Glasul Bucovinei, mai 1925 (Anul 8, nr. 1817-1840)

1925-05-01 / nr. 1817

Pag. 2 numai în debitele judeţene. D-l deputat Marcu mai vorbeşte de legea pensiilor, dovedind cât de avan­tajoase sunt dispoziţiunile ei pentru slujbaşii statului. Apoi d. deputat Filaret Doboş, luând cuvântul, stârne asupra însemnătăţii înfiinţării camerelor agri­cole, cari vor griji ca ţăranul să aibă unelte, vite şi sămânţă bună. Potrivit legii fiecare judeţ va avea o astfel de cameră, care va griji şi de nevoile judeţe­lor. Dar trebue ca gospodarii să aleagă membri des­toinici în camerele agricole, pentru ca ele să-şi îm­plinească scopul pentru care au fost înfiinţate. D-sa arată apoi că au greşit cumplit acei cari au susţinut că în urma reformei agrare se va împuţina producţia, că vor suferi oraşele şi că se va reduce exportul. Spune că pentru toate acestea trebue să fim recu­noscători în primul rând guvernului ţării, care arată interes aşa de mare faţă de târani. Urmează la cuvânt d-nul deputat Dr. Aurel Morariu, care vorbeşte celor de faţă despre legea bi­sericească, prin care s’au înfiinţat cele 4 mitropolii, a Ungrovlahiei, a Chişinăului, a Iaşilor şi a Bucovi­nei, şi s’a decis menţinerea Fondului religionar pentru Bucovina. D. deputat Morariu arată că numai mulţu­mită stăruinţelor şi trecerei d-lui ministru Nistor s’a putut reuşi cu menţinerea Fondului bisericesc. D-sa vorbeşte apoi despre legea administrativă, care după Constituţie e cea mai însemnată lege. Arată că de acum înainte judeţul îşi va avea independenţa sa e­­conomică proprie, va avea o întindere cu mult mai mare decât cum o au acum judeţele din Bucovina. Această legiuire administrativa e de ani de zile stu­diată, şi e una din cele mai grele şi însemnate opere ale guvernului liberal. înfăptuirea ei e de cea mai mare însemnătate pentru întreaga ţară. Apoi părintele Beuf aduce d-lor miniştri Nistor şi Mârzescu mulţumirile judeţului Rădăuţi pentru în­fiinţarea tribunalului şi a şcoalelor de meserii, prin cari s'a împlinit o veche dorinţă a Rădăuţenilor. In urmă dl profesor universitar Vasile Grecu vor­beşte despre organizaţia bine închegată şi trainică a partidului naţional-liberal, mulţumită căruia guvernul a putut să înfăptuiască marea operă de legislaţie şi în­ch­egare a statului român. Aminteşte apoi de ziarul „Glasul Bucovinei*, care de ani de zile luptă pentru interesele româneşti, făcând o frumoasă chemare către toţi membrii partidului să sprijine acest singur ziar românesc din Bucovina, atât prin abonamente, cât şi prin corespondente şi informaţii grabnice. D-sa mai vorbeşte şi de clădirea unei frumoase case a parti­dului naţional-liberal, care să se clădească la Cer­năuţi, şi pentru care toţi membrii, ar fi bine, să con­­tribue. Mai vorbesc gospodarul Coclici despre binefa­cerile aduse ţării de stăpânirea de acum în frunte cu dl I. I. C. Brăltianu, dl Secot din Cotmani şi gospo­darul Gavril Nistor, cari mulţumesc d­lui ministru Nistor pentru operile înfăptuite de d-sa în folosul să­tenilor. La orele 3 după masă dl ministru Nistor, pre­şedintele adunării, închide adunarea mulţumind tuturor celor de faţă pentru că au luat parte în număr aşa de mare.-----------------------••••----------------------­ Sfat de miniştri Sfatul miniştrilor de ori a hotărât progra­mul de activitate (muncă) al Parlamentului Camera va vota legea pentru judecarea mai repede a proceselor, reforma administrativă, iar senatul va vota legea de autonomie a căilor ferate. D-nul ministru Angelescu a expus prin­cipiile proiectului (planului) de reorganizare a învăţământului particular care va fi depus în Senat. Sfatul de miniştri a numit apoi o comisie, ca­re să studieze următoarele proiecte de legi: băuturile spirtuoase (alcoolice), convenţia (în­voiala) monetară (bănească), prelungirea pri­vilegiului Băncii Naţionale, camerele muncii, proiectul recrutărilor, proiectul de unificare a codului civil privitor la actele de stare civilă, căsătorie şi adopţiune. Statul a decis (hotărât învestirea patriar­hului cu mare solemnitate (paradă) după în­sănătoşirea M. S. Regelui. Apoi a delegat (în­sărcinat) pe inspectorul administrativ d nul Ştefănescu să gireze (conducă in mod provi­zoriu) prefectura din Putna. Ministerul de in­terne va anunţa administraţiilor publice că ziua de 7 Mai nu mai e zi de repaos duminical. Sfatul a mai primit demisia d-lui Portocală, primarul oraşului Brăila, care a fost înlocuit cu d-nul Leonte Moldovan. După sfat a avut loc o consfătuire între d-nii miniştri Răitoianu, Lapedatu, Moşoiu şi Tâtărescu pentru deter­minarea prefecturilor din Ardeal să aprovizio­neze (îngrijească­ cu grâu Capitala și armata. --------------------«•••-------------------­ Parlamentul Miercuri s-au redeschis şedinţele Parlamen­tului. GLASUL BUCOVINEI ; mai Mii L Etti ii sm Duminică în­­ Maiu a. c. d. profesor uni­versitar R. Gândea va ţinea la Liga culturală, secţia Suceava, prezidată de d. I. Ciuntuleac, pre­şedinte de tribunal, o conferinţă despre „ Viaţa şi activitatea lui Dimitrie Onciul". Cum venitul acestei conferinţe este în întregime destinat ca o contribuţie a Sucevenilor pentru ridicarea bustu­lui lui Dimitrie Onciul la Arhivele Statului din Capitală, preţul intrării s-a fixat la 10 lei de per­soană , studenţii vor plăti 2 lei. Tot în acest scop se primesc cu mulţămită şi suprasolviri care se vor publica în ziare. ------------------------------------------------­ Banchet în cinstea d-lui general Mircescu Din prilejul înaintării şi mutării d-lui general Mircescu de la Cernăuţi, care devenind general de di­vizie, a primit comanda corpului vânătorilor de munte din Bucureşti, pe care până acuma a avut-o A. S. Principele Carol, Primăria Cernăuţilor a dat în cinstea d lui general în ziua de 27 Aprilie un frumos banchet, la care au luat parte 181 persoane din lumea cea mai aleasă. Au fost de faţă:­ d-nii: ministru Nistor, senator Vasilcu, general Florescu, primar Flondor, păr. arh Cl. Popovici, prof. univ. Grecu, d-nii deputaţi Mar­­meliuc, V. Ungureanu, G. Rotică, d-nii: consilier a­­gricol Scutaru, director Dorofteiu, şef de cabinet Luţa, mai mult înalti militari, şi mulţi alţi aleşi şi distinşi oaspeţi. La masă a vorbit mai întâi dl ministru Nistor, care în cuvinte alese a arătat mum­a depusă de dl general Mircescu in Bucovina, închinând paharul său în sănătatea celui sărbătorit. Apoi a vorbit P. C. S. Clement Popovici, în numele I. P. S. S Mitropolitului Nectarie, d. primar Flondor, în numele oraşului, d. prof. univ. Grecu, în numele presei şi mulţi alţi vor­bitori, cari au adus cuvinte de laudă şi mulţumire la adresa d-lui general. Vădit mişcat a răspuns d. ge­neral Mircescu, care a arătat opera săvârşită de d sa timp de 5 ani în Bucovina şi sprijinul ce l-a găsit în­totdeauna în rândurile populaţiei de aici. ---------------------ca s.--------------------­ Serbarea Primăverii In ziua de 2 Mai, „Reuniunea Femeilor Române“ aranjează în sala Casei Germane, marea şi frumoasa ei ser­bare a primăverii. Rev­olta acestei serbări în anii precedenţi va fi în­trecută cu­ siguranţă de serbarea ce se proiec­tează în anul acesta. Decorul sălii, încredinţat unui grup de artişti, va aduce surprize plăcute pentru ochii oaspeţilor. Un program artistic ales va forma partea I a o serbării, căreia îi va urma dans, joc de tombolă şi alte distracţii frumoase. Bu­fete bogate, organizate de doamnele din elita cernăuţeană fără deosebire de naţionalitate, vor sta la dispoziţia oaspeţilor. Cum venitul curat al acestei serbări e des­tinat pentru scopuri de binefacere, suntem con­vinşi că publicul cernăuţean va umplea în ziua de 2 Mai, începătoarea sală a Casei Germane. -------------------••••------------------­ No. 1917 Iată cum un membru al partidului naţional, care se laudă că grijeşte de ţărani şi vrea să îndrepte sta­rea lor, nu se sfieşte să păgubească pe gospodari, numai ca să se vadă ajuns la ţinta intereselor sale, însemnăm pe răboj că un membru al partidului naţio­nal înţelege să lucreze astfel pentru binele țăranilor. --------------------••••--------------------­ Românii din Banatul sârbesc De la românii din Banatul sârbesc ne vin veşti bune. Partidul naţional românesc, a făcut o înţelegere încă mai de mult timp cu partidul sârb, care cârmueşte această ţară. Astfel cei 300.000 de fraţi români rămaşi în Serbia se vor bucura pe viitor de toate drep­turile pe care noi românii le dăm Sârbilor din Banatul nostru. Ei vor avea libertatea de­ a în­văţa şi a se închina în limba lor, nu li se vor lua pământurile spre a se da coloniştilor şi fe­ciorii români nu vor mai fi trimişi ca până acum să facă armată în depărtata Macedonie, ci o vor face pe loc în Banat. Din Tereblecea Cum ajută ţăranilor un membru din partidul naţional De la gospodarii Bodor Dimitrie, Nimigean Ana­­nie, Cojocariu Ioan, Crețul Carpen, Petrea Lungoci şi Bodor Sârbu, toţi din Tereblecea, primim o scrisoare, în care se plâng împotriva schimbului de pământ fă­cut în folosul d-lui Alecu Patraş, care de felul său nu se îndeletniceşte cu agricultura (lucrul pământului). Să­tenii sunt împotriva acestui schimb şi sunt foarte ne­mulţumiţi că se dau d-lui Alecu Patraş pământuri me­nite pentru păşunatul vitelor lor. In chipul acesta a­­ceste terenuri nu se întrebuinţează potrivit scopului arătat în art. 1 al legii pentru reforma agrară d­e Bu­covina. Gospodarii sus numiţi spun că pământul pe care d. Alecu Patraş îl dă statului este în parte tot pro­prietate­a statului sau a fondului. Şi mai arată să­tenii din Tereblecea că d. A. Patraş, absolvent al a­­cademiei de export din Viena, a întrebuinţat cunoştin­ţele sale comerciale (neguţătoreşti) într’o afacere de schimb, prefăcând albia (matca) răului Siret şi malu­rile acestei ape în teren agricol (pământ bun de arat), proprietate a sa. Voind să dea statului acest teren, a cerut în schimb de la stat nişte terenuri cari au un preţ de 0 mie de ori mai mare. Gospodarii cer cu toată stăruinţa să li se dea lor pământul pentru păşunat, iar nu d-lui A. Patraş, care nu este nici agricultor şi care acum vrea să li oprească şi apa Siretului în care ei şi-au adăpat vi­tele de atâţia ani de zile. Serbarea sădirii (plantaţiei) pomilor în comuna Straja Dl forestier de plasă şi administrator al pădu­rilor comunale Const. Mitrofanovici ne-a împărtăşit încă din toamna anului trecut frumoasa sa idee de a planta o pădure în ajutorul şcolarilor cursurilor su­perioare din comună. Urmând sfatul d-lui administra­tor, subsemnatul primar al com. Straja m’am pus in înţelegere cu conducerile ambelor şcoli din sat şi ara aranjat o serbare pentru plantarea de copăcei în pă­durea comunală, la care l’am invitat şi pe dl Admi­nistrator. In ziua de 11 Aprilie a. c., o zi foarte frumoasă de primăvară cu un cer senin şi un soare râzător, ne-am pornit de la Primărie cu aproape 300 de băeţi şi fetiţe isteţe şi sburdalnice, conduşi da dl diriginte Popescu, d-na învăţătoare Sadcovschi şi d-nii învăţă­tori I­lie şi Sadcovschi, dl administrator Mitrofanovici, subsemnatul primar însoţit de dl secretar corn. Hopu­­lele şi pădurarii corn. Ajunşi în pădurea comunală la locul numit „Părăul Rău“, la un parchet de aprox. o ho­­tăere rasă veche, aşezat pe o coastă la nord est de comună, încunjurat de pădure bătrână brad şi molid, o regiune romantică şi de o frumuseaţă rară, după un scurt repaos, dl administrator a chemat în jurul nos­tru copiii, Ie-a ţinut o mică cuvântare, alegând cuvin­tele cele mai uşoare pe înţelesul copiilor, dar foarte bine simţ­­ă, explicând copiilor însemnătatea pădurilor. Domnia Sa le istorisi tinerilor vlăstari că pădurile au fost în vechime leagănul Românului, cu ajutorul lor au sdrobit strămoşii mii şi mii de duşmani, în ele şi în mănăstiri îşi adăposteau strămoşii noştri averile, copiii, nevestele şi bătrânii lor, iar cei în putere plecau să înfrunte duşmanul, apoi vorbitorul a trecut la tim­pul de faţă, tălmăcind foloasele pâdurei pentru ţară şi pentru fiecare locuitor. După aceasta cu cuvinte foarte frumoase a po­vestit despre vitejia M. S. Regelui şi a armatei Ro­mâne.­­Toţi cei de faţă şi-au descoperit capetele şi au strigat trăeasca). Azi am ajuns să fim iarăşi toţi Românii la un loc. Acum suntem datori, fiecare după puterile sale, să contribuim la ridicarea patriei noas­tre. Dacă cruţăm pădurile şi le cultivăm, facem încă o faptă care este folositoare ţării şi neamului. Mulţu­meşte apoi d-lui diriginte Popescu şi d-lor învăţători pentru sprijin precum şi subsemnatului primar pentru buna voinţă şi înţelegerea cu care îl sprijineşte la gospodăria pădurei Straja. Dl diriginte Popescu mulţumeşte d-lui adminis­trator pentru frumoasa cuvântare şi învăţătura ce a­­trag copiii, viitorul neamului nostru, la asemenea o­­caziuni. Spune copiilor că comuna noastră fiind de munte, cea mai mare parte a locuitorilor trpesc din prelucrarea şi micul negoţ cu lemn. De aceea pădu­rile trebuesc cruţate şi cultivate. Îndeamnă copiii să fie harnici, fiecare să-şi însemne care copăcel l-a plantat, sâ-i caute în fiecare an şi se poate ca pe când vor fi ei gospodari, să-şi facă din aceşti copăcei case. Apoi copiii se pun în rând, fiecare capătă câte câţiva copăcei, dl administrator li spune că se sădesc aşa ca şi ceapa şi fiecare începe lucrul sub supraveghe­rea d-lui administrator. In câteva ore s’au pus în pă­mânt câteva m­ii de plante. Pe urmă copiii s’au adunat din nou, subsemnatul primar le-a ţinut o scurtă cuvântare, a mulţumit d-lui administrator şi d-lor învăţători, a împărţit copiilor bomboane şi le-a juruit rechizite. După aceasta copiii s’au împrăştiat, mergând cu toţii spre sat. Alexandru Păsăilă, primarul corn. Straja. --------------------•••»--------------------­ Colonii de Români Macedoneni Casa Centrală a împroprietăririi a hotărît să­ împroprietărească pe toţi refugiaţii români din Mace­donia. Această împroprietărire prin colonizare se va face in Dobrogea, in judeţele Caliacra şi Durostor. In fiecare judeţ va fi întocmită câte o comisiune care să cerceteze şi să pregătească toate terenurile (pămân­turile) destinate (menite) pentru împroprietărirea colonizarea fraţilor noştri Macedoneni.

Next