Glasul Bucovinei, februarie 1925 (Anul 8, nr. 1747-1769)
1925-02-01 / nr. 1747
Pag. 2 •••• t a avut aproape semnificaţia şi proporţiile unor funeralii naţionale. D. ministru I. Nistor a trimis familiei un ajutor de 2000 lei, corpul didactic al liceului „Ştefan cel Mare“ a hotărît să ia asupra sa toate spesele înmormântării, iar Primăria a dat gratuit locul de mormânt. Afară de elevii şi elevele ambelor licee, cu ambele corpuri didactice, se adunase un public imens din toate cercurile sociale. Au oficiat cinci preoţi, în frunte cu păr. Mih. Sârbul. înaintea praporilor păşiau cercetaşii cohortei Suceava, cu steagul îndoliat. Sicriul l-au dus, de acasă până la biserică (s. Nicolai) şase elevi. Şi muzica militară a bat. 12. V. d. M. a ţinut să dea onorurile cele din urmă. In biserică predica funebrală a rostit-o păr. Dim. Voevidca, în care a apreciat meritele răposatului ca artist şi ca îndrumător al tineretului pe căile artei. Ieşind din biserică, impozantul cortegiu s-a oprit în faţa liceului „Ştefan cel Mare“, unde d. dir. V. Burduhos în cuvinte calde şi vibrante de emoţie a adus salutul cel din urmă al şcoalei bunului, blândului profesor, atât de mare prin talentul său şi totuşi atât de modest. La mormânt a vorbit prof. V. Morariu şi elevul Nicuţă (cl. Vl-a), iar elevul Sava (cl. Vl-a) a rostit versuri proprii, închinate memoriei iubitului măestru. Apunea soarele — un apus blând ca cel pe care îl coboram în mormânt—, iar vântul, care de mai multe zile sufla cu violenţă, se potolise, ca şi cum ar fi voit să şoptească şi el: „Odihneşte în pace, tu, care în viaţă n’ai ştiut ce e odihna“. O datorie mai avem de împlinit noi cei cari l-am ştiut şi i-am preţuit opera: s’o salvăm de uitare, de peire. Să cumpărăm fiecare câte ceva din opera sa, nu numai pentru a ajuta familia, ci pentru a avea în casele noastre măcar o părticică din comoara sufletului său. Ne vom cinsti astfel pe noi înșine. Victor Morariu Serata Soc. „Doamnelor Române“ In ziua de 29 ort. a avut loc tradiţionala serată dansantă aranjata de societatea Doamnelor Române în Casa Germină. Ca şi în anii trcuţi la aceasta serata au fot venit cu dragoste şi plăcere un imers public In numeroasa asistentă am remarcat pe I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie, senatori, deputaţi, profesori universitari, profesori secundari,avocaţi, magistraţi, înalţi funcţionari, ofiţeri din garnizoană, studenţi şi elita doamnelor şi d-relor cernauţene. Serata aceasta a oferit într’adevâr clipe de plâcută re alegere în noianul grijelor zilnice. Intrând în sala Casei Germane la prima privire credeai câ te afli într’o lume de basme. Decorul admirabil avarjat cu cel mai rafinat gust şi artă, becurile electrice aruncate in mod discret în acest decor, o tombolă cu obiecte ‘diferite de artă şi bufete bogate şi delicioase, toate acestea ne-a trădat munca depusă de comitetul Societăţii pentru buna reuşită a acestei serate. La sunetele unei admirabile muzici a reg. 10 Jandarmi s’a dansat şi petrecut în mare aniaţic până în zorii zilei. Reuşita splendidă a acestei serate atât din punct de vedere moral cât şi material este o răsplată şi o satiriicţie deplină a muncei desinteresate depuse de comitetul Doamnelor Române. Trebue să mai amintim că la decorarea sălii a contribuit foarte mult cu cunoscutu-i gust artistic d-ra Constantinovici apoi d. prof. Nichitovici ajutat de elevi şi eleve de liceu. Serata aceasta a fost unea in felul său și va rămâne Încă mult timp in memoria participanţilor ca o amintire din cele mai plăcute. -------------------••••-------------------- Platifi abonamentul „GLASUL BUCOVINEI* Starea M. S. Regelui Starea sănătăţii M. S. Regelui fiind pe deplin satisfăcătoare, nu se va mai publica nici un buletin medical. —■ -■ ■■ • • • • .............. — ■ Teatrul Naţional Un duşman al poporului, piesă în 4 acte de H. Isen Neîntrecutul plăzmuitor de caractere — H. Ibsen — a căutat să prezinte în piesa-i „Un duşman al poporului“ opinia publică aşa cum ea, schimbâcioasă, nedreaptă, lesne increzâtoare unor mach naţiuni subversive, cu ale ei „consideraţii“ de „interes general“, cari sunt in stare să nesocotească şi o judecată limpede, şi un fapt bine stabilit. Piesa ne înfăţişează — cu multă realitate de viaţă — doi fraţi cu caractere deosebite: unul care vede „summum bonum“„numai în adevăr, dreptate, fericie obştească, punând interesele generale mai presus de cele personale, altul, intresat, egoist, care pentru un avantaj material e gata să jertfească şi sănătatea publică a unui oraş întreg. Primul insă cade jertfă frateluisău, care prin manopere frauduloase ştie să înrâureze opinia publică, întratât, n ar aceasta e gata să condamne pe adevăratul ei binefăcător numai pentru a fi pe placul unor persoane interesate. Iată pe scurt subiectul piesei: Doctorul Stockmann (dr. Sturdza) a descoperit că băile orașului snt infectate de baccilii producătoare de boli, cari luceau ca aceste băi să nu mai poată fi cercetate. Dar fratele său (d. V. Theodoru) primar al aceluiaş oraş, asociat la intreprinderea băilor, caută prin toate majoacele să determine pe fratele său ca acesta să nu şi publice senzaţionala descoperire, întrucât aceasta ar produce mari daune materiale. Stockmann însă refuzând categoric să facă un astfel de act nedemn, simte în scurt urmările dragostei sale de adevăr. El e destituit din post, fiul său alungat de școală, fiica sa concediată de post, etc. Întreaga „opinie publică“, în numele căreia se iau toate aceste represalii e aţâţată împotriva lui şi doctorul Stocknann e prezintat acesteia ca un „duşman al poporului“. Dar el nu se lasă învins, ci, mai bogat în experienţe, se decide să-şi continue drumul apucat. . Piesa s-a bucurat de o interpretare superioară Dl. P. Sturdza a caracterisat perfect de bine personagiul doctorui Stockmann, subliniind bine sentimentele şi emoţiunile rolului acestuia Dl I. V. Theodore a prezintat o prestaţiune bine închegată, imprimând f gurei primarului Stockmann trăsături sigure şi caracteriste. D-na V. Theodoru,şi-a semnat cu succes partnerii. O figură bine prinsă a înfăţişat dl. Gr. Damian în rolul tipografului Thomsen Restul insambului, compus din d-nii I. Stănescu, S. Eliad, N. Stoenescu, F. Florian şi d-şoarele M. Popescu şi M. Vanorina au avut creaţiuni reuşite. Reprezntaţia de Miercuri seara a dat prilej ansamblului bucureştean al dlui P. Sturdza să-şi vădească merituoasele elemente din care se compune, realzând un spectacol de artă s suces. Ct. Laburistei şi comuniştii Londra, 30 (Rador)—Comitetul executiv al partidului laburist a decis respingerea cererii da afiliare a partdului comunist şi a hotârât că nici un membru al partidului comunist nu poate fi als candidat laburist în parlament sau autorităţile locale. Nici un membr al partidului comunist nu poate fi în același timp membru labuist No. 1747 INFORrVflŢIUNI PERSONALE D. ministru I. Nistor soseşte în Cernăuţi Duminică cu trenul accelerat, venind din Bucureşti. LITERARE * O nouă carte a Reginei. — The Times Literary Supplement spun câ în primăvara acestui an Regina României va publica o nouă carte „The Country That Ilow* (Ţara pe care o iubesc). Ilustraţiile sunt făcute de Regina Greciei Elisaveta. In această carte Regina Maria descrie frumuseţile patriei noastre. POLITICE Alte demisii din partdul ţărănist. — După cum se ştie, partidul ţărănist se găseşte In plină descompunere. Curg gârlă demisiile din acest partid, ai căror şefi sunt fraţi de gânduri cu conducătorii sovietelor. Acum ziarele anunţă alte demisii. Au părăsit pe ţărănişti d. C. M. Nicolau, fost prefect de Calacra şi Hotin, fost administrator al „Aurorei“, apoi d nul avocat Magiari Victor împreună cu organizaţia ţărănistă din Balcic. REDACŢIONALE Din cauza sărbătorii de Luni (Intimpinarea Domnului) numărul viitor al ziarului nostru va apare noroi la orele obicinuite. ARTISTICE Teatrul Naţional.—Ordiea spectacolelor. Compania Petre Sturza: Un duşman al poporui.... Sâmbătă, 3 Ianuarie. Bunul părinte.... Dumnecă, 1 Februarie. CULTURALE Cursuri practice de limba franceză — Misiunea universitară franceză din Cernăuţi organizează cursuri practice din limba franceză la Şcoala reală superioară ortodoxă (str. Mircea-Vodă). Cursurile se vor ţine în modul următor: Pentru începători (demi-avancés) dl Meillereux în zilele de Marţi şi Vineri, orele 6—7 ; pentru progresaţi d. Rousseau în zilele de Miercuri şi Vineri, orele 6—7. Curs de engleză. — A început cursul de engleză pentru începători şi progresaţi al d-lui prof. univ. Dr. Dragoş Protopopescu şi urmează regulat Joia şi Sâmbăta d. m. înscrieri şi informaţii în fiecare zi, orele 12:1, la Secretariatul Liceului de fete ortodox (strada Uhtrescu). UNIVERSITARE Catedre vacante la facuite de drept din Cernaţi. Monitorul Oficial No. 18 din 24 ianuarie crt. publică,, că potrivit dispoziţiunilor prevăzute de art. 80 din legea învăţământului secundar şi superior concurs pentru ocuparea catedrei de „Drept penal comparat şi criminologie“, aflată vacantă la facultatea de drept din Cernăuţi. STUDENŢEŞTI Dala Societ. acad. „Junimea“. — Societatea acad. „Junimea“ aranjează în 8 Februarie a. c. în sala case germane „Serata Mare“ care ţine locul Balului tradiţional. Invitările s-au expediat numai în oraş. Reclamaţiunile se primesc zilnic în cabinetul Societăţii (Palatul Naţional) între orele 11—1 a. m. şi 5—7 p. m. ŞCOLARE Numire. — Ministerul istrucţiunii l-a numit pe d. Thodor Speranţă, cunoscutul scriitor, inspector al învăţământului particular secundar. Institutorul Ion Creangă Curs popular ţinut (în 7 şi 8 Dec. 1924) la Universitatea din Cernăuţi (Continuare) Să vedem acum ce informaţii asupra manualului Metodă Nouă mai putem culege din amintitul articol al lui C. Grigoriu. Iată-le : „Am spus mai sus că eu cunosc pe Ion Creangă33) de pe la 1863, iar de la 186734), uniţii institutori din Iaşi, şi anume: eu, I. Creangă, Gh. Ienăchescu, V. Răceanu, N. Climescu şi A. Simionescu, am început a lucra împreună la abecedarul Metodă Nouă la scriere şi cetire pentru clasa l-a primară, îmbunătăţirea lecţiunilor în urma aplicării lor cu copiii în clasă, corectura lor pentru tipar, imprimatul abecedarului cum şi a cărţii de cetire învăţătorul coopilor35) şi iscălite şcoalei I-a tipărite36 * * 39) în 12 mii exemplare învăţătorul copiilor şi 35) A 2-a carte didactică publicată de Creangă în colaborare cu C. Grigorescu şi V. Răceanu. 38) Din exemplarele mele Metoda Nouă, ed. a 22-a 1891 e iscălită de V., Răceanu iar învăţătorul copiilor ed. a 7-a din 27 mii abecedarul, ne ocupa aproape întreg anul, începând de la 1868 şi până la încetarea din viaţă a lui Creangă, la finele anului 1889“. (rev. „Ion Creangă“ II 1909, 318). Şi acum continuarea relatării lui Grigoriu cu informaţii cari sânt atât de preţioase fiindcă-l privesc nu numai pe autorul didactic ci şi pe artistul Creangă. Iată-le : „Pe lângă aceste, lui Creangă îi trebuia foarte Autograma lui Creangă în exemplarul „Geografia judeţului Iaşi“ din bibliot., Universităţii Cernauţene mult timp pentru stilizarea şi scrierea poveştilor, a amintirilor lui şi a celorlalte scrieri didactice ca Povăţuitorul la scriere şi cetire *1) ce i- ceruse ministrul 1883 e iscălită de C. Grigorescu. Se vor fi găsind deci şi exemplare iscălite de Creangă, precum d. p. exemplarul din biblioteca universităţii Cernauţene a cărţii Geografie Judeţului Iaşii, alcătuită la 1879 de V. Răceanu, Gh. Ienăchescu şi I. Creangă, poartă autograma lui Creangă. 37) Titlul exact e: Povăţuitoriu la cetire prin scriere după sistema fonetică Id. Maiorescu, — Geografiea judeţului Iaşi, harta aceştiea3*) etc. Şi rog să se ştie“ — continuă acum bietul C. GrigoriuSGrigorescu — „că Creangă, se vede din cauza unei instrucţiuni necomplecte şi neregulate, stiliza foarte greu materialul ce-i năvălia în memorie, încât de zeci de ori ştergea şi reştergea o propoziţie sau o frază până o înjgheba cum îi plăcea lui.3) Parcâ-l văd şi acum îmbrăcat numai într’o cămaşă de pânză albăstrie şi lungă până la călcâie, cu papuci în picioare sprijinite de duşumea, stând pe crivat în odăiţa lui joasă, cu o măsuţă dinainte lângă crivat şi scriind. Creangă cetia foarte puţine cărţi, dar vorbia mult; de aceea lui nu i-a rămas vre-o bibliotecă de seamă. El nu ştia nici o limbă străină, dar adesea ne uimia bogăţia vorbelor româneşti de baştină, din care ne punea să alegem pe acelea care ar fi exprimat mai bine înţelesul ideii“, (rev. „Ion Creangă“ II 318). Să ne însemnăm bine pasagiul: „ne punea să alegem pe acelea cari ar fi exprimat mai bine înţele- 331 Bunul stilist ar zice: că pe I. Cr. îl cunosc...! Faptul că C. Grigoriu nu prea are simţ stilistic îşi are importanţa şi ni-i preţios pentru precizările ce le dăm mai jos. 31) Din broşura Răspuns (5) ştiam că „chiar în anul 1863 — 64“ autorii noştri s’au fost hotărît să înceapă a întocmi abecedarul. 3S) Citez după coperta exemplarului meu din învăţătorul copiilor (1883), Harta Judeţului Iaşii, ntocmită de institutoruii: V. Răceanu şi I. Creangă. Preţul 1 Leu 20 bani — şi iarăşi întregesc Contribuţiuna bibliografică a lui Gh. Adamescu. 39) Cât de simplist aprecia simplicitatea sărmanului C. Grigoriu, necurmata trudă a artistului Creangă de a-şi pieptăna scrisul ! Orcum această mărturie a lui C. Grigoriu e una din cele mai preţioase informaţii ce le avem pentru stilistul Creangă, — mai preţioasă, poate, decât pedantele consideraţiuni savante ale lui Eduard Gruber !