Glasul Bucovinei, februarie 1925 (Anul 8, nr. 1747-1769)

1925-02-01 / nr. 1747

Pag. 2 ­••••­ t a avut aproape semnificaţia şi proporţiile unor funeralii naţionale. D. ministru I. Nistor a trimis familiei un a­­jutor de 2000 lei, corpul didactic al liceului „Ştefan cel Mare“ a hotărît să ia asupra sa toate spesele înmor­mântării, iar Primăria a dat gratuit locul de mormânt. Afară de elevii şi elevele ambelor licee, cu ambele cor­puri didactice, se adunase un public imens din toate cercurile sociale. Au oficiat cinci preoţi, în frunte cu păr. Mih. Sârbul. înaintea praporilor păşiau cercetaşii cohortei Suceava, cu steagul îndoliat. Sicriul l-au dus, de acasă până la biserică (s. Nicolai) şase elevi. Şi muzica militară a bat. 12. V. d. M. a ţinut să dea o­­norurile cele din urmă. In biserică predica funebrală a rostit-o păr. Dim. Voevidca, în care a apreciat meritele răposatului ca artist şi ca îndrumător al tineretului pe căile artei. Ieşind din biserică, impozantul cortegiu s-a oprit în faţa liceului „Ştefan cel Mare“, unde d. dir. V. Bur­­duhos în cuvinte calde şi vibrante de emoţie a adus salutul cel din urmă al şcoalei bunului, blândului pro­fesor, atât de mare prin talentul său şi totuş­i atât de modest. La mormânt a vorbit prof. V. Morariu şi ele­vul Nicuţă (cl. Vl-a), iar elevul Sava (cl. Vl-a) a rostit versuri proprii, închinate memoriei iubitului măestru. Apunea soarele — un apus blând ca cel pe care îl cobor­am în mormânt—, iar vântul, care de mai multe zile sufla cu violenţă, se potolise, ca şi cum ar fi voit să şoptească şi el: „Odihneşte în pace, tu, care în viaţă n’ai ştiut ce e odihna“. O datorie mai avem de împlinit noi cei cari l-am ştiut şi i-am preţuit opera: s’o salvăm de uitare, de peire. Să cumpărăm fiecare câte ceva din opera sa, nu numai pentru a ajuta familia, ci pentru a avea în ca­sele noastre măcar o părticică din comoara sufletului său. Ne vom cinsti astfel pe noi înșine. Victor Morariu Serata Soc. „Doamnelor Române“ In ziua de 29 ort. a avut loc tradiţionala serată dansantă aranj­ata de societatea Doamnelor Române în Casa Germină. Ca şi în anii tr­cuţi la aceasta serata au fo­t venit cu dragoste şi plăcere un imers public In numeroasa asistentă am remarcat pe I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie, senatori, deputaţi, profe­sori universitari, profesori secundari,­avocaţi, magis­traţi, înalţi funcţionari, ofiţeri din garnizoană, studenţi şi elita doamnelor şi d-relor cernauţene. Serata aceasta a oferit într’adevâr clipe de plâcută re alegere în no­ianul grijelor zilnice. Intrând în sala Casei Germane la prima privire credeai câ te afli într’o lume de basme. Decorul admirabil avarjat cu cel mai rafi­nat gust şi artă, becurile electrice aruncate in mod discret în acest decor, o tombolă cu obiecte ‘di­ferite de artă şi bufete bogate şi delicioase, toate acestea ne-a trădat munca depusă de comitetul Socie­tăţii pentru buna reuşită a acestei serate. La sunetele unei admirabile muzici a reg. 10 Jandarmi s’a dansat şi petrecut în mare an­iaţic până în zorii zilei. Reuşita splendidă a acestei serate atât din punct de vedere moral cât şi material este o răsplată şi o satiriicţie deplină a muncei desinte­­resate depuse de comitetul Doamnelor Române. Trebue să mai amintim că la decorarea sălii a contribui­t foarte mult cu cunoscutu-i gust artistic d-ra Constantinovici apoi d. prof. Nichitovici ajutat de elevi şi eleve de liceu. Serata aceasta a fost unea in felul său și va rămâne Încă mult timp in memoria partici­panţilor ca o amintire din cele mai plăcute. -------------------••••--------------------­ Platifi abonamentul „GLASUL BUCOVINEI* Starea M. S. Regelui Starea sănătăţii M. S. Regelui fiind pe deplin satisfăcătoare, nu se va mai publica nici un buletin medical. —■ -■ ■■ • • • • .............. — ■ Teatrul Naţional Un duşman al poporului, piesă în 4 acte de H. I­sen Neîntrecutul plăzmuitor de caractere — H. Ib­sen — a căutat să prezinte în piesa-i „Un duşman al poporului“ opinia publică aşa cum ea, schimbâcioasă, nedreaptă, lesne increzâtoare unor mach naţiuni sub­versive, cu ale ei „consideraţii“ de „interes general“, cari sunt in stare să nesocotească şi o judecată lim­pede, şi un fapt bine stabilit. Piesa ne înfăţişează — cu multă realitate de viaţă — doi fraţi cu caractere deosebite: unul care vede „summum bonum“„numai în adevăr, dreptate, fericie obştească, punând interesele generale mai presus de cele personale, altul, int­resat, egoist, care pentru un avantaj material e gata să jertfească şi să­nătatea publică a unui oraş întreg. Primul insă cade jertfă fratelui­­său, care prin manopere frauduloase ştie să înrâureze opinia publică, întratât, n­ ar aceasta e gata să condamne pe adevă­ratul ei binefăcător numai pentru a fi pe placul unor persoane interesate. Iată pe scurt subiectul piesei: Doctorul Stock­mann (d­r. Sturdza) a descoperit că băile orașului s­nt infectate de baccilii producătoare de boli, cari luceau ca aceste băi să nu mai poată fi cercetate. Dar fratele său (d. V. Theodoru) primar al aceluiaş oraş, asociat la intreprinderea băilor, caută prin toate m­a­­joacele să determine pe fratele său ca acesta să nu şi publice senzaţionala descoperire, întrucât aceasta­­ ar produce mari daune materiale. Stockmann însă refuzând categoric să facă un astfel de act nedemn, simte în scurt urmările dragos­tei sale de adevăr. El e destituit din post, fiul său alungat d­e școală, fiica sa concediată d­e post, etc.­ Întreaga „opinie publică“, în numele căreia se iau toate aceste represalii e aţâţată împotriva lui şi doc­torul Stock­nann e prezintat acesteia ca un „duşman al poporului“. Dar el nu se lasă învins, ci, mai bo­gat în experienţe, se decide să-şi continue drumul apucat. . Piesa s-a bucurat de o interpretare superioară Dl. P. Sturdza a caracterisat perfect de bine perso­nagiul doctoru­­i Stockmann, subliniind bine senti­mentele şi emoţiunile rolului acestuia Dl I. V. Theo­dore a prezintat o prestaţiune bine închegată, impri­mând f gurei primarului St­ockmann trăsături sigure şi caracteriste. D-na V. Theodoru,ş­i-a se­m­nat cu succes partnerii. O figură bine prinsă a înfăţişat dl. Gr. Damian în rolul tipografului Thomsen Restul insa­mb­ului, compus din d-nii I. Stănescu, S. Eliad, N. Stoenescu, F. Florian şi d-şoarele M. Popescu şi M. Vanorina au avut creaţiuni reuşite. Reprez­ntaţia de Miercuri seara a dat prilej an­samblului bucureştean al d­lui P. Sturdza să-şi vă­dească merituoasele elemente din care se compune, realzând un spectacol de artă s suc­es. Ct. Laburistei şi comuniştii Londra, 30 (Rador)—Comitetul executiv al parti­dului lab­urist a decis respingerea cererii da afiliare a part­dului comunist şi a hotârât că nici un membru al partidului comunist nu poate fi als candidat labu­rist în parlament sau autorităţile locale. Nici un mem­­b­r al partidului comunist nu poate fi în același timp membru labu­ist No. 1747 INFORrVflŢIUNI PERSONALE D. ministru I. Nistor soseşte în Cernăuţi Duminică cu trenul accelerat, venind din Bu­cureşti. LITERARE * O nouă carte a Reginei. — The Times Literary Supplement spun câ în primăvara acestui an Regina României va publica o nouă carte „The Country That Ilow* (Ţara pe care o iubesc). Ilustraţiile sunt făcute de Regina Greciei Elisaveta. In această carte Regina Maria descrie frumuseţile patriei noastre. POLITICE Alte demisii din partdul ţărănist. — După cum se ştie, partidul ţărănist se găseşte In plină descom­punere. Curg gârlă demisiile din acest partid, ai că­ror şefi sunt fraţi de gânduri cu conducătorii sovie­telor. Acum ziarele anunţă alte demisii. Au părăsit pe ţărănişti d. C. M. Nicolau, fost prefect de Cal­acra şi Hotin, fost administrator al „Aurorei“, apoi d nul avocat Magiari Victor împreună cu organizaţia ţără­nistă din Balcic. REDACŢIONALE Din cauza sărbătorii de Luni (Intimpi­­narea Domnului) numărul viitor al ziarului nostru va apare noroi la orele obicinuite. ARTISTICE Teatrul Naţional.—Ord­iea spectacolelor. Compania Petre Sturza: Un duşman al poporu­­i.... Sâmbătă, 3­ Ianuarie. Bunul părinte.... Dum­necă, 1 Februarie. CULTURALE Cursuri practice de limba franceză — Misiunea universitară franceză din Cernăuţi organizează cursuri practice din limba franceză la Şcoala reală superioară ortodoxă (str. Mircea-Vodă). Cursurile se vor ţine în modul următor: Pentru începători (demi-avancés) dl Meillereux în zilele de Marţi şi Vineri, orele 6—7 ; pen­tru progresaţi d. Rousseau în zilele de Miercuri şi Vi­neri, orele 6—7. Curs de engleză. — A început cursul de engleză pentru începători şi progresaţi al d-lui prof. univ. Dr. Dragoş Protopopescu şi urmează regulat Joia şi Sâm­băta d. m. înscrieri şi informaţii în fiecare zi, orele 12:1, la Secretariatul Liceului de fete ortodox (strada Uhtrescu). UNIVERSITARE Catedre vacante la facuite de drept din Cern­aţi. Monitorul Oficial No. 18 din 24 ianuarie crt. publică,, că potrivit dispoziţiunilor prevăzute de art. 80 din le­gea învăţământului secundar şi superior concurs pentru ocuparea catedrei de „Drept penal comparat şi crimi­nologie“, aflată vacantă la facultatea de drept din Cer­năuţi. STUDENŢEŞTI Dala Societ. acad. „Junimea“. — Societatea acad. „Junimea“ aranjează în 8 Februarie a. c. în sala case germane „Serata Mare“ care ţine locul Balului tradi­ţional. Invitările s-au expediat numai în oraş. Reclama­­ţiunile se primesc zilnic în cabinetul Societăţii (Palatul Naţional) între orele 11—1 a. m. şi 5—7 p. m. ŞCOLARE Numire. — Ministerul istrucţiunii l-a numit pe d. Th­odor Speranţă, cunoscutul scriitor, inspector al învăţământului particular secundar. Institutorul Ion Creangă Curs popular ţinut (în 7 şi 8 Dec. 1924) la Universitatea din Cernăuţi (Continuare) Să vedem acum ce informaţii asupra manualului Metodă Nouă mai putem culege­ din amintitul articol al lui C. Grigoriu. Iată-le : „Am spus mai sus că eu cunosc pe Ion Creangă33) de pe la 1863, iar de la 186734), uniţi­i institutori din Iaşi, şi anume: eu, I. Creangă, Gh. Ienăchescu, V. Răceanu, N. Climescu şi A. Simionescu, am început a lucra­ împreună la a­becedarul Metodă Nouă la scriere şi cetire pentru clasa l-a primară, îmbunătăţirea lecţiunilor în urma aplicării lor cu copiii în clasă, corectura lor pentru tipar, imprimatul abecedarului cum şi a cărţii de ce­tire învăţătorul coopilor35) şi iscălite ş­coalei I-a ti­părite36 * * 39) în 12 mii exemplare învăţătorul copiilor şi 35) A 2-a carte didactică publicată de Creangă în cola­borare cu C. Grigorescu şi V. Răceanu. 38) Din exemplarele mele Metoda Nouă, ed. a 22-a 1891 e iscălită de V., Răceanu iar învăţătorul copiilor ed. a 7-a din 27 mii abecedarul, ne ocupa aproape întreg anul, în­cepând de la 1868 şi până la încetarea din viaţă a lui Creangă, la finele anului 1889“. (rev. „Ion Creangă“ II 1909, 318). Şi acum continuarea relatării lui Grigoriu cu in­formaţii cari sânt atât de preţioase fiindcă-l privesc nu numai pe autorul didactic ci şi pe artistul Creangă. Iată-le : „Pe lângă aceste, lui Creangă îi trebuia foarte Autograma lui Creangă în exemplarul „Geografia judeţului Iaşi“ din bibliot., Universităţii Cernauţene mult timp pentru stilizarea şi scrierea poveştilor, a amintirilor lui şi­ a celorlalte scrieri didactice ca Po­­văţuitorul la scriere şi cetire *1) ce i-­ ceruse ministrul 1883 e iscălită de C. Grigorescu. Se vor fi găsind deci şi exem­plare iscălite de Creangă, precum d­. p. exemplarul din biblio­teca universităţii Cernauţene a cărţii Geografie Judeţului Iaşii, alcătuită la 1879 de V. Răceanu, Gh. Ienăchescu şi I. Creangă, poartă autograma lui Creangă. 37) Titlul exact e: Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică I­d. Maiorescu, — Geografiea judeţului Iaşi, harta a­­ceştiea3*) etc. Şi rog să se ştie“ — continuă acum bietul C. GrigoriuSGrigorescu — „că Creangă, se ve­de din cauza unei instrucţiuni necomplecte şi nere­gulate, stiliza foarte greu materialul ce-i năvălia în memorie, încât de zeci de ori ştergea şi reştergea o propoziţie sau o frază până o înjgheba cum îi plăcea lui.3­) Parcâ-l văd şi acum îmbrăcat numai într’o că­maşă de pânză albăstrie şi lungă până la călcâie, cu papuci în picioare sprijinite de duşumea, stând pe crivat în odăiţa lui joasă, cu o măsuţă dinainte lângă crivat şi scriind. Creangă cetia foarte puţine cărţi, dar vorbia mult; de aceea lui nu i-a rămas vre-o biblio­tecă de seamă. El nu ştia nici o limbă străină, dar adesea ne uimia bogăţia vorbelor româneşti de baş­tină, din care ne punea să alegem pe acelea care ar fi exprimat mai bine înţelesul ideii“, (rev. „Ion Cre­angă“ II 318). Să ne însemnăm bine pasagiul: „ne punea să alegem pe acelea cari ar fi exprimat mai bine înţele- 331 Bunul stilist ar zice: că pe I. Cr. îl cunosc...! Faptul că C. Grigoriu nu prea are simţ stilistic îşi are importanţa şi ni-i preţios pentru precizările ce le dăm mai jos. 31) Din broşura Răspuns (5) ştiam că „chiar în anul 1863 — 64“ autorii noştri s’au fost hotărît să înceapă a întocmi abecedarul. 3S) Citez după coperta exemplarului meu din învăţătorul copiilor (1883), Harta Judeţului Iaşii, ntocmită de institutoruii: V. Răceanu şi I. Creangă. Preţul 1 Leu 20 bani — şi iarăşi întregesc Contribuţiuna bibliografică a lui Gh. Adamescu. 39) Cât de simplist aprecia simplicitatea sărmanului C. Grigoriu, necurmata trudă a artistului Creangă de a-şi piep­tăna scrisul ! Orcum această mărturie a lui C. Grigoriu e una din cele mai preţioase informaţii ce le avem pentru stilistul Creangă, — mai preţioasă, poate, decât pedantele consideraţiuni savante ale lui Eduard Gruber !

Next