Glasul Bucovinei, aprilie 1925 (Anul 8, nr. 1795-1816)

1925-04-01 / nr. 1795

Cernăuţi, Miercuri 1 Aprilie 1925 Numărul 2 Lei Anul VIII, Nr. 1795 i­or. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român Sibiu I 1 Exemplar Porto Liber­eoni, legea din 23 Martie 1904 ORGAN NAŢIONAL ROMANESC Ziarul: Telefon Nr. 61 APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 pe no an 360 lei, pe */« an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru­­Grant ru­nie: pe un an 200 Iei, pe V, an 120 lei, pe trei luni 60 lei. ■ Numai numărul de Duminica: pe un an 80 lei, pe an 50 lei, p« trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, p« un an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada,lancu Flondor Nr. 33 1 ABONAMENTUL: Se primesc numai articole iscălite. Manacriaele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie. Strada lancu Flondor No. 33 Pentru insernte in interiorul ziarului ac­ord­ taxa cu 50%. Porul de Judecată la Cernăuți. Concursul judiciar reciproc între România şi Austria La­­,17 Februarie 1925 a fost semnată la Bucureşti o convenţie, încheiată între statul ro­mân şi cel austriac, privitoare la protecţiunea judiciară şi la concursul reciproc dintre autori­tăţile judiciare ale ambelor state. In forma unui proiect de lege aceasta convenţie a fost supusă zilele acestea corpurilor legiuitoare spre ratificare. Proiectul de lege prezentat adunării depu­taţilor prevede chiar de la început că supuşii am­belor state contractante se vor bucura pe teri­toriul fiecăreia din părţi, în tot ceea ce priveşte protecţiunea legală şi judiciară a persoanei şi a bunurilor lor, de acelaş tratament ca şi naţio­nalii. Ei vor avea liber şi lesne acces înaintea tribunalelor şi vor putea sta în judecată în ace­leaşi condiţiuni şi cu îndeplinirea aceloraşi forme ,ca şi naţionalii. Supuşii (ressortissants) ambelor părţi con­tractante, având domiciliul pe teritoriul uneia din aceste părţi, fiind reclamaţi sau reclamând (in­tervenind) ei înşişi în faţa instanţelor de jude­cată ale celeilalte părţi, nu vor putea fi impuşi la nici o cauţiune sau depozit. Aci convenţiu­­nea vizează ’ dispoziţiunile de procedură civilă bucovineană dela §§ 57—62 şi cele similare ale legiuirii din Transilvania în procedura civilă a vechiului Regat dispoziţiunile dela art. 106, 107, privitoare la aşanumita cauţiune de judecată, fiind demult desfiinţate. Aşa fiind, condamnaţiu­­nile la cheltueli de judecată pronunţate de in­stanţele judecătoreşti ale uneia din părţi împo­triva unui supus al celeilalte vor fi făcute exe­cutorii de către autoritatea competentă după legile ţării respective pe baza unei cereri adre­sate pe cale diplomatică şi în mod cu totul gratuit. In falimentele deschise pe teritoriul uneia din părţile contractante creditorii, supuşi ai ce­leilalte părţi, vor fi egali în drepturi cu credito­rii naţionali. Legea austriacă pentru regulamentarea fali­mentelor din Decemvrie 1868, în vigoare încă în Bucovina, stabileşte în §§51, 52, că situa­­ţiunea supuşilor străini în această materie este a se judeca după eventualele tratate internaţionale şi în lipsa acestora potrivit principiului de reci­procitate. Codul comercial român (cartea III, art. 695 - 888), tratând despre falimente, nu vorbeşte decât doar de „creditori cari îşi au reşedinţa în ţară străină“ (art. 769), neavând deci dispozi­­ţiuni ca cele ale legii austriace. Oricum însă pre­cizările convenţiunii de care ne ocupăm lămuresc şi această problemă în mod unitar pentru toată ţara. Românii în Austria şi Austriecii în Româ­nia se vor bucura de beneficiul asistenţei judi­ciare gratuite. In toate cazurile certificatele sau declaraţiunile de paupertate trebue să fie libe­rate sau primite de către autorităţile reşedinţei obişnuite a reclamantului său de cele ale reşe­dinţei sale actuale. Convenţiunea aduce în ches­tiunea asistenţei judiciare o serie întreagă de înlesniri reciproce pentru supuşii părţilor con­tractante. Capitolul 11 al convenţiei tratează despre concursul reciproc pentru notificarea actelor şi executarea comisiunilor rogatorii în materie ci­vilă şi comercială. Notificarea citaţiunilor sau a altor acte ca şi comisiunile rogatorii se vor exe­cuta în formele prescrise de legislaţia statului căruia i se adresează cererea, sau în formă specială cerută de autoritatea de la care emană cererea, dacă această formă nu e contrară le­gislaţiei interioare a celeilalte părţi. Actele vor fi transmise pe cale diplomatică; cele judiciare vor fi scutite de legalizare. Executarea unei a­­semenea notificări ca şi a comisiunilor rogatorii poate fi refuzată în anume condiţiuni in spe­cial însă dacă statul, pe teritoriul căruia ar ur­ma să fie făcute, le-ar considera de natură a atinge suveranitatea sau siguranţa sa. Citaţiu­­nile, notificările actelor, declaraţiunile sau inte­rogatoriile martorilor, rapoartele experţilor, ac­tele de instrucţiune judiciară alcătuite şi comu­nicate în conformitate dispoziţiuinile acestei convenţiuni, sunt scutite de orice timbre sau taxe. Cheltuelile oficiale ocazionate cu aceste servicii cad în sarcina statului căruia i se adre­sează cererea. Indemnizaţiile datorite însă mar­torilor, experţilor, ca şi onorariile ce s’ar cu­veni de pildă în anume cazuri notarilor publici pentru intervenţiunea lor legal cerută, vor fi suportate de către statul care face cererea, a­­ceasta în cazul când restituirea lor nu poate fi obţinută de la părţile interesate. Convenţiunea aceasta va intra în vigoare a doua zi după schimbul între părţile contrac­tante a ratificărilor. Denunţarea ei se va face prin comunicare cu şase luni înainte că una din părţi are intenţiunea de a face să-i înceteze efectele. Iată dar schiţat pe scurt, în cadrul sumar al unui articol de ziar, cuprinsul acestei impor­tante convenţii internaţionale, care va însemna desigur un mare sprijin în urmărirea realizări­lor justiţiei. Bucureşti, 25 Martie 1925. Dr. Aurel Scorariu Sinceritatea unui pact Pactul de garanţie a graniţei la Rin, propus de Germania, este şi nesincer şi neimpărtăşit de Germani. Stresemann este violent atacat mai ales de foile na­­ţional-germane şi de cele pangermaniste. Aceste ziare susţin că nu se poate angaja nici un fel de Germanie la respectarea tratatului («dictatului» !) din Versailles. Stresemann ar trăda interesele germane şi ar trebui să plece de la ministerul de externe. Ziarul lui Stre­semann «Die Zeit» se încearcă să-l apere pe ministrul de externe german şi declară că în propunerile ger­mane nu este vorba despre «recunoaşterea dictatului de la Versailles» şi că nimeni nu recunoaşte nici gra­­d­iţa de răsărit a Germaniei. Tratatul din Versailles este iscălit şi de reprezentanţii Germaniei. Declaraţiile fără reticenţe ale ziarului actualului ministru de externe al Ger­maniei sunt o nouă dovadă de nesinceritate a guvernan­ţilor «democraţi» ai Germaniei de astăzi; nu este deci de mirat că propunerile germane, cu toată pledoaria d-lui Chamberlain, întâmpină neîncredere chiar şi în presa guvernamentală din Londra. ........ .......­­■ ■ — Teatrul Naţional Secţia de declamaţie a Conservatorului din Cernăuţi se va prezenta pentru prima dată pu­blicului cu un spectacol compus, Sâmbătă în 4 Aprilie ,a. c. seara. După o serie de recitări vor urma trei spectacole în câte un act „Stră­moşii“ de Victor Eftimiu, „Poemul unirii“ de Zaharie Bârsan şi „Preţioasele ridicole“ de Mo­­liere, afară de aceste un fragment din „Despot- Vodă“ de Alexandri. Duminecă în 5 Aprilie, în matineu Con­servatorul din Cernăuţi va da al patrulea Con­cert simfonic, sub conducerea d-lui profesor George Pavel, cu un program foarte select. Tot Duminecă în 5 Aprilie seara Echipa teatrului naţional din Bucureşti, sub conduce­rea doamnei Marioara Zimniceanu va da a doua oară comedia „Femeia îndărătnică“ de Shakes­peare, reprezentată dăunăzi cu deplin succes. Cum o mare parte din public nu a putut vedea pie­sa, la prima reprezentare fiind toate biletele vân­dute, direcţiunea teatrului, la cererea generală a publicului, s-a îngrijit de repetarea spectaco­lului admirabil jucat. Marţi în 7 şi Miercuri în 8 Aprilie altă echipă a teatrului naţional din Bucureşti, sub conducerea maestrului Al. Demetriade va repre­zenta piesele „Taifun“ şi „Făt frumos“ de Ho­­ria Fortună, două mari succese de pe scena te­atrului naţional din Bucureşti, în care maestrul Demetriade se relevează în toată splendoarea artei sale. După un scurt interval de două zile vom putea din nou admira Teatrul naţional din Chi­şinău sub conducerea d-lui Ludovic Dauş. Se va reprezenta Sâmbătă în 11 Aprilie seara şi Duminecă în 12 Aprilie în matineu minunata dramă „Thebaida“ de V. Eftimiu, piesă care în stagiunea actuală a teatrului naţional din Bucu­reşti a făcut nepomenită serie de 50 reprezen­taţii . Duminecă în 8 Aprilie seara se va da piesa „Gelozia“ de Arţibaşef, foarte interesantă. Ambele piese se vor reprezintă într’o montare superioară. -------------------------#(52®-------------------------­ Partidul naţional şi Constituţia Partidul naţional, care vrea cu orice preţ să vie la putere, a declarat în repeţite rânduri că nu recu­noaşte Constituţia şi legile votate de actualul Parla­ment. Dar au fost şi clipe când partizanii d-lor Ma­­niu şi Vaida au venit să retracteze ceea ce spuseseră despre Constituţie, pentru ca a doua zi să revie la ve­chia opinie. Au practicat, cum s’ar zice, jocul de-a «uite popa, nu e popa» faţă de interesele permanente ale statului şi legile menite să regulamenteze viaţa ţării. Indată ce d. Iorga a sosit in ţară, cei trei şefi ai partidului naţional au avut o consfătuire, în care s-a discutat despre fuziune în legătură cu situaţia poli­tică. Cu acel prilej d. Iorga şi-a arătat nemulţumirea pe care i-a pricinuit-o ultima declaraţie de nerecu­­noaştere a Constituţiei noui, declaraţie făcută în una din şedinţele Camerii de cătră un membru al partidu­lui naţional. Şeful fostului partid naţionalist al popo­rului a căutat sâ-l determine pe d. Maniu să-şi sch­ebe atitudinea adoptată. Discuţia s’a mişcat apoi în jurul formulării unei soluţii, care să împace părerea d-lui Iorga cu consecvenţa bine cunoscută a d-lui Maniu. Strâns cu uşa, d. Maniu ar fi acceptat soluţia pro­pusă de d. Iorga, care astfel urmează să facă in Ca­meră în numele partidului naţional o declaraţie de re­cunoaştere a Constituţiei şi a Parlamentului actual.

Next