Glasul Bucovinei, iunie 1925 (Anul 8, nr. 1841-1861)

1925-06-02 / nr. 1841

No. 1841 discuta asupra problemelor de învăţământ. Con­gresul profesorilor de istorie are o mare însem­nătate, deoarece istoria este unul din obiectele fundamentale ale învăţământului public. Dl mi­nistru a încheiat cu cuvintele: „Cum suntem în preajma reformei învăţământului secundar, con­gresul are rostul de a da îndrumări şi indicaţiuni folositoare pentru această reformă. Au mai vorbit d-nii Berceanu, ajutor de primar în numele Primăriei, V. Pârvan în numele Academiei Române, I. Vlădescu, asistent universitar şi I. Floru. După ce IA. S. R. Principele Carol şi d. miniştri au părăsit congresul, şedinţa a continuat sub preşidenţia d-lui Pârvan. La orele 11 congresiştii s’au dus la mormântul Eroului necunoscut, unde au vorbit d-nii Clinciu şi V. Vlădescu. Lucrările congresului au continuat Vineri şi Sâmbătă. Vineri după masă s’au ţinut lecţiuni prac­tice de istorie la liceul Lazăr. Sâmbătă s’a discutat între altele asupra acestor lecţii practice. -----------------------••••----------------------­ Opera Româna din Cluj Faust Faust a fost dat sub dirigenţa d-lui Bobescu, având în rolurile principale pe d-nii Nagacevski (Faust), Câldăraru (Valentin), Ujelcu (Mefistofel), d-na Dicescu (Margareta) și d-ra Risza (Siebel). Două au fost surprizele plăcute din acea seară : l-am auzit pe d. Nagacevschi cântând româneşte, şi anume foarte bine, şi am descoperit frumoasele cali­tăţi vocale ale tânărului d. Câldăraru, care în totali­tate chiar, se prezintă foarte simpatic şi a venit chiar de la început cu o victorie de rampă. A fost obiectul unor ovaţiuni absolut bine-meritate, din partea publi­cului. D. Nagacevschi, a fost la înălţime, a fost stâlpul serii şi ca voce, şi ca joc, d-ra Rosza în rolul junelui amorez fără noroc, a fost de o grafie desăvârşită şi ni-a arătat tot ce poate vocea d-sale. Bine şi d-na Dicescu, deşi rolul nu era pentru d-sa. Desigur că d-nei Dicescu nu-i convin roluri exu­berante, d-sa fiind mai mu­t pen­ru lirism, dar felul cum a interpretat-o pe Margareta, era cam prea a­­nemic. Lipsea rouă tinereții. Vocea prea înfrânată, cu rare izbucniri de „forţe“ a spoit pe Margareta cu ceva incolor. Mai distinsă, scena podoabelor, unde este şi ceva coloratură. Corul vune de tot, şi aplauze multe, multe. Gheros Ghete de pânză 3 Lei % 120 Ghete cu agrafe albe şi grii cu toc francez Lei410 Ghete de pânză pentru dame de încheiat cu agrafe, albe, grii şi negre cu tocuri tari 4 Lei H125 Pantofi pentru dame albi, grii şi negre, alb-cusuţi Lei 4­95 Pantofi de pânză p. domni &S3SS&&S albi cusuţi .GLASUL BUCOVINEI* Serbare şcolară Liceul No. 2 de fete a aranjat Duminică 31 Maiu c, orele 11 dim. în sala filarmonică o serbare şcolară cu o programă bogată şi bine alcătuită. Un public foarte numeros a asistat la această festivitate. Partea muzicală a stat sub îngrijirea foarte apreciată a d-lui prof. C. Şandru, iar partea teatrală sub ceata d-lui T. Nastasi.­ Serbarea a început cu Imnul Regal, care a fost executat cu căldură şi precizie de corul compus din elevele liceului No. 2 de fete. La pian şi vioară s-au relevat elevele N. Schacht (cl. V B) şi A. Reiner (cl- VIII-a), cari au executat bucăţi din Mozart şi Be­ethoven. Corul elevelor s’a prezintat bine, în special a plăcut tălmăcirea cântecului «Fata de păstori» de Teodorescu, care a fost primit de public cu un entu­ziasm delirant. A trebuit bisat, pentru că într’adevăr este un cântec foarte frumos. D- Şandru a realizat cu corul său supus splendide efecte de pianissimo. Bine au fost şi duetele. Corul mixt a executat impresio­nant compoziţiile d-lui Şandru „Regina Maria“ şi „Păşiţi feciori“, despre esri am vorbit în ziarul nos­tru. La pian s-a remarcat d-şoara Silvia Blaser. A urmat apoi reprezintarea comediei intr’un act „Romanţioşii“ de Ed. Rostand. Interpretarea au avut-o cinci eleve ale liceului, cari toate s’au achitat conştiin­cios. Toate s’au impus printr’o dicţiune clară şi demnă de toată consideraţia. Prestaţia lor a făcut o bună im­presie asupra asistenţei. Sforţările interpretelor au fost recompensate cu aplauze frenetice şi frumoase bu­chete de flori... A fost o frumoasă serbare şcolară. SITUAŢIA EXTERNA Criza de guvern din Belgia continuă: în­cercarea lui Max de a forma un guvern în afară de parlament nu a reuşit. Socialiştii şi par­tidele de dreapta au refuzat să accepta o atare combinaţie. * Intre Franţa şi Anglia s’a stabilit un acord in chestia dezarmării. Conferinţa amba­sadorilor se va întruni în curând pentru a lua o deciziune în această privinţă. * Guvernul francez a depus în Cameră proiectul care aprobă convenţia franco-austriacă, semnată la Paris la 4 Martie 1925, privitoare la asistenţa judiciară. — Situaţia in Maroc pare destul de serioasă. Franța e decisă să-și facă în Maroc întreaga ei datorie. Triburile supuse protectoratului francez vor fi apărate de jafu­rile riffaniior. O flotă spaniolă e gata de ple­care spre Abhucumas. * Atentatorii de la catedrala din Sofia au fost executaţi. * Guvernul sovietic ar fi cerut lămuriri şi satisfacţie guvernului, austriac împotriva atacu­rilor dr. Mata­ja, ministrul de externe austriac, contra Rusiei făcute la întrunirea socialiştilor creştini. . -----------------------«•«(----------------------­ INFORnfiŢSUNI ARTISTICE Teatrul Naţional. —Opera Română din Cluj. Ordinea spectacolelor: Vineri, 29 Mai Regina din Sa­ba Seria­­l Luni 1 Iunie Tannhäuser Marţi 2 „ Trauiata Miercuri 3 „ Aida Joi 4 „ Lohengrin Vineri 5 „ Trubadurul Sâmbătă 6 „ Carmen Duminică 7 „ Walküra Luni 8 „ Tannhäuser Pag. 3 Ultit­l( FM SI IMN­ MM Societate Anonimă Avem onoare a aduce la cunoştinţa ac­ţionarilor că cu începere dela 26 Maiu a. c. se va face plata dividentului pe 1924 la ac­ţiunile societăţei noastre, la următoarele bănci: La Bucureşti, la Banca de Credit Român: Banca Marmorosch Blank &Co.; Banca Ro­mânească. La Sibiu: „Albina“ institut de C­aedit şi Economii. La Cluj: la Banca Agrară. La Timişoara: la Banca Timişoarei şi Societatea Comercială pe Acţiuni. La Viena: Is Creditul Funciar al Austriei. Teinfalstrasse 8. La Londra: la Banca Glyn. Mills, Currie, Holt & Co., E. C. 3. Lombard Street 67. Cuponul acţiunilor definitive petnru anul 1924, pentru care dividendul a fost fixat la lei 100 de acţiune va fi plătit sub deducerea impozitului asupra dividendului, cu lei 84. Nu se vor achita decât cupoanele acţiu­nilor definitive. Consiliul de Administraţie. REDACŢIONALE Din cauza sărbătorii de mâne (Sf. m. m. Ioan cel Nou de la Suceava) numărul viitor al ziarului nostru va apare Miercuri la orele obicinuite. MUZICALE „Armonia“.­ După concertul dat cu atâta succes la Vijniţa, „Armonia“, la invitaţia intelec­tualilor din Gri­gore Ghica Vodă, va da şi în a­­ceastă localitate un concert Marţi 2 iunie orele 8 jum. seara. Plecarea cu vagon special Marţi orele 5 jum. după prânz din gara principală. Corul se adună în hala mare de la intrare. SPORTIVE Tricolor — Jahn 1:1 (1: 0). — Sâmbătă 30 Mai, a. c. s-a disputat pe terenul Macabi, în cadrul serbă­­rilor jubilare aranjate de Macabi, un match de footbal­­asociaţie între Tricolor din Bucureşti şi echipa ger­mană locală Jahn. Dela început echipa din Bucureşti s’a impus pnntr’un joc de superioară factură faţă de Jahn, Tricolor s’a instalat numai­decât pe partea lui Jahn, făcând presiune bine legată şi susţinută. Ii scapă vreo câteva şanse sigure, pentru că înaintaşii lasă să treacă neutilizate momente prielnice. Jahn a apărat cu îndârjire, dar n’a jucat cum suntem obicinuiţi să-l vedem jucând. Repriza primă se termină ar 1 :0 pentru Tricolor. In repriza doua Jahn reuşeşte să egaleze. Tricolor-Macabi (1:1). — Oaspeţii şi-au dovedit şi ziua a doua buna formaţiune, deşi n’au reuşit să facă decât match nul. Dar graţie unui arbitru inca­pabil şi a unui vânt defavorabil echipierii „Tricolo­rului" nu au avut ocaziunea să arate tot ce ştiu. Primul punct a fost marcat în minuta a zecea de „Tricolor“ prin interul­ stâng, 15 minute mai târziu Mscaben­ egalizează printr’un penalty acordat pe ne­drept de arbitru. Rezultatul acesta se menţine până la sfârşitul jocului. Arbitrajul d-lui Ehrlich a nemulţu­mit ambele echipe. DIVERSE Mulţumire.­­ Pentru Societatea Doamnelor Ro­mâne au avnit: D-na Minodora Coca 800 lei, I. P. S. S. Mitrop­oi­tul Vladimir 5.100 lei, d-na Ing. Garber 500 lei, d-1 Vasile Boldur 500 lei, d-1 Dr. Nicu Necu­­liţa 3.000 lei, Camera de Comerţ 5­000 lei, Casa de Economie 4.000 lei pentru Internatul de fetiţe şi 4.000 lei pentru Azilul str. Cherescu­, d-l Bogdan şi d-na Emilia Gaina—Solea 100 lei, în loc de felicitare de sărbători, un binefăcător nenumit 2.000 lei, d-na Cornelia Şerbul din Todireşti 300 lei drept cunună eternă pentru mama ei Eufrozina Vasile Ţurcan, So­cietatea anonimă pentru industria lemnului „Bucovina" 3.000 lei, şi d-na învăţătoare Simionovici 75 kg faină de păpuşoi. Societatea aduce şi pe această cale tu­turor donatorilor cea mai călduroasă mulţumită ,pentru sprijinul lor. ____ SÂNGELE STRICAT este cauza multor boli precum : scrofuross, racfallisusul, sifilisul, arteriosclerosa, anemia, boli de piele, reumatismul, guta etc. Sângele este lichidul care hrăneşte trupul omului. Imediat ce sângele este stricat şi nu mai poate hrăni trupul, or­ganele încep să slăbească, însă ia iveală un lanţ de boli şi suferinţi care slă­besc pe bietul om şi-l fac viaţa grea şi chinuită. Pentru a şti cum puteţi curăţa sângele şi să puneţi capăt acestor boli, scrieţi imediat o cartă poştală cătră FARMACIA VOREL din Piatra­ N., şi veţi primi gratuit interesanta şi instruc­tiva broşurică: Css® vă întăriţi trupul, şi vă curăţiţi sângele. Numărul broşu­­relor ce se trimit gratuit fiind mic, vă rugăm în interesul Dv. a nu întârzia. Vă veţi adresa direct: FARM­ACIA VOREL — PIATRA-N

Next