Glasul Bucovinei, iunie 1925 (Anul 8, nr. 1841-1861)
1925-06-11 / nr. 1847
I Pag. 2 GLASUL BUCOVINEI obştesc, punând in slujba nevoilor generale ale neamului, vigoarea tinerească a temperamentului său, entusiasmul celor convinşi de importanţa cruciadei naţionale la care se înarmează şi patriotismul cel mai luminat şi cel mai cald. Cuvântul lui, ca şi fapta lui, ca şi întreaga lui fiinţă, erau însufleţite de aceiaşi pâlpâire sfântă ce cucereşte prin farmecul ei, prin vibraţia comunicativă, prin convingerea sinceră şi prin încrederea în misiunea sfântă ce avea de îndeplinit. Personalitatea lui, fără nici o rezervă sau menajare, era asvârlită, cu entusiasm şi frenezie în noianul treptei pentru popor, iar victoria ce smulgea adversarilor săi interni, duşmanilor din afară sau împrejurărilor protivnice, era roada credinţei lui nestrămutate în puterea nesecată a neamului şi în soarta lui strălucită. De aceea, domnilor, spuneam că figura lui Ion C. Brătianu a încetat de a mai avea contururile comune ale fiinţei omeneşti, căci prin măreţia luptei duse de el, prin faptele săvârşite, prin patriotismul răspândit ca pildă şi prin contopirea existenţei lui eu însăşi soarta şi binele poporului românesc,—s’a ridicat cu mult deasupra timpurilor, deasupra vieţei mărunte, deasupra oamenilor şi împrejurărilor şi dela înălţimea istorică a grandiosului, ne domină cu lumina stăpânitoare a apoteozei lui. • Drept aceea, cu adâncă pietate, vin azi să depun în faţa icoanei nemuritoare a marelui român şi bărbat de stat, prinosul şi închinarea mea alăturea cu aceea a simţămintelor ce însufleţeşte întreaga naţiune. Mâna atotputernicului Creator a întruchipat înfăţişarea fizică omenească în linii reduse, aşa cum arată şi modestul bronz din faţa noastră, însă a dat sufletului omenesc puter, proporţii şi virtuţii uriaşe şi fără de sfârşit. Pe aripa lor, prin descătuşară lor, prin desvoltarea lor Ion C. Bratianu a trecutdincolo de hotarele pământeşti şi vremelnice ale vieţei sale, şi a rămas în perspectiva timpurilor, din ce în ce mai măreţ, pildă tuturora, pildă neamului întreg. In jurul simbolului Memoria lui şi simbolul lui planând deasupra noastră, prin patriotismul, energia, entusiasmul şi încrederea ce el a avut în virtuţile neamului, a inspirat şi inspiră faptele noastre de toată ziua, şi mă simt fericit să recunosc cum întreaga operă a partidului nostru naţional-liberal, purcede şi se inspiră de la întemeietorul său, Ion C. Brătianu, având şi mlădierea de a se acomoda nevoilor reale pe care evoluţia firească a timpului o cere, împrejurul acestui simbol, care întrupează năzuinţele cinstite ale neamului, dragostea de ţară neşovăelnică şi isbândirea idealurilor naţionale prin muncă şi încredere în noi, să ţinem inimele noastre unite, aşa cum ne-au unit simţămintele ce ne-au adus astăzi în faţa sa. Cugetele noastre, înfrăţind munca cinstită a plugarului cu aceea a lucrătorului, cu patriotismul soldatului şi cu străduinţa neobosită a intelectualului din oraşe, alcătueşte azi, în faţa lui Ion C. Brătianu, plâmărirea omogenă şi solidaritatea neclinttă a tutuclastor sociale române. Această unire a noastră, întru închinarea şi pomenirea marelui bârbat de stat, este o chezăşie neclintită a patriotismului, a luptei sincere pentru isbândirea şi înfăptuirea binelui obştesc şi pentru întărirea naţiunei noastre unite astfel cum le propovădueşte partidul naţional-liberal. Ea ne arată în acelaş timp tuturora că, încercările necugetate de a zdruncina unitatea sufletească sau de a ştirbi puterea sincer democratică a naţiunei române, se va lovi totdeauna, ca de un zid, de voinţa hotărită, a noastră, a tuturor, de a apăra cu îndârjire şi cu credinţă patrimoniul nostru naţional, înfăptuit cu munca patriotică şi democratică a marilor noştri bărbaţi şi înaintaşi, cu sacrificiile nenumărate ale poporului şi cu puterea sa de muncă cinstită, sinceră şi neşovăită. Cu aceste simţăminte vă predau acest înalt simbol al neamului, bustul lui Ion C. Brătianu, ca să fie generaţiei de astăzi şi celor viitoare, pildă veşnică de muncă fără preget, de înaltă abnegaţie şi patriotism neclintit. După aceasta d. Ed. Racoviţă, deputat de Bacău, a vorbit in numele parlamentarilor, schiţând în cuvinte frumoase şi pie de căldură faptele măreţe, însemnate cu stere de aur în istoria ţării, săvârşite de marele patriot Ion C. Brătianu. Apoi au mai vorbit d-nii Mironescu şi Papadopol. ------------------------•••8-------------------------- No. 1847 O mare serbare în Câmpulungul Moldovenesc Societatea Meseriaşilor Români luând fiinţă încă înainte de războiul mondial a stagnat în activitatea ei în timpul războiului. După unire o parte din membrii mai devotaţi au stăruit pentru reluarea activităţii. Aceşti câţiva membri au căutat să atragă cât mai mulţi membri sub cutere steagului societăţii care poartă chipul marelui domn Alexandru I. Cuza şi care s-a sfinţit în ziua de Duminică Rusalilor cu o deosebită solemnitate. Membrii societăţii şi-au câştigat deosebite merite prin felul cum au ştiut să aranjeze această mare serbare. La orale 9 şi tura, membrii societăţii meseriaşilor s-au adunat la sediul ei, unde aşteptau sosirea arcaşilor din localitate, adunaţi şi ei la sediul lor. Aici a sosit un deleget al soc. „Meseriaşului Român“ din Cernăuţi, precum şi delegatul societ. acad. „Dacia“ din Cernăuţi, d-nul S Butnariu. Acesta printr-o inimoasă cuvântare a arătat arcaşilor, rolul societăţii în chestiunea arcăşiilor şi i-a asigurat de sprijinul societăţii, oricând vor avea nevoie. Pe la orele 10, arcaşii aşezaţi ia ordine frumoasă şi regulată de marş, alături cu reprezentantul societăţii „Dacia“, însoţiţi şi de membrii societăţii „Meseriaşilor Români“ din Câmpulung, precum şi de alţi oaspeţi, au plecat spre biserica Adormirea Amaliei Domnului din localitate. După terminarea serviciului divin publicul imens adunat la biserică, a plecat spre Piaţa Unirii. Aici după oficierea serviciului bisericesc pentru sfinţirea steagului societăţii, Părintele Coop. Rotariu într-o cuvântare înflăcărată şi plină de pilde reale, a vorbit celor de faţă despre folosul şi înseninătatea meseriei. D-l Tomescu, preşedintele societ. meseriaşilor din Câmpulung, primind steagul de la Sfinţia Sa Părintele, îi mulţumeşte frumos şi promite că va căuta să-l conducă cu o deosebită destoinicie şi va depune o cât mai rodnică muncă. D-l Cristureanu, reprezentantul societ. «Junimea», aduce salutul aceste societăţi şi premite meseriaşilor români tot sprijinul societăţii studenţeşti «Junimea». Apoi a luat cuvântul reprezentantul societ. Acad. «Dacia» d. S. Butnariu, relevând meritele societăţilor meseriaşilor români din localtate precum şi ale acelora din Cernăuţi şi Rădăuţi pentru stăruinţele pe cari le depun ca să trezească pretutindeni interes şi dragoste pentru meserii. Totodată a arătat că Socnt. «Dacia» a dat totdeauna cel mai larg concurs organizaţiunilor de meseriaşi români. Reprezentantul societăţii „Meseriaşul Român“ din Cernăuţi, d. insp. Nelsa S. în cuvinte puţine arată că nâzuinţele acestor societăţi de meseriaşi tind să strângă rândurile meseriaşilor răzleţi din toate colţurile Bucovinei, spre a-i aduna pe toţi într-un grup bine închiegat. Apoi a luat cuvântul d-l dr. Danileanu, comisar de administraţie şi preşedintele comitetului aranjator aducând mulţumiri tuturor oaspeţilor. După aceasta la prefectură a avut loc defilarea arcaşilor şi meseriaşilor în faţa autorităţilor locale in frunte cu d-l prefect Leontieş. Cu această ocaziune d-l prefect Leonteş în numele guvernului a rostit o frumoasă cuvântare în care a arătat importanţa meseriilor în viaţa economică naţională. D-sa a asigurat aceste două societăţi de tot concursul. După prânz a urmat o masă comună, unde s’au rostit cuvântări. La orele 9 seara în sala comunală a avut loc o mare petrecere cu teatru şi dans. Membrii societăţilor „Meseriaşul Român“ şi „Arcaşul“ au jucat cu deosebit succes piesa „O şedinţă comunală“ comedie în 2 acte. Rep. -------------------------88»88-----------------------Situaţia Agricolă a Ţărei După ultimele rapoarte primite la Direcţia,,Statistice, Agricole şi Publicaţiilor din MinisterulAgriculture! şi Domeniilor, de la Consilieratele agricole judeţene, situaţia agricolă şi climaterică, se prezintă în felul următor: Timpul: In decursul lunii mai a. c., ploile au căzut la mici intervale de timp şi din abundenţă pe tot cuprinsul ţării, cu excepţia unor judeţe din Nordul Basarabiei şi Bucovinei, unde ploile au fost insuficiente şi se menţine secetă. Pretutindeni aceste ploi au fost liniştite şi au făcut ca semănăturile să se desvolte in condiţiuni foarte bune, promiţând o recoltă abundentă. Excepţional în unele judeţe şi în special acelea cu regiuni muntoase (Prahova, Gorj, Ciuc, Târnava-Mare, Sălaj şi Vlaşca) ploile au fost cu vânt şi amestecate cu grindină, producând stricăciuni la semănături, pomi roditori şi vii, pe unele locuri mai serioase, prin alte locuri mai uşoare. In judeţele Târnava-Mare, Sălaj, Mureş-Turda, Odorhei, Câmpulung şi Clur, temperatura fiind scăzută după ploaie, în nopţile de 19—21 Mai a. c, a căzut brumă, făcând daune la porumb, cartofi, fasole şi pomi. In judeţul Sălaj dealungul munţilor Meseşului ploaia a fost cu zăpadă care s'a topit imediat. De asemeni în judeţul Câmpulung (Bucovina) din cauzazăpezei şi îngheţului au murit multe oi, care se aflau la păşune. In judeţul Argeş au apărut puricii lânoşi care atacă arborii fructiferi, iar in comunele Opudul de Mureş şi Obreja din judeţul Alba inferioară, s’au ivit in număr foarte mare lăcuste. S’au luat însă măsuri pentru combaterea lor. Stadiul muncilor agricole, se continuă cu sămănatul plantelor forafere, prâşitul porumbului, cartofilor, sfeclei, viilor, in unele judeţe au început cositul lucernei şi al fâneţelor precum şi răsâditul tutunului şi al zarzavaturilor. Preţul muncilor agricole: variază după regiuni, pentru ziua cu braţele 60—80 pentru bărbaţi, 40—60 lei pentru femei, plus hrană, ziua cu cârtii 2-3-400 iei, după învoială. Starea viteior: In general bună, au hrană suficientă, fiind imagunile bune. In judeţele Tutova şi Fălciu s’a declarat febra sfioasâ, insă s'au luat măsuri pentru combaterea epizotiei prin inoculare și izolare. Toată lumea în PARADIS ! Litere, Artă, ştiinţă Basme englezeşti din englezeşte de Igena Floru „Biblioteca Tinerimii“. Cultura Naţională. Lei 30 Dintre diferitele biblioteci pe cari le editează «Cultura Naţională» nu se poate lăuda deajuns „Biblioteca Tinerimii“, acea lecţiune, adică al cărei obiect e să dea copiilor un material de lectură adecvat serisibilităţii lor fragede şi capacităţii lor intelectuale. Lectura copiilor e o problemă care a preocupat mult aiurea şi credem că neamul care a rezolvit-o cu mai mult folos e neamul englez. Cum nimic nu se scrie în Anglia fără un cât de mic rost educativ, şi cum asupra niciunui material plastic, educaţia rusa poate aplica mai vrednic ca asupra sufletului crud al copilului. Englezii au, credem, cea mai vastă şi nu ştim dacă nu şi cea mai atrăgătoare literatură pentru copii. Numai cine cade la Londra de sărbătorile Crăciunului de pildă, îşi poate da seama de aceasta. Vitrinile sânt inundate de cărţi pentru copii. Mari şi cu marginile aurii, cu coperte fastuoase şi înăuntru cu „poze“ şi gravuri de cel mai viu interes, minunatele cărţi, scrise cu pietate de autori mari pentru prietenii lor cei mici, sânt adevărate pietre de templu, care aşteaptă mâna micuţă să le cheme din geam şi să le aşeze la căpătâiul peste care căpuşorul blond va visa minunile lui fac năzdrăvanul sau fantasticului Robin Hood. Lucrul merge până acolo că scriitori mari, ca Rudyard Kipling, cel mai mare povestitor englez în viaţă, a scris pentru copii şi nu sânt cărţi mai populare în Anglia ca Alice în ţara minunilor şi Alice privindu se în oglindă are norocosului scriitor Lucas David, şi, a căror eroină e copila Alice înconjurată de pisicile, şoarecii şi iepurii da casă ai fanteziei sale. Marele scriitor scoţian, Sir James Barrie, unul din cei mai mari autori dramatici ai Angliei, a rămas nemuritor prin Peter Pan o feerie pentru copii, ai cărei eroi sânt copii şi care se joacă în fiecare an de Crăciun aşa cum se jucau odată misterele medievale, in faţa unui public imens de copii ce nu sa mai sătura să vadă pe micul Peter Pan în luptă cu canibalii şi plimbat de un fir nevăzut în diferite ţinuturi fantastice. Peter Pan a ajuns în scurt timp un fel de mic erou naţional englez aşa că în frumosul parc din South Kensington se găseşte statua lui la care în anumite date ale anului copiii fac adevărate pelerinaje. Ce să mai spunem în sfârşit, spre a ne referi la trecutul clasic, de cărţi ca Robinson Crusoe şi Guliver în ţara piticilor pe care numai Englezi au fost în stare să Ie scrie. Englezii traduc din literatura pentru copii a altor ţări şi a apărut cu mare fast editorial şi cu frumos succes de librărie, mai acum câţiva ani, la Londra chiar o colecţie de Basme româneşti alese şi traduse cu dibăcie de cunoscutul erudit M. Gaster, înţelegând rostul unei atari literaturi, Cultura Naţională e pe punctul să pue bazele unei Biblioteci a Tinarimei cu opere grese din scrisul strein dntre care au şi apărut în format micuţ şi atrăgător ca şi mâna ce are să le răsfoiască: Păţaniile baronului Miinchausen (Miinchausen), Prin ţara furnicilor (Stevens), Amintiri din copilărie (Creangă), Basmele Românilor (Ispirescu), In al şaselea continent (Shikelton) Moş Stan (Basarabescu), Basme sârbeşti (Virginia Popescu). D-ra Igena Fioru, cunoscută ca autoare dramatică, ne dă la rându-i o minunată colecţie de Basme englezeşti. Poate cuvântul „basm” trece dincolo de domeniul frumoaselor bucăţi traduse intr’o românească naivă şi uşoară. De fapt ne găsim în faţa unor istorioare englezeşti culese de traducătoare din domenii disparate de literatură sau folclor. De la povestea lui Dick Whitington, ajuns primar al Londrei de pe urma unei pisici, şi atât de bine redată de Jacobs încât nu ştii dacă personajul a existat sau nu şi până la minunatele lupte cu uriaşii ale isteţului Jack năzdrăvanul, şi de la acesta ia poveştile în legătură cu Merlin sau cele despre Ciresica din Zenor şi, miraculosul Vrej de Fasole, toate ne duc, însă nu o lume naivă ce nu pierde contactul cu realitatea decât ca să nu facă mai uşor săli în aceia a fantasticului copilaros. E interesant să le comparăm, de pildă, cu Basmele româneşti ale lui Ispirescu. Aceeaşi uriaşi şi pitici, aceleaşi zâne şi feţi năzdrăvani, de cele mai multe ori. Insă se va remarca uşor o notă humoristică grotescâ, am zice un fel de baroc naiv ce lipseşte basmului românesc care câştigă în Schimb în drăgălăşie şi graţie. Toate sunt însă admirabile prilejuri de desfătare şi nu le putem descrie mai bine decât îndemnând pe tineri şi bătrâni, dar mai ales pe copiii cărora se adresează, să le citească, mai precis, să le soarbă. A. Faptă ----------------------8888-----------------------