâţii ei. Viaţa este o roată care nu se învârte ji fără să strivească pe cei nechemaţi şi fără pre-­­ gătire temeinică pentru luptă. In această ordine de idei, am avea de ros­tit o mare dorinţă de anul nou şi anume am dori să se schimbe armele de luptă politică de­ până acuma. In loc de calomnii, insinuări şi in-­ jurii, dorim control sever şi obiectiv, iar în loc­­ de duşmănii personale aşteptăm lupte de idei­ şi de principii. In zodia acestui gând, dorim prietenilor şi cititorilor noştri an nou cu bine şi cu noroc. Jen I. Nistor D-l ministru Vintilă Brătianu pleacă la Paris Bucureşti, 30 (Ridor)— D-l Vintilă Bră­tianu a decis definitiv să participe la conferinţa din Paris Ministrul de finanţe pleacă la 1 Ian cu simplonul împreună cu delegaţia română com­­­pusă din d-nii: Eftimie A­n­tonescu, concilier de ca­­saţie, Teianu, directorul datoriei publice, Divan, directorul despăgubirilor de război­ şi Antoniu şef de cabinet. De Sfintele Sărbători 1. P. S. S. mitropolitul Bucovinei Nectarie a scris în „Cultura Poporului" din Cluj următorul articol: Veacuri de arându­ aşteptat-a neamul ro­mânesc să trăiască vremurile pe cari Ie trăim noi. Visul şi speranţele strămoşilor noştri s’au împlinit şi pe noi trăitorii de astăzi ne-a învred­nicit Bunul Dumnezeu, să vedem cu ochii visul şi să realizăm unirea întregului pământ românesc. E dureros că în ţara românească mai sunt astăzi şi suflete inconştiente, care nu apreciază zilele mari care le trăim, suflete care samănă otrava invidiei şi a învrăjbirii, făcându-se coadă la toporul duşmanilor ţării. Duşmani are fiecare om şi cu atât mai mult un popor. Duşmanii po­porului nostru voiesc să distrugă armonia noastră socială, cearcă să ne înghită şi e zdrobitor când şi români, ba chiar dintre acei, cari cred că vor­besc în numele multora, cari cred că au şi oa­recare răspundere, dau mâna vrăjmaşilor noştri vâind sentimentele­­naţionale 9? , parrfottex pentru ambiţii mici omeneşti. Cu atât mai bine te atinge când citeşti foi , serioase, neinteresate, conştiente de datoria lor, cetăţenească, foi cari contribue la reedificarea a­­­­cestui stat, când există şi răzbat organe care lucrează la­ construcţia şi la consolidarea statului nostru, când duc veşti dela munţi şi până la­­ mare, de la Nistru până la Tisa şi reprezintă cu­rente sănătoase susţinătoare de neam şi de lege în marginele statului nostru fără deosebire­ de fostele frontiere, înfrăţind locuitorii ei. Se vor ceti cu drag jurnale de felul acesta d­e tot românul de bine din întreaga largă lume, chiar de cei de peste frontierele noastre, ca ro­mânii din America, din Banatul sârbesc, aromânii şi peste scurt și românii transnistrieni. Scrisul „Culturei Poporului" îndrumător, plin de adevăr şi de dreptate, va promova sentimen­tele naţionale şi armonia socială şi aceasta este necesar pentru mântuirea neamului nostru. De sfintele sărbători ale Crăciunului când nie aducem aminte cum prin naşterea Mântuito­rului nostru Isus Hristos s’a mântuit lumea, gân­dul nostru să fie la mântuirea noastră de vrăj­maşii interni şi externi prin cultura noastră, prin credinţa şi biserica străbună. Puterea credinţei e mare. Singura călăuză a omului e Dumnezeu. Credinţa ne întăreşte în suferinţe şi nenorociri, ne dă putere la toate, pace, mulţumire, linişte sufletească. E bine că foaia „Cultura Poporului“ propagă şi această cre­dinţă a străbunilor noştri, că varsă acest balsam mângăitor a­ omenire­ în masele largi ale popo­rului român. Viitorul nostru e în gloatele largi ale popo­rului de la ţară. Sufletul acestui popor e crescut în religiositatea casei bătrâneşti cu busuioc şi lumânare. Aceste gloate trebuesc cultivate, luminate şi păstrate în morala strămoşilor noştri şi atunci mântuirea va fi a noastră. Cu aceste dau binecuvântarea mea tuturor cititorilor de sfintele sărbători. Nectarie Arhiepiscop şi Mitropolit« Bucovinai

Next