Glasul Bucovinei, martie 1925 (Anul 8, nr. 1770-1794)

1925-03-01 / nr. 1770

Cernăuţi, Duminică 1 Martie 1925 Numărul 2 Lei Anul VIII, Nr. 1770 poporului Român ÎL ROMANESC Ziarul: TV 1 Exemplar Sibiu ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 Administraţia Cernăuţi, Strada Domnească Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. W G Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904 « U 360 lei, ____________ m, peniru wwiBWJia zilnic: pe un an 200 lei, pe V* an 120 lei, pe trei luni M. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe % am 40 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe »/, an 400 lei. Piat»« ,o fac la sediul ziarului. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada Domnească No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului searcă taxa cu 50%. Forul de judecată la Cernăuţi. Măestrul Constantin Nottara Abia este un secol de când există teatrul românesc , când pe rând el a luat fiinţă în cele două capitale ale fostelor principate române Iaşi şi Bucureşti. Din începuturi mici teatrul românesc, mai cu şi mai fără sprijinul domnitorului şi al boerilor trăia în împrejurări adese de tot îgrele. Insă artiştii de pe atunci erau bogaţi în însufleţire, munciau cu prisosinţă; adese, când se scenă eşiau în haina regilor şi înghiţeau în ec la mese opulente, dincolo de culise îşi potoliau foamea cu cârmoji de pâne. Din acele începuturi teatrul românesc s’a ridicat şi atinge astăzi înălţimi de artă care stârnesc admiraţia cunoscătorilor dela noi şi de aiure. Câţi artişti streini, de seamă, nu au mai venit pe la Bucureşti, încununaţi de gloriile adunate prin alte locuri, au venit ca nişte granzi ai artei, dar câţi din ei, văzând temperamental şi arta maeştrilor noştri, au plecat capul, au mărturisit, că mai au de învăţat! O pleiadă de artişti români sunt astăzi răspândiţi prin marile centre artistice ale Europei, unde sunt purtaţi ca pe palme pentru revelaţiunile lor de artă superioară, minunată. Aceste nu vin din senin, ci din talentul specific dăruit de natură, poleit de muncă grea şi îndelungată. Jumătate din acest secol, de când avem teatru românesc, se găseşte încadrat în el măestrul Constantin Nrîoaro, astăzi mare preot în templul artei noastre. A început înainte de 50 de ani în mic, între figuranţi; dar repede s’a înălţat la o poziţiune dominantă prin celebrele şi multilateralele sale creaţiuni din marile piese reprezentative ale literaturii universale şi celei româneşti. Când peste zece ani dela începutul carierei sale artistice — acum 40 de ani — Tam admirat la noi, la Cernăuţi, era în plin drum spre apogeu. încă şi azi îi văd măreaţa figură de atunci ca Horaţiu în „Fântâna Blanduziei“. încă şi astăzi îmi pâlpăe în suflet flacăra entusiasmului aprinsă atunci de Nottara şi Aristiţa Rommescu, protagoniştii încunjuraţi de o mare echipă a teatrului naţional din Bucureşti. Acea minunată echipă a sămănat la Cernăuţi o trainică sămânţă, care înflorea prin decenii în teatrele noastre diletante dinainte de războiu. Regretatul George Popovici zicea odată „Regele bate moneta, poporul o pune în curs“. Măestrul Notera este unul din regii artei, a cărui monetă este frecventă în mai tinerele generaţii de artişti români. • In 23 ianuarie măestrul Nottara a fost sărbătorit la teatrul naţional din Bucureşti. Un camarad al său de glorie similară, măestrul Al. Demfried , îi zise atunci: „Au trecut 50 de ani şi sămânţa pe care cu dărnicie ai sădit-o din marele tău suflet a dat roade bogate. Munca ta, iubite măestre, esteîncununată de strălucirea la care s’a ridicat literatura şi arta dramatică română“. Le repetăm aceste cuvinte şi ne bucurăm, că măestrul Nottara ne cinsteşte şi pe noi şi ne dărueşte prilejul a-i sărbători jubileul de 50 de ani de carieră artistică. Cu acest prilej vom şi comemora prima sa solie adusă la Cernăuţi acum 40 de ani. II îmbrăţişăm cu toată căldura inimei noastre, mulţumitori pentru darurile din trecut şi de azi. Fie-i cu noroc nunta de aur cu arta românească! Şi când îl vedem încă viguros ni se furişă dorul a exclama: Să trăeşti măestre şi să ne dărueşti zilele ca să serbăm’ împreună şi nunta ta de diamant cu frumoasa noastră artă românească ! Şi să nu îmbătrâneşti cum nu îmbătrâneşte arta! C. Berariu •••• CIIIHtllîntin Comitetul agrar în şedinţa sa din 20 Februarie 1925 a hotărît exproprierea în întregime a moşiei din Boian a absenteistului Nina Montell. Moşia are o întindere de 1200 ha pământ arabil, pădure şi luncă. Se supnise că pentru scutirea de expropriere a acestei moşii s’au făcut tot felul de intervenţiuni de peste graniţă, în jurul cărora presa de opoziţie a ştiut să brodeze o întreagă campanie de politică locală cu totul neîntemeiată. Hotărîrea dată pune capăt tuturor acestor svonuri. Cum au fost apărate drepurile României la conferinţa dela Bruxelles In ziua de 9 Februarie frt. a avut loc la Bruxelles conferinta convoata de seria comisiunei m notaţilor da pe lângă Societatea Naţiunilor, spre a se discuta şi admite raporturile ce urmează a fi înaintate plenului Societăţi, in vederea noii sesiuni. La această conferinţa au partipat de egap ai Angliei, Japoniei, Fran {e , Italiei, Germenei şi Unglei. România a fost renuntată de către d nn profesor deputat Mircea Dju vara, la prim delegat şi N D. Ciotoi, din Minsterul de externe Delegaţii României au apărat cu această ocazie interesele tării in mod foarte demn, respingând în faţa Europei tote calomnile aduse dinvinşii mare ai războiu la adresa ţării noastre. Delegaţii Ungariei în raportul lor au cerut la această conferinţ, ca în consiliu! Legei Nijiunilor să fie admis pe viitor un repreientant al tuturor tarilor învinse, cari în urma războiuri au minoritaţi în cuprinsul statelor învinotonte şi în al dolea rând să se întocmească un studiu al dreptului de autoterminare pentru toate popoarele, în vederea unei aşezări politice mai depte în Europa. D. Mircea Djuvara, într’o amănunţită expunere a arătat că cererile formulate de delegaţii Ungariei violează tratatele în vigoare, încât comisiunea întrunită la Bruxelles nu are căderea să modifice aceste tratate. In consecinţă comisiunea a respins rapoartele fără o altă opunere. Atunci delegaţii unguri, nereuşind cu cele două rapoarte, au cerut comnpumei, ca să se trimită chesta minorităţilor în faţa unei anumite societăţi de dept, care să studieze drepturile pretinse de minorităţi de la puterile stăpânitare şi să se pronunţe asupra lor. La această cerere primul delegat al Romăniei a cerut şi conferinţa a admis ca chestiunea să se trimită în faţa tuturor asociaţiilor de drept existente azi în Europa şi în acest az minorităţile să fie invitate a se pronunţa nu numai asupra drepturilor, dar şi asupra datoriilor pe care ele le au faţă de statul în care trăesc. Delegaţii români au mai cerut, ca noul rege codificat al minorităţilor să fie aplicabil tuturor statelor mari şi mii. Ce erei aceasta a fost combătută cu multă energie de delgaţii Angiei şi Itdiei. Dară după lungi desbateri, punctul de vedere susţinut de delgaţii români obţinând unanimitatea, a rămas stabilit principiul de egalitate al drepturilor şi îndatoririlor pe cari statele mari şi mici trebue să te aibă faţă de problema minoritară. Delegaţii Angliei au cedat in faţa voinţei majorităţii. Primul delegat a mai arătat, că guvernul a luat severe măsuri contra tulburărilor studenţeşti, caii n’au un caracter antisemit ci economic, fiindcă în urma războiului studenții duc o viaţă de adevăraţi mucenici, pe când speculanţii îşi etilează luxul în toate împrejurările. Ca o dovadă că studenţi nu se lasă atraşi in luptele de rasă, sunt numeroasele încercări zadarnice ale comuniştilor ruşi d- a câştiga pe acest tineret curat. In astfel de cazuri studenţi au fost primii, cari au cerut guvernului măsuri energice contra vecinilor de peste Nistru. Delegaţii români au avut o frumoasă ocaziesă aducă dovezi zdnbitoare, de câtă rea credinţa şi ură sunt conduşi vecinii noştri unguri faţă de cauza dreaptă a ţarii noastre. Aflându-se în faţa conferinţei un raport, în care intr’un pasagiu se afirma că la noi s’ar fi produs mişcări violente studenţeşti şi că învăţământul univers tar funcţionează la noi în baza legilor de -nainte de risboiu, primul nostru delegat a clarificat,că egile noastre şcolare sunt absolut liberale. Deasemenea a arătat că în universităţi nu se face nici o distincţie între evrei şi creştini, ceea ce dovedeşte numărul mare de evrei la cele 4 universități din România.