Glasul Bucovinei, iunie 1925 (Anul 8, nr. 1841-1861)

1925-06-02 / nr. 1841

Cernăuţi, Marţi 2 Iunie 1925 Numărul 2 Lei Anul VIII, Nr. 1841 NAŢIONAL ROMANESC­­ Tipografia, Telefon Nr. 28, APARE ZILNIC CO \eg,ea d'd îA^e \«04 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Fioridor Nr. 33 ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la adm­*­nistraţie: Strada Iancu Flondor No. 33 Nini laterale la Interiorul clarului te urei Uza ca MV» Parul ric Judecată la Cernăuți. A £*' Aar v^eî po^°JjONRAENTUL . .. «r 3M iii, pc Vi aD 206 Iii, pi tr*i luni 106 Ici, pen??« jarsnl zilnic: pe un an 200 lei, pe V, aa 120 lei, pe trei luai lei. Nuansi atinsăru! de Duminică: pe un an 80 lei, pe Vi an 50 lei, pi trei luni 30 lei. Pentru străinătate ps ua a» 100 lei, pe V, an 400 iei. Piatl't se f­ac Ia sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele a» se înapoiază. Coifisu­l pinilor I istorie După congresul filologilor români ţinut în zilele de 13—15 Aprilie ale anului acestuia, ur­mează acuma congresul profesorilor de istorie. Începutul l-a făcut congresul internaţional al bizantinologilor din Aprilie 1924 care a fost o frumoasă biruinţă şi a culturii şi ştiinţei româ­neşti ; şi acest început se vede că a fost un în­ceput norocos, căci abia de a trecut anul şi au urmat celelalte două congrese. Şi dacă congresul de bizantinologie şi-a a­­vut numai laturea sa ştiinţifică, acestelalte două pe lângă laturea curat ştiinţifică, şi-au avut şi o lăture practică în legătură imediată cu trebuin­ţele învăţământului public, o lăture deci care in­teresează’ în largă măsură şi marele public. In amândouă congresele s’a discutat şi asupra ex­­tensiunei ce să se deie în instrucţiunea noastră publică învăţământului limbilor moderne şi antice şi învăţământului istoriei, precum şi asupra celor mai indicate metode cari ar avea să fie aplicate la predarea acestor materii. Azi când reforma în­văţământului nostru public de toate gradele este la ordinea zilei, aceste discuţiuni ale filologilor şi profesorilor de istorie întruniţi în congrese sânt de o importanţă indiscutabilă şi de o vădită ac­tualitate. Congresul profesorilor de istorie s’a deschis joi în 28 Mai, în sala de conferinţe a Funda­ţiei Carol, de faţă fiind pe lângă d’-nii miniştri Angelescu, Lapedatu şi Nistor, şi A. S. R. Prin­cipele moştenitor Carol. Din substanţiala cuvântare cu care Alteţa Sa Regală a inaugurat lucrările congresului, tre­buie reţinute neapărat următoarele cuvinte: „Cred că profesorii de istorie au rolul nu de a face din istorie o înşirare de fapte cronologice, ci de a fi îndrumători sufleteşti ai tineretului; prin exemple vii trebuie să scoată învăţăminte tre­cute pentru întărirea viitorului. Nu are mare im­portanţă că în anul cutare s’a întâmplat cutare fapt, ci de ce s’a întâmplat şi să se vadă urmă­rile lui asupra vieţii popoarelor". Trebuie reţinute bine aceste cuvinte, căci ele desleagă în mod fe­ricit felul cum trebuie predată istoria. Avându-se în vedere acest fel de a înţelege predarea istoriei, credem că prea mult s-au cerut în congres câte trei ore de fiecare clasă pentru predarea istoriei. O sporire de ore ar putea fi înţeleasă cel mult pentru clasele în cari urmează să fie predată istoria Românilor. Din istoria universală să fie reţinute numai acele mari şi însemnate evenimente cari au de­terminat şi ne explică înfăţişarea prezentului şi cari încă şi azi mai au o influenţă asupra vieţii popoarelor, putând determina viitorul vieţii şi culturii lor. Şi din aceste evenimente ar tre­bui în deosebi reţinute şi bine învăţate acelea cari au această importanţă în special pentru noi Românii. Şi se vede că la acest punct însemnat din învăţământul istoriei s’au gândit organizatorii congresului, când între alte chestiuni de discu­ţie au pus şi chestiunea:­ „Istoria Românilor şi istoria popoarelor vecine“. In adevăr toată istoria poporului nostru până în preajma epocei moderne e în strânsă legătură cu istoria imperiului bizantin şi a celui otoman, în marginile căreia se cuprinde, bine­înţeles, în mare parte, şi istoria celorlalte po­poare din peninsula balcanică. Din istoria uni­versală în şcoalele noastre ar trebui reţinute în deosebi evenimentele mari din istoria bizantină, turcească şi a celorlalte popoare vecine cu noi, şi s’ar putea reduce mult din istoria universală a apusului, care pentru noi Românii începe a deveni de importanţă hotărîtoare abia de la 1821 încoace. Chiar din puţinul ce s’a spus aici în le­gătură cu congresul profesorilor de istorie, se vede lămurit cât de actuală şi necesară a fost ţinerea acestui congres şi cât de folositoare pot fi rezultatele lucrărilor lui. Vasile Grecu A­PEL Organizaţia Partidului Naţional-Liberal din Bucovina are neapărată nevoie de o casă a sa în Cernăuţi, în care să fie adăpostite biurourile ziarului său, o sală de lectură, un cerc de stu­dii, clubul partidului, biblioteca ş. a. Spre a putea cumpăra sau ridica o clădire potrivită pentru acest scop, s-a constituit o so­cietate pe acţiuni „Casa noastră“. Toţi membrii, aderenţii şi prietenii noştri sunt rugaţi să subscrie cel puţin câte o acţiune, care e în valoare de una mie’ lei, spre a se pu­tea strânge mai repede capitalul necesar. Banii cu indicarea scopului lor şi cu decla­­raţiunea de subscriere să se trimită la adresa „Băncii Regionale“ în Cernăuţi, unde „Casa Noastră“ şi-a deschis un cont al ei Marea întrunire cetăţenească din oraşul Storojineţ Duminică, în 31 Mai, crt. a avut loc în oraşul Storojineţi o mare adunare politică în spaţioasa sală a Hotelului Central. Această adunare a fost convo­cată de către d-nul deputat Dr. Aurel Morariu. Au luat parte la ea un imens număr de cetăţeni din o­­raşul Storojineţ şi delegaţi din toate comunele aces­tui judeţ. La orele 11 şi jum. d-nul deputat Dr. A. Mo­rariu declară adunarea deschisă. In calitate da condu­cător şi preşedinte al adunării, d-sa anunţă că la or­­dinea zilei este: Discuţiunea şi hotărîreai cetăţenilor din oraşul şi judeţul Storojineţ asupra menţinerii prefecturii Storo­jineţ în viitoarea organizaţiune administrativă a Ro­mâniei. Preşedintele adunării d-nul Dr. A. Morariu a­­trage atenţia vorbitorilor ce vor urma asupra fap­tului că, dată fiind importanţa chestiunii ce urmează a fi discutată, să binevoiască a se limita in expu­­n-erile ce vor face numai la această chestiune. Cel dintâi care se anunţă la cuvânt e d-nul p­ofesor V. Vermeşan. D-sa spune următoarele: Conducerea administrativă a unei ţări ca şi a unui judeţ trebue să corespundă nevoilor reale ale populaţiunii. Astăzi, când se face o nouă lege ad­ministrativă, trebuie să se ţie cont de interesele le­gitime ale populaţiunii care au fost desconsiderate pe vremea stăpânirii austriace. Austria a divizat ju­deţele ca să se poată înstrăina caracterul românesc. O bună parte din populaţie, deşi de origine româ­nească, şi-a uitat I­mba. Această populiţie trebuie recâştigată. Fiinţând şi pe mai departe judeţul Sto­rojineţ cu capitala în Storojineţ, fraţii înstrăinaţi vor veni în contact cu Intelectualii români din oraş şi cu funcţionarii de stat. Menţinerea judeţului o cer şi interesele de apărare a ţârii. De aceia este nevoie ca toţi să lucreze în bună armonie pentru a isbuti să fie menţinută prefectura la Storojineţ. După dl Vermeşan vorbeşte gospodarul din Ciudeiu, dl Gh­. Cuciureac. Şi dânsul arată importanţa oraşului şi a judeţului Storojineţ. Ţăranii agricultori au adesea de lucru pe la prefectură cu diferite ches­tiuni care stau în legătură cu agricultura şi cu ad­ministraţia comunală. Dacă s’ar desfiinţa prefectura din Storojineţ, ţăranii ar avea cu mult mai mult de călătorit, ar pierde scumpe zile de lucru cu călătoriile la o prefectură mai îndepărtată. Suferind ţăranii, su­fere şi ţara, producţiunea scade şi aceasta este spre paguba tuturora. Şi fabricile ar pierde din însemnă­tate, dacă reşedinţa prefecturii ar fi prea îndepărtată. Cum interesele­ economice ale tuturor păturilor cetă­ţenilor arată trebuinţa neapărată a menţinerii judeţului Storojineţ, aşa şi interesele naţionale cer acelaş lucru.­­ De aceia se adresează cu încredere deputaţilor noştri, în frunte cu dl ministru I. Nistor, rugându-i să luc­reze cu toată stăruinţa pentru menţinerea judeţului Storojineţ. Dl profesor A. Nichitovici vorbeşte în numele partidului naţional. Dânsul arată cum în timpul din urmă circulă fel de fel de zvonuri, că după noua lege vor fi numai cinci sau chiar numai trei judeţe în Bucovina. Or, chiar interesele naţionale, economice şi culturale cer ca judeţul Storojineţ, să nu fie jertfit. Situaţia înfloritoare economică, bunele căi de comuni­­taţie arată că Storojineţul este foarte potrivit să fie rapilală de judeţ. Ranele de războiu mondial, unde s’au jertfit 800 000 vieţi româneşti pentru izbândirea idealului nostru, cer să fie vindecate. Dl Nichitovici declară în numele partidului naţional că va sprijini până la capăt acţiunea pentru menţinerea judeţului Storojineţ şi roagă pe dl deputat Dr. A. Morariu ca împreună cu ceilalţi deputaţi să stăruie la locurile în drept pentru judeţul Storojineţ. După dl Nichitovici urmează la cuvânt dl Şlemcu care ţine o foarte inimoasă cuvântare adresată d-lui Dr. A. Morariu, cerând şi pe mai departe sprijinul d-sale pentru Storojineţ. D-le Deputat, din vorbele de până acuma aţi auzit, şi v-aţi încredinţat că dorinţa întregei populaţiuni fără deosebire este, că oraşul Storojineţ să rămână mai departe reşedinţă de judeţ, şi să nu fie redus la un simplu târg, care cu timpul ar decădea la un sat fără n­oi o valoare. întreaga noastră nădejde şi în­credere o punem în Dv. d-le Deputat, şi în d. Mi­nistru Dr.­­ Nistor ştiind că dacă Dv. veţi voi, vom avea cu siguranţă prefectura aici şi nici o schimbare nu se va face peste voinţa Dv. De acea Vă rugăm să nu ne lăsaţi în aceste momente, şi să stăruiţi ca oraşul nostru care a început acuma după războiu să se refacă şi este in înflorire, să nu rămână in urmă, şi pe viitor să fie fala neamului. Ni este cunoscut la toţi că D-Voastră aveţi cuvânt hotărîtor nu numai în Bucovina, dar în întreaga ţară­ Ni este cunoscut la toţi care a fost planul administraţiei austriace când a împărţit acest colţ strămoşesc în atâtea judeţe. Astăzi, ajunşi iarăşi la sânul patriei mame suntem pe deplin încredinţaţi că precum o mamă nu poate dori nici un rău copiilor ei chiar dacă aceştia nu s’ar purta bine, astfel şi ţara mamă nu are intenţia să ne facă un rău, şi în ori ce caz ne cosesc numai binele. Ne-am adu­nat astăzi aici ca să ne spunem păsurile şi Vă rugăm pe Dumravoastră, d-le Deputat, să fiţi interpretul no­stru în Bucureşti şi să aduceţi la cunoştinţă că po­porul din părţile fostului judeţ al Berhometului aşteaptă cu deplină încredere ca acel judeţ care la răpirea Bucovinei forma un ţinut, să rămână mai departe un judeţ de sine stătător şi reşedinţa lui să rămână în

Next