Glasul Bucovinei, martie 1925 (Anul 8, nr. 1770-1794)

1925-03-01 / nr. 1770

Pag. 2 Kl till) laMic Cilii Utilii O activitate din cele mai rodnice pe scena tea­trului o are fără îndoiala maestrul C. Nottara, care acum nu de mult și-a inaugurat al­ cincizecelea an de munca depusă pe altarul artei. încă la vârsta de ÎS an­ marele artist şi-a în­ceput cariera, când pe la anul 1875 juca roluri res­­trân­se de bătrâni, in sala Bossei din București. Un an mai târziu tânărul Nottara intră în Conservator, după absolvirea câruia a fost arg.jit di Societatea dramatica , ci a debutat pentru p­ima dată în rolul lui Don Saugier din „Don Juan de Marana“. Mai târziu Nottara a abandonat rolurile de bătrâni, dedi­­cându-se comediei, pe terenul careia obţine frumoase succese. Primul său debut in acest nou gen al artei a fost în rolul actorului din „Mincinosul*. După aceasta abordează tragedia interpretând rolurile lui Hamlet și Shylo­k, caii li crează celebri­tatea. Astfel in anul 1882 Nottara întrupează cu de­plină reuşită rolurile create de marii săi antecesori Mulo şi Pascali. Pe baza succeselor sale crescânde e trimis de stat la Paris devenind elevul nemuritorilor maeştri Delanny şi Grand. Cu prestigiul mărit C-tin Nottara se întoarce in vară unde e num­e societar al Teit­ului Naţional din Bucureşti. Aici creiză apoi roluri neperitoare în nenu­mărate piese ca: Apus de soare, Maria Stuart, Ruy Blas, Regele Lear, Iuliu Cesar, Vlaicu V­ida, Oedip Sup­era forjă, Thebaida, Cocoşul-Nigru, Hoţ­i, Othello, Ma­roet, ş. m. a. Peste 700 roluri din repertoriul ce­lor mai bogate literaturi şi au aflat în el un interpret neîntrecut. Dar nici unul din actorii noştri nu s‘a putut ridica până la înălţimea unui C­on Nottara. Dintr’un modest interpret de roluri mici din 1875, Nottara a devenit maestrul scenei româneşti Credit mie lui în diferitele rolu­i susţinute, vor rămânea veci­nie o întruniare pentru g­neraţia ce vine. ---------------------••••--------------------­ Aiul® linii Minit Camera Şedinţa de la 25 Februarie crt. Şedinţa este des­hisă la orele 3 d. m. de pre­şedintele d.­­ G. Orleanu. Pe banca ministerială d­iii: I. G. Duca, G. G. Mârzescu, Dr. C. Anghe­­lescu, Al Lapedatu, general Moşoiu, N. D. Chircu­­lescu şi G. Cipotanu. Lt. ministru N. D. Chirculescu depune pe bi­roul Camerei un proiect de lege referitor la modi­ficarea unor articole din legea construcţiilor şi altul privitor­­ regulamentara eliberării diplomelor la şcoalele de ucenici. Camera admite urgenţa. A­oi fac comunicări şi interpelări d­in­ M. Fri­­gator, V. Madgearu, d. C. Argetoianu, Leancă şi Mâna. Apoi Camera întră in ordinea de zi, votând mai multe proiecte de legi, intre cari unul privitor la mo­­dificarea unor articole ale statutului Cassei de eco­nomie şi credit a corpului didactic şi altul privitor la supr­­area art. 8 din legea învăţământului supe­rior. Şedinţa publica se ridică apoi, deputaţii intrând în scopuni, la orele 4 şi jum. d. m. Senatul In ziua de 25 Februabrie crt. Senatul a lucrat numai în secţiuni. Platifi abonamentul .GLASUL BUCOVINEI* Adunarea generală a societăţii sportive „ Dragoş-Vodă ■* Duminică in 22 Februarie crt. societatea spor­tivă română „Dragoş-Vodă“ din Cernăuţi şi-a ţinut adunarea sa generala anuală, la care au participat afară de un mare număr de membri şi mai mulţi oas­peţi şi binevoitori ai societăţii. După deschiderea adună­rii s’a dat cetire rapor­tului asupra activităţii societăţii din anul expi­at, cons­tatându se că deşi în acest an s’au depus mari sfor­ţări din partea conducerii pentru a da societăţi lo­cul de frunte ce i se cuvine intre celelalte societăţi de acest fel, rezult­atele nu au fost cele mai favora­­rabile. Faptul acesta se datoreşte însă în mare parte lipsei de sp­ijin moral şi material din partea publicului românesc, şi lipsei unui stadion propriu pentru practicarea sportului. De aceea cât timp societatea nu va­­ pusă în posesiunea unui astfel de teren, ea nu va putea ţine nicidecum piept concurenţei celorlalte societă­ţi străine, înzestrate cu mari fon­duri materiale. După aprobarea raportului, s’a acordat comite­tului vechiu absolut om­ul şi procedându se la alegerea noului comitet acesta s’a constituit astfel: Preşedinte: V. Mitchevici; vicepreşed.: I Levescu ; secretar: T. Croitoriu; Gassier: I. Mihalescu ; Econom : C. Dan. Membri fără funcţie: Cpt. Dr. R. Galiin,Dr.Săveanu, D. Galiin şi N. Hirnen. Apoi s’a deschis discuţia specială asupra ches­tiunii terenului societăţii. Soc­etatea a primit în anul 1922 în arendă un teren întins de peste 4 ha situat pe grădinile «Schreber», dar care teren e in prezent de­ţinut de Reg. 11 Roşiori. Cu ocazia înproprietăriri re­cente societatea a primit în plină proprietate aproape acelaş teren, pe aceeaşi întindere dar şi acum Re­gim, cont­iuă să-l dea nu. Spre a obţine terenul s’a a­­les o delegaţiune din sânul societăţii, care să se prezinte d-lui general Mircescu, pentru a obţine prin d-sa e­­vacua­ra luî. Dupâ cum suntem informaţi, la consfătuirea de a doua zi intre d. general Mircescu şi delegaţia socie­taţii, d-sa, dealtfel preşednte activ al supremei in­stanţe sportive din Bucovina, a stat pe punctul de vedere că evacuarea terenului, deţinut de acest regi­ment nu trebue făcută. Preze­tân­du-se apoi acea­ de­legaţie d-lui ministru de stat Dr. I. N­otor, d sa a propus societăţii ca în locul terenului actua­mente de­ţinut de regiment, să primească un alt teren potrivit situat între ospiciul de infirmi şi grădina publică. Cedarea acestei porţiuni de teren singurei socie­­taţi sportive române, ar rezolvi în sfârşit chestiunea mult disputată a terenului societăţii «Dragoş Vodă». O soluţionare în alt sens a acestei chestiuni, ar duce fatalmente la dinovarea acestei societâţi. Participantul No. 1770 ----------------------••••----------------------­Tulburările studenţeşti Bucureşti, 27 (Radoi). — „V­ud­ul“ anunţă, că cursurile au continuat astazi în plină ordine. Fiind prezentate toate Universitat­le din ţară cu un număr sporit, studenţii tulburători, cam astăzi au rămas com­­plect izolaţi, vor primi sancţiunile cde mai severe i.i şedi­­ţa senatului universitar de Sâmbătă. Alt ziar a­nunţa, că o delegaţie de profesori universitari s’au prezentat ast-zi d-lui ministru de­­­strucţie, declarând în numele studenţilor, că aceştia renunţa la toate punc­tele de provocatoare din memoriul alcătuit înaintea grevei, retrec­eazâ introducerea ofensatoare a acestui memoriu şi regretă stilul pasagiului privitor la căzul profesorului Reiner. — Ministrul, faţă de această nouă atitudine a studenţilor, şi-a exprimat credinţa, că se­natul universitar va renunţa la votu­rile luate in şe­­dinţe­le anterioare, încercând rezolvirea doleanţelor stu­denţeşti prin o nouă anchetă. INFORnflŢIUNI UNIVERSITARE Curs de popularizare. Luni 2 Martie c. d. con­ferenţiar Dr. V. Pauliucu-Burlă va ţine cursul său de popularizare vo­bind despre „Putrefacţia org­a­smului şi viaţa microb­lor*. Cursul va avea loc in sala a VII-a, de la 5 şi jum. la 7 d. a CULTURALE D­I Profesor univ. Leca Morariu va ţinea Du­minică, 1 Martie crt. o conferinţa la „L­a culturală® secţia Cernăuţi, vorbind „Despre Ion Creangă*. Con­ferinţa va avea loc în sala de exorte a şcoalei rea­le ortodoxe şi începe la orele 10 şi jum. dim. ŞCOLARE înaintarea învăţătorilor la gradul I.­­ Se aduce la cunoştinţa învăţătorilor înaintate de gradul II (cu leafa de bază de 800 Lei), cari au împlinit 6 ani de funcţionare în acest grad, că trebue să înainteze ce­reri dacă doresc să le înaintaţi la gradul 1 (leafa de bază de 1000 Lei) Abia in urma acestor cereri li se vor face inspecţiile speciale cerute de art. 120 din Legea pentru învăţământul primar şi se vor face propunerile necesare la Minister. Aceste inspecţii se vor face până cel mai târziu la 1 Aprilie 1925, aşa că cei interesaţi cari Încă n’au Înaintat cererile, vor trebui să le înainteze de urgenta. Având In vedere câ Învăţătorii­ bucovineni în anul 1919 încă n’au fost Incadraţi, aşa câ nici unul din ei n’a împlinit cei 6 ani cu titlul de Înaintat de gradul l1 cerut de art. 120, se adm­te ca să înainteze cereri toţi Învăţătorii bucovineni înaintaţi de graiul 11 (adecă cei cu 800 Lei la bază) cari au Îndeplinit la 1 ianuarie 1925 In total 12 ani de serviciu calculabili, rămânând ca Ministerul Instrucţiunii să hotârească. EXTERNE Funerariile maiorului Sănătescu la Londra — La Convert­ry a fost celebrat un serviciu tu­rn bru în memoria aviatorului român Sânâtescu. Au fost prezenţi văduva comandantului• Sănâ­­tescu, reprezentanţii regaţiunei romă­n şi ofiţeri aviatori din armata engleză Rămăşiţele lui Sânâ­­tescu au fost trimise apoi in România. Secvestrarea avarei fostului minisru Hoefle — Se anunţă din Germania că Administraţia Statului a secvestrat averea fostului ministru al poştelor Hoefle. Taxe pentru străini în Franţa — Camera, franceză a adoptat un amendament la articolul din legea financiară în ce priveşte taxa biletelor de identitate pentru străini. Această taxă a fost fixată dela 60 la 200 de franci. Numai studen­ţii vor plăti această taxă 10 franci. De aseme­nea şi muncitorii străini. DIVERSE In chestiunea legii impreviziunii. — Duminecă ! Martie ut, orele 4 l­ a va avea loc în şcoala din strada Lascar Lupa No. 4 o adunare convocată de un comitet loc 1 de iniţiativă, care are de scop să stâruiascâ pentru votarea legii impreviziunii. De la administraţia ziarului nostru­­ Rugăm pentru ultima dată pe toţi restanţierii cu plata abonamentului pe anii trecuţi să ne trimită abo­namentul, pentru a nu fi siliţi a li sista trimiterea ziarului nostru. Românii din Basarabia Traducere de Oltea I. N­otor (Continuare) In sec. al XVII-lea începu lupta pentru elibera­rea populaţiei creştine de sub jugul Turcilor, care, totuşi nu era un jug de opresiune, căci locuitorii Ba­sarabiei nu erau deloc asupriţi de către Turci, din punct de vedere naţional cât şi cultural. Din capul locului Moldovenii în unire cu Polonii şi Cazacii în­cercară în zadar să smulgă ţara din mânile Turcilor. După lupte violente în sec. al XVIII şi XIX-lea, Ru­sia atinse in sfârşit ţinta aspiraţiunilor sale. Prin pacea de la Bucureşti (1812), ea câştigă cea mai mare parte din Basarabia actuală, iar la congresul din Berlin (1878) îi fu atribu­t şi restul­). Ruşii veniră in ţară ca l­iberatori scoţând paloşul in numele creştinismu­lui şi al civilizaţiei; sufletele locuitorilor Basarabiei şi al Românilor din ţara mamă îi primiră cu bucurie Până în ziua de azi2) se invadâ in cărțile de istorie din Basarabia, câ în 1812 Rusia a salvat un popor înapoiat din punct de vedere cultural, și l-a condus *) Capitolul XVI din „La Russie et Ies peuples al­­logénes“, par lnorodetz, Ferd. Wyss. Editcur Berne 1917, pp. 176—186. ') In 1812 Rusia cuprinse Basarabia întreagă Intre Prut și Nistru. In urma tratatului de pace dela Paris din 1856, Ru­sia bătută la Sevastopol retroceda Moldovei Basarabia sudică și numai în baza tratatului de pace dela Berlin 1878, Rusia reintră din nou în stăpânirea Basarabiei întregi. . 2) 1917, pe căile progresului. Dar faptele din timpul incorpo­rării la imperiul rus ne vorbesc cu totul altfel. La început, stăpânirea rusă arătă o anumită bunăvoinţa şi acordă noii provincii o autonomie destul de largă B­ierul basarabean Scări­­ Sturza, fu numit guverna­tor şi o „ocârmuire locală“ fu constituită, cu repre­zentanţi aleşi din toate district­­e. Această ocârmuire era o imitaţie fidelă a „Divanului“ Moldovei. Limba română domina in Întreaga administraţie, iar justiţa se facea conform „legilor ţării“, recunoscute oficial de către Ruşi. Cu această ocazie se poate observa că vechile prescripţii juridice moldoveneşti erau cu mult superioa­r legilor ruse de pe vremea aceia. A­cest fapt este dovedit ştiinţificeşte de un specialist în ceasta materie de Leon Casso, originar din Basa­rabia,­­care-şi câştigase un trist renume ca Ministru al Instrucţiunei publice, reacţionar în Rusia d­in studii despre vechea legiuire din Basarab a;.). Dar acest regim liberal fu de scurtă durată Ru­sia guvernata în mod autocratic nu vru să suporte, cu vremea, ca în interiorul graniţelor sale să se des­volte germeni constituţionali. Iată cauza pentru care în cursul celor câtava decenii cari urmară, privilegiile Basarabiei fură distruse, unul câte unul, şi dreptur­i sale, in loc de a se putea desvolta din ce în ce mai mult, fură înăbuşite din ce în ce tot mai muli. In prima linie, ocârmuirea locală fu transformată la 1818 in »Consiliu superior* compus numai din no-3) Lucrările lui L. Casso sunt: «Dreptul Bizantin în Ba­sarabia», Moscova 1907, şi „Un codificător uitat al dreptului basarabean", Petrograd 1913; „Ruşii la Dunăre şi înfiinţarea oblastiei Basarabiei“, Moscova 1913, bili priv­­eghiaţi, a căror numire se confirmă de că­tre Senat, şi care se găsiau supuşi ontro­ului unui guvernator general rus. In administraţia districtelor, fiecare funcţionar de curând numit, trebuia să fie aprobat de câte guvernator. După 10 ani „Consliul superior“ fu suprimat printr’o lovitură de stat şi fu transformat în­­Consi­liu principal1*, care avea nu­mai un vot consultativ şi se gâsia cu totul sub tutela guvernatorului rus. In 1834 căzu şi acest ultim zid de apărare a constituţio­nalismului şi de acum inainte vorbirea in limba ţării fu interzisă in cancelarii şi tribunal . In 1837 s’a dat bisericii prima lovitură l­a strictele româneşti d­e Baita,­ Ananiev, Tiraspol, etc. situate pe malul stâng al Nis­trului şi care, din 1812, fuseseră reunite cu metropo­la din Chişinău, fură răpite episcopatu­­i româ­n; ca urmare Chişinăul, d­e rangul de metropolis, căzu la cel de epis­opie. In 1847 se desfiinţară vechile clase sociale mol­doveneşti, deodată cu nobili­mea inferioară din Rusia. In 1859­­ mba modovenească fu îndepărtaţi din licee; imediat fu opri şi importul de lucrări literare româneşti, ce veniau de dimolo de graniţă, unde în­cepea strâlucta epocă a lui Alecsandri. In acest mol, politica nivelatoare a Ruşilor. In ţâ­ile de lângă fron­tieră, atinse ţinta ei Prov­icia câşt gata fu adminis­trată conform principiil­or guvern m­antului central die Petersburg, orice viaţă originală fu înăbuşită. in 1860, epoca i­n care Începură, in Rusia, ma­­rile reforme, intelect­ua­li basarab­­ni formau de­­ i­a societate relativ progresistă. In 1861, emanciparea ro­bilor, operă care puse bazele Rusiei moderne, n’avi

Next