Glasul Bucovinei, august 1925 (Anul 8, nr. 1888-1910)

1925-08-01 / nr. 1888

Cernăuţi, Sâmbăta 1 August 1925 NtllflUr 0©nÎTtJ fUmil! Anu! Vili, Nr. 1888 e 1904 1 şi ffdmimistraţia Cernăuţi, Strada lăncii Fronti&r Nr. 33 Sc primesc aamd articole Iscălite. Maaatftăale m se Înapoiată. ANUNŢURI Şl RECLAME m 6»Ic«îm*S dus* tarif şl sc­­trimese la adistâ» aisteatl* i SUada lancu Proedar Ha. 33 f'stB&N ial«rRis­­a tstartora! siaralai se «rei text n 8S«& farai da judecată la Cernăuți. Sibiu «RE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 2@i Ziarul Exemplar a cs u Pn"í°. ,Liber .COnf ,eSea di" 23 Marti rttiun Isi, '/­* Vi an 20? kt, p* trei l«»i 10« M, pwetra (irul xllntc: pa «« *# 20« lei, p* V« aa 12« iei, pe trei l'ifci M kl Numai salari«I de Duminici, pe *uM Ui, pe »/, ca 50 kl, pe trei luci 30 lei Pentru străinătate pe u ca m lei, pe Vi a» 4« kl Plătii« 3.« (ac la sediul darului. h­liMI, ti­mti Wittsl­ De vreo câteva săptămâni unii domni s’au pogorît la sate­ şi aşa o dragoste mare, ne­visată până acum, i-a cuprins de ţăranii noştri. Vin alegeri pentru camerele agricole, vin alegeri comunale; oamenii, cari se nu­mesc ţărănişti, naţionali, fuzionaţi, coalizaţi şi se vor mai numi şi altfel, că oameni cari n’au un ideal sigur şi cari nu prea au nici un plan bine hotărît trebuie să-şi schimbe şi numele după împrejurări, oamenii aceştia, zic, doresc cu multă aprindere o schimbare de guvern. Şi cum dânşii cred că-i destul să doreşti un lucru ca să se şi împlinească aievea, şi-au pus în gând să câştige sufletul poporului pentru o nouă cârmuire. Deocam­dată s’or face alegerile la camerile agricole, s’or face şi alegerile comunale tot sub guvernul liberal, şi partidul liberal va mai sta la cârmă căci mai are multe de împlinit pentru ţară. Un partid mare, serios, patrio­tic, când este chemat de Rege la cârmuirea ţării, stă în fruntea ţării până îşi împlineşte planul şi face reformele pentru care a venit la putere. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de anii de război, cu atât mai mult tre­buie să se aşeze lucrurile şi în lăuntrul ţării. Dar cu atât mai mult are şi ţara nevoie de oameni chibzuiţi, oameni cari s’au dove­dit că au priceperea trebuincioasă pentru a conduce un stat. Astfel de oameni nu se joacă de a cârmuirea, ci cârmuesc aievea; şi oricâte greutăţi au de Întâmpinat, cu răb­dare, cu hotărîre şi cu pricepere le înlătură, stând la guvern până îşi împlinesc so­rocul Fireşte acest lucru nu este pe placul acelora cari de atâta vreme ar dori să vie dânşii la cârmă, in dorul acesta care, cu cât stă mai mult guvernul la munca serioasă pentru ţară, cu atât le măreşte desnădejdea, îşi fac închipuirea că este destul să spui în stânga şi în dreapta că ţara piere, cârmuirea este rea şi abia de aci încolo va curge lapte şi miere în ţara noastră, dacă dumnealor vor lua cârma ţârii. Din cauza aceasta acum mulţi oameni, cari de altfel nu-şi prea aduc aminte de ţăranii noştri, cutreeră satele şi zugrăvesc starea dela noi în cele mai negre culori! Nu-i nimic bun la noi: guvernul e slab (de aceia stă atâta la cârma ţării!), ţara se prăpădeşte, foametea se apropie. Şi alte multe bazaconii le spun bieţilor săteni, parcă aidoma s’ar apropia sfârşitul lumii. Mai săptămânile trecute domnii aceştia erau supăraţi foc pe guvern — că nu plouă! Acum a dat Dumnezeu şi ploi bune prin ţara întreagă; recolta samănă să fie bună, pe unele locuri chiar foarte bună; şi deci nici domnii cu jălbile nu se vor mai teme să nu moară de foame... De aceia tânguielile lor se îndreaptă acum spre alte ţânţe. Insă o lămurire pentru ţărani nu aduc. Scopul adevărat al acestor oameni nu este altul decât de a pune mână l pe putere. Ori ca să cârmuieşti un stat, trebuie să ai price­pere şi să fi dat dovezi că ştii numai, fără a striga necontenit din gură. Lunile acestea sunt foarte potrivite pentru a face o asemuire. Diferiţi domni şi domnişori, îngrijoraţi chipu­rile de soarta ţării, se perândă pe la sate pe unde de multă vreme n’au mai dat. Până acum n’au dat nici o dovadă de destoinicie, la lucru nu i-a văzut nimeni. In schimb sătenii noştri îşi văd de treburile gos­podăriei, oamenii învălmăşiţi cu lucru dau zor, să-şi poată vedea asigurată şi adusă sub copaiş recolta pentru care au muncit un an întreg. Guvernul pregăteşte legile nouă, de care are nevoie ţara, şi supraveghează îm­plinirea legilor folositoare, care au fost aduse până acum. Şi omul, obicinuit să munciască, face el deosebire între cei ce lucrează, fără a striga, şi între cei ce strigă, fără a lucra. Căci ştiut lucru este că numai prin zgomotul, care creşte şi se măreşte în anumite răstimpuri, nu se câmnpeşte o ţară Pentru aceasta se cere o lecuţă mai mult... R. Gândea I Sunt ieftini pu­m ficiori Mulţumită cuvântului pus şi sprijinului dat de către d. ministru­­. Nistor Banca Re­gională din Cernăuţi (fostă Banca Ţării) a reu­şit să primească deja societatea „Creditul fo­ndat Ilital“ din Bucureşti un împrumut de vreo câteva milioane Lei. Banca Regională va da mai departe banii aceştia cu împrumut agricultorilor din întreaga Bucovină. Agricultorii să ia cunoştinţă că vor primi aceste împrumuturi cu înlesnirile cele mai mari. Oricine are nevoe de asemenea împru­muturi, să se îndrepte cu rugămintea către Banca Regionala din Cernăuţi. Procentul care se va lua pentru aceste Împrumuturi va fi de cel mult 16 la sută, împrumuturile se vor da pe cambii, cam câte 2000 Lei de talcea de pământ şi mai cu sea­mă pe timp scurt. Apoi să se mai ştie că din banii primiţi de la „Creditul fondat rural“ vor putea primi cu împrumut fiştecare potrivit cu averea sa, atât proprietarii mari cât şi micii proprietari de pământ, mai ales coloniştii şi cei nu de mult împroprietăriţi. Vestea aceasta va face bucurie agricul­torilor, cari acum vor avea unde să-şi facă rost de împrumut ieftin şi să-şi acopere cu uşurinţă nevoile. -----------------------«»•*---------------------­ Studenţi din „Ţara Bârsei“ (Ardeal) în Vatra Dornei Primim următoarele: Duminică 9 August crt. studenţii din „Ţara Bârsei“ vor juca în Vatra­ Dornei comedia „Băiat de viaţă“ de Arnold şi Bach şi vor înveseli lumea şi cu alte lucruri frumoase. Cu această ocaziuna studenţii ardeleni vor face legătură de cu­noştinţă cu tineretul de la brazdă (arcaşii) din munţii Dornei. Tinerii munteni, până şi băeţii cari au finit şcoala, fac mari pregătiri pentru primirea studenţimii. Se prea poate că vor veni să facă această legătură sufletească de cunoştinţă românească şi delegaţi din partea organizaţiilor arcăşeşti de la ţară şi delegaţi ai studenţimii române din întreaga ţară. Alegerile comunale Un mare neajuns al ţării noastre întregite era faptul că în vechiul Regat, Ardeal, Basara­bia şi Bucovina nu se întrebuinţează un singur fel de lege privitor la gospodăria obştească (ad­ministraţia). Se ştie că în Ardeal de pildă tre­burile comunale erau cârmuite după legi ungureşti, in Basarabia după legi rămase dela fosta stăpâ­nire rusească, în Bucovina după praveli austriace şi în vechiul Regat după legi cu adevărat româ­neşti. Din pricina aceasta suferea foarte mult gospodăria întreagă a ţării noastre mărite, care era nevoită să se­ conducă după patru feluri de legi administrative. Nu se potrivea această stare de lucruri, dar deocamdată nu aveam ce face. Ne-am mulţumit cu ceea ce era, deşi nu era pe placul cetăţenilor din România întregită. Dacă până a­­stăzi nu s- au făcut alegeri comunale în statul no­stru mărit, pricina o găsim în faptul că n aveam o le­ge administrativă potrivită pentru întreaga Românie. Guvernele pe cari le-am avut de la Unire încoace nu au dat țării această lege de mare în­semnătate care este legea administrativă. Numai guvernul partidului naţional-liberal a fost destoi­nic să dea ţării şi legea administrativă de care aveam nevoe. S-a lucrat multă vreme la această lege, aproape, doi ani încheiaţi. Ea a fost votată de Parlament şi în curând va fi întrebuinţată pentru punerea la cale a trebilor din gospodăria obştească. Fiindcă avem legea administrativă care ne trebue, vom păşi curând să facem şi alegeri comunale. Sătenii vor fi chemaţi să-şi aleagă pri­marul şi consilierii comunali pe cari îi vor socoti ei că sunt vrednici de această slujbă. Fireşte că gospodarii vor trebui să fie cu mare luare aminte la aceste alegeri. Să aleagă numai oameni aşezaţi şi de nădejde, cari dau chezăşie bună că vor con­duce litbile comunale în chipul cel mai mulţumi­tor atât pentru comună cât şi pentru locuitorii ei. Alegerile comunale vor avea loc chiar în cursul acestui an. Prin aceste alegeri comisiile in­terimare din fruntea comunelor vor fi înlocuite cu oameni aleşi de săteni după chibzuiala şi pla­cul acestora. De aceea spunem încă odată: gos­podarii să socotească bine ca în fruntea comunei s­ă ajungă numai oameni de samă, harnici şi destoinici. -------------­---------------------------------­ . Un oaspe japonez Din ţara depărtată a Japoniei, unde oamenii sunt mici de statură, mai mult tăcuţi din ore, dar mun­citori cum sunt puţini pe faţa pământului, a sosit la noi un oaspe, generalul Ogatta, însoţit de colonelul japonez Tskeziuna. Generalul japonez Ogatta n’a venit cu vreo însărcinare oarecare, ci a făcut drumul la noi ca să cunoască bogăţiile şi frumuseţile ţarei. In Bucureşti înaltul oaspe a vizitat muzeul militar, arsenalul, pirotehnia, aviaţia şi alte aşezăminte ale statului. Pretutindeni generalul Ogatta a fost însoţit de d. locotenent-colonel Teodorescu. Marţi alesul oaspe s’a dus în Parcul Carol la mormântul eroului necunoscut. Generalul japonez s’a închinat în faţa criptei şi a pus pe mormânt o fru­moasă coroană de flori. Cu acel prilej oaspele japonez a văzut piesele de art­­erie luate de la duşmani în războiul pentru întregirea neamului din 1916—1918. D-sa a fost primit de cătră d-nul prim-ministru I. I. C. Brătianu și d-nul I. G. Duca, ministru de externe. In onoarea generalului Ogatta s’au dat mai multe banchete. Miercuri a părăsit Bucureştii, plecând la Sinaia să viziteze pe A­teţa Sa Regală Principele Carol.

Next