Glasul Bucovinei, aprilie 1925 (Anul 8, nr. 1795-1816)
1925-04-01 / nr. 1795
Cernăuţi, Miercuri 1 Aprilie 1925 Numărul 2 Lei Anul VIII, Nr. 1795 ior. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român Sibiu I 1 Exemplar Porto Libereoni, legea din 23 Martie 1904 ORGAN NAŢIONAL ROMANESC Ziarul: Telefon Nr. 61 APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 pe no an 360 lei, pe */« an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentruGrant runie: pe un an 200 Iei, pe V, an 120 lei, pe trei luni 60 lei. ■ Numai numărul de Duminica: pe un an 80 lei, pe an 50 lei, p« trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, p« un an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada,lancu Flondor Nr. 33 1 ABONAMENTUL: Se primesc numai articole iscălite. Manacriaele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada lancu Flondor No. 33 Pentru insernte in interiorul ziarului acord taxa cu 50%. Porul de Judecată la Cernăuți. Concursul judiciar reciproc între România şi Austria La,17 Februarie 1925 a fost semnată la Bucureşti o convenţie, încheiată între statul român şi cel austriac, privitoare la protecţiunea judiciară şi la concursul reciproc dintre autorităţile judiciare ale ambelor state. In forma unui proiect de lege aceasta convenţie a fost supusă zilele acestea corpurilor legiuitoare spre ratificare. Proiectul de lege prezentat adunării deputaţilor prevede chiar de la început că supuşii ambelor state contractante se vor bucura pe teritoriul fiecăreia din părţi, în tot ceea ce priveşte protecţiunea legală şi judiciară a persoanei şi a bunurilor lor, de acelaş tratament ca şi naţionalii. Ei vor avea liber şi lesne acces înaintea tribunalelor şi vor putea sta în judecată în aceleaşi condiţiuni şi cu îndeplinirea aceloraşi forme ,ca şi naţionalii. Supuşii (ressortissants) ambelor părţi contractante, având domiciliul pe teritoriul uneia din aceste părţi, fiind reclamaţi sau reclamând (intervenind) ei înşişi în faţa instanţelor de judecată ale celeilalte părţi, nu vor putea fi impuşi la nici o cauţiune sau depozit. Aci convenţiunea vizează ’ dispoziţiunile de procedură civilă bucovineană dela §§ 57—62 şi cele similare ale legiuirii din Transilvania în procedura civilă a vechiului Regat dispoziţiunile dela art. 106, 107, privitoare la aşanumita cauţiune de judecată, fiind demult desfiinţate. Aşa fiind, condamnaţiunile la cheltueli de judecată pronunţate de instanţele judecătoreşti ale uneia din părţi împotriva unui supus al celeilalte vor fi făcute executorii de către autoritatea competentă după legile ţării respective pe baza unei cereri adresate pe cale diplomatică şi în mod cu totul gratuit. In falimentele deschise pe teritoriul uneia din părţile contractante creditorii, supuşi ai celeilalte părţi, vor fi egali în drepturi cu creditorii naţionali. Legea austriacă pentru regulamentarea falimentelor din Decemvrie 1868, în vigoare încă în Bucovina, stabileşte în §§51, 52, că situaţiunea supuşilor străini în această materie este a se judeca după eventualele tratate internaţionale şi în lipsa acestora potrivit principiului de reciprocitate. Codul comercial român (cartea III, art. 695 - 888), tratând despre falimente, nu vorbeşte decât doar de „creditori cari îşi au reşedinţa în ţară străină“ (art. 769), neavând deci dispoziţiuni ca cele ale legii austriace. Oricum însă precizările convenţiunii de care ne ocupăm lămuresc şi această problemă în mod unitar pentru toată ţara. Românii în Austria şi Austriecii în România se vor bucura de beneficiul asistenţei judiciare gratuite. In toate cazurile certificatele sau declaraţiunile de paupertate trebue să fie liberate sau primite de către autorităţile reşedinţei obişnuite a reclamantului său de cele ale reşedinţei sale actuale. Convenţiunea aduce în chestiunea asistenţei judiciare o serie întreagă de înlesniri reciproce pentru supuşii părţilor contractante. Capitolul 11 al convenţiei tratează despre concursul reciproc pentru notificarea actelor şi executarea comisiunilor rogatorii în materie civilă şi comercială. Notificarea citaţiunilor sau a altor acte ca şi comisiunile rogatorii se vor executa în formele prescrise de legislaţia statului căruia i se adresează cererea, sau în formă specială cerută de autoritatea de la care emană cererea, dacă această formă nu e contrară legislaţiei interioare a celeilalte părţi. Actele vor fi transmise pe cale diplomatică; cele judiciare vor fi scutite de legalizare. Executarea unei asemenea notificări ca şi a comisiunilor rogatorii poate fi refuzată în anume condiţiuni in special însă dacă statul, pe teritoriul căruia ar urma să fie făcute, le-ar considera de natură a atinge suveranitatea sau siguranţa sa. Citaţiunile, notificările actelor, declaraţiunile sau interogatoriile martorilor, rapoartele experţilor, actele de instrucţiune judiciară alcătuite şi comunicate în conformitate dispoziţiuinile acestei convenţiuni, sunt scutite de orice timbre sau taxe. Cheltuelile oficiale ocazionate cu aceste servicii cad în sarcina statului căruia i se adresează cererea. Indemnizaţiile datorite însă martorilor, experţilor, ca şi onorariile ce s’ar cuveni de pildă în anume cazuri notarilor publici pentru intervenţiunea lor legal cerută, vor fi suportate de către statul care face cererea, aceasta în cazul când restituirea lor nu poate fi obţinută de la părţile interesate. Convenţiunea aceasta va intra în vigoare a doua zi după schimbul între părţile contractante a ratificărilor. Denunţarea ei se va face prin comunicare cu şase luni înainte că una din părţi are intenţiunea de a face să-i înceteze efectele. Iată dar schiţat pe scurt, în cadrul sumar al unui articol de ziar, cuprinsul acestei importante convenţii internaţionale, care va însemna desigur un mare sprijin în urmărirea realizărilor justiţiei. Bucureşti, 25 Martie 1925. Dr. Aurel Scorariu Sinceritatea unui pact Pactul de garanţie a graniţei la Rin, propus de Germania, este şi nesincer şi neimpărtăşit de Germani. Stresemann este violent atacat mai ales de foile naţional-germane şi de cele pangermaniste. Aceste ziare susţin că nu se poate angaja nici un fel de Germanie la respectarea tratatului («dictatului» !) din Versailles. Stresemann ar trăda interesele germane şi ar trebui să plece de la ministerul de externe. Ziarul lui Stresemann «Die Zeit» se încearcă să-l apere pe ministrul de externe german şi declară că în propunerile germane nu este vorba despre «recunoaşterea dictatului de la Versailles» şi că nimeni nu recunoaşte nici gradiţa de răsărit a Germaniei. Tratatul din Versailles este iscălit şi de reprezentanţii Germaniei. Declaraţiile fără reticenţe ale ziarului actualului ministru de externe al Germaniei sunt o nouă dovadă de nesinceritate a guvernanţilor «democraţi» ai Germaniei de astăzi; nu este deci de mirat că propunerile germane, cu toată pledoaria d-lui Chamberlain, întâmpină neîncredere chiar şi în presa guvernamentală din Londra. ........ .......■ ■ — Teatrul Naţional Secţia de declamaţie a Conservatorului din Cernăuţi se va prezenta pentru prima dată publicului cu un spectacol compus, Sâmbătă în 4 Aprilie ,a. c. seara. După o serie de recitări vor urma trei spectacole în câte un act „Strămoşii“ de Victor Eftimiu, „Poemul unirii“ de Zaharie Bârsan şi „Preţioasele ridicole“ de Moliere, afară de aceste un fragment din „Despot- Vodă“ de Alexandri. Duminecă în 5 Aprilie, în matineu Conservatorul din Cernăuţi va da al patrulea Concert simfonic, sub conducerea d-lui profesor George Pavel, cu un program foarte select. Tot Duminecă în 5 Aprilie seara Echipa teatrului naţional din Bucureşti, sub conducerea doamnei Marioara Zimniceanu va da a doua oară comedia „Femeia îndărătnică“ de Shakespeare, reprezentată dăunăzi cu deplin succes. Cum o mare parte din public nu a putut vedea piesa, la prima reprezentare fiind toate biletele vândute, direcţiunea teatrului, la cererea generală a publicului, s-a îngrijit de repetarea spectacolului admirabil jucat. Marţi în 7 şi Miercuri în 8 Aprilie altă echipă a teatrului naţional din Bucureşti, sub conducerea maestrului Al. Demetriade va reprezenta piesele „Taifun“ şi „Făt frumos“ de Horia Fortună, două mari succese de pe scena teatrului naţional din Bucureşti, în care maestrul Demetriade se relevează în toată splendoarea artei sale. După un scurt interval de două zile vom putea din nou admira Teatrul naţional din Chişinău sub conducerea d-lui Ludovic Dauş. Se va reprezenta Sâmbătă în 11 Aprilie seara şi Duminecă în 12 Aprilie în matineu minunata dramă „Thebaida“ de V. Eftimiu, piesă care în stagiunea actuală a teatrului naţional din Bucureşti a făcut nepomenită serie de 50 reprezentaţii . Duminecă în 8 Aprilie seara se va da piesa „Gelozia“ de Arţibaşef, foarte interesantă. Ambele piese se vor reprezintă într’o montare superioară. -------------------------#(52®------------------------- Partidul naţional şi Constituţia Partidul naţional, care vrea cu orice preţ să vie la putere, a declarat în repeţite rânduri că nu recunoaşte Constituţia şi legile votate de actualul Parlament. Dar au fost şi clipe când partizanii d-lor Maniu şi Vaida au venit să retracteze ceea ce spuseseră despre Constituţie, pentru ca a doua zi să revie la vechia opinie. Au practicat, cum s’ar zice, jocul de-a «uite popa, nu e popa» faţă de interesele permanente ale statului şi legile menite să regulamenteze viaţa ţării. Indată ce d. Iorga a sosit in ţară, cei trei şefi ai partidului naţional au avut o consfătuire, în care s-a discutat despre fuziune în legătură cu situaţia politică. Cu acel prilej d. Iorga şi-a arătat nemulţumirea pe care i-a pricinuit-o ultima declaraţie de nerecunoaştere a Constituţiei noui, declaraţie făcută în una din şedinţele Camerii de cătră un membru al partidului naţional. Şeful fostului partid naţionalist al poporului a căutat sâ-l determine pe d. Maniu să-şi schebe atitudinea adoptată. Discuţia s’a mişcat apoi în jurul formulării unei soluţii, care să împace părerea d-lui Iorga cu consecvenţa bine cunoscută a d-lui Maniu. Strâns cu uşa, d. Maniu ar fi acceptat soluţia propusă de d. Iorga, care astfel urmează să facă in Cameră în numele partidului naţional o declaraţie de recunoaştere a Constituţiei şi a Parlamentului actual.