Glasul Bucovinei, octombrie 1925 (Anul 8, nr. 1932-1956)

1925-10-01 / nr. 1932

Cernăuți Joi 1 Octombrie 1925A UIM­A 0 Pildă şi o Mustrare Mai dăunăzi un prieten îmi povestia despre o excursie ce-a făcut-o, luând Ardea­lul dintr’un capăt la altul. Din multe lucruri vrednice de reţinut, următorul amănunt cred că face să fie semnalat numai­decât. Era chiar în toiul alegerilor pentru ca­­merile de agricultură. Şi în Ardeal se făcea o agitaţie nebună contra celor din vechiul regat, precum că ar veni să robească şi să sărăcească poporul. Condeiul îmi refuză să mai pun pe hârtie şi epitetul obicinuit ce se dădea fraţilor din vechiul regat. Şi-mi povestea prietenul, că în mai multe sate a intrat în vorbă cu ţăranii cău­tând să ştirb­ească din ei ce impresie le lasă acest fel de agitaţie electorală, care nu ştie să spună despre adversarul politic de­cât ce e mai rău posibil şi să-l încarce cu învinui­rile cele mai grele şi cu batjocurile de cele mai multe ori din cele mai urîte. Ei bine ţăranii erau cât se poate de desgustaţi de acest fel de agitaţii şi unul a râspuns câ­t ceilalţi vor fi fiind ei cum vor fi, dar tot Români sânt şi e bine că a venit odată şi stăpânirea românească“. Această atât de simplă şi înţeleaptă vor­bă a ţăranului ardelean din cutare sat este pentru mulţi din şefii şi şefuleţii partidelor politice cari nu mai cunosc nici o îngrădire când este vorba de un succes electoral sau de a aplica o lovitură adversarului politic, nu numai o pildă luminată, dar şi o mustrare aspră. In adevăr, partidele noastre de opoziţie, atât cel naţional, în deosebi în Ardeal, cât şi cel ţărănist, în deosebi în Basarabia, în do­rul năvalnic de a răsturna cu orice preţ gu­vernul şi de a submina puternica încredere ce o au masele largi ale satelor în partidul naţional liberal, nu se sfiesc de a se folosi pe la sate de demagogia cea mai neînfrânată ajungând până la inconştienţă, sfruntând şi primejduind aproape până şi ideia naţională care e doară raţiunea de a fi a statului ro­mân. Prin ura ce se seamănă între fiii ace­­luiaş popor, prin făgăduinţele demagogice cari se fac cu nemiluita şi care zdruncină sim­ţământul de răspundere şi ordine în mulţime, ideia politică în loc să întărească ideia na­ţională, o primejdueşte. Şi aceasta e o primejdie cu atât mai mare, cu cât masele noastre populare în majoritate încă neştiutoare de carte, sunt lip­site de educaţia cuvenită politică. Rolul frumos al partidelor politice, şi mai ales al acelora cari paradează vecinie cu de­mocratismul şi se pretind a fi populare, ca şi datoria cea mai sfântă a lor ar fi să facă maselor noastre populare această educaţie şi instrucţie politică prin o critică oricât de se­veră, dar dreaptă şi mai ales cuviincioasă a adversarilor politici. Să se gândească şi să-şi dea seama, precum în bunul său simţ firesc, şi-a dat seama ţăranul ardelean, că lucrul cel mai de seamă din vremurile noastre pen­tru noi este, că în sfârşit ne-a învrednicit Dumnezeu de­ o singură stăpânire românească asupra tuturor Românilor şi că acest unic stat românesc trebuie consolidat şi întărit. Toţi, înainte de a fi membri cutărui sau cutărui partid politic, ne suntem Români. Mai întâiu datoria deplină de Român şi a­­ceasta poate fi făcută în marginile fiecărui partid şi apoi datoria de membru al parti­dului, ne strigă pilda frumoasă şi mustrarea dojenitoare a ţăranului ardelean. Partidele cari nu vor şti şi nu vor putea asculta de această elementar de românească strigare, vor dispare mai târziu sau mai de­vreme, cu tot zgomotul năpraznic ce-i fac şi cu tot praful Înăbuşitor ce-i ridică în juru-le. Vasile Grecu ­«•••­ Congresul internaţional de sondaje din Bucureşti încă Sâmbătă seară a sosit o mare parte de congresişti la Bucureşti în corg­esul internaţional de sondaje. Au sosit somităţi internaţionale ca Lebretou, profesor la Paris, Raux, Paul Fuguet, Sobhol, toţi din Paris , Fritsche din Freiberg, Schultze din Berlin, Koks din Manheim, Glintz din Berlin, Lweg din Düsseldorf, Gutmann din Nürenberg, Wirkwalseky din Boryslaw, Bielski din Cracovia, Zuber din Lwov, Chernier din Franţa, Letesta din Paris şi alţi mulţi. Şedinţa solemnă a avut loc Duminecă la orele 10 dim, în amfiteatrul Fundaţiei Carol în prezenţa d-lor miniştri Tancred Constantinescu şi Dr. Anghe­­lescu precum şi a numeroşi congresişti români şi stră­ini. Congresul, a cărui preşedinte de onoare este A. S. R. Principele Carol, a fost deschis de către d. Tancred Constantinescu, ministrul industriei, care a salutat pe congresişti în numele guvernului. D. Ghica, director la I. R. D. P., salută pe con­gresişti în nu­mele asociaţiei petroliştilor şi arată ca congresişti­, în excursiile ce vor face, vor avea ocazie să cunoască bogăţi­le miniere ale României. După aceasta a făcut istoricul industriei petrolifere româneşti. Apoi au mai vorbit d-nii Osiceanu, director ge­neral la Steaua Română, Nicu Teodorescu, director general al minelor de cărbuni din Petroşani, Vâlco­­vici în numele şcoalei politehnice din Timişoara , dl Gartner, delegat englez arată însemnătatea congresu­lui şi mulţumeşte pentru primirea făcută, tot despre însemnătatea congresului vorbeşte d. Glintz, directorul Politehnicei din Berlin precum şi profesorul Fabianski. După ce congresiştii au fost salutaţi de către d. Stra­­tilescu, profesor la Politehnica din Bucureşti, a vorbit d. Meţianu, preşedintele comitetului de organizare, a­­rătând cum s-a organizat congresul, îşi exprimă cre­dinţa că desbaterile vor constitui un pas înainte în incinta tehnologică a sondajelor şi mulţumeşte asocia­ţiilor petrolifere streine cari au trimis delegaţi la congres. După aceasta d. ministru Tancred Constantinescu a cetit telegrama cătră A. S. R. Prinţul Carol. Apoi s’a ales biroul cu dl Mrazek ca preşedinte. La ora 2 d. a. congresiştii s’au adunat in palatul industrial din din Parcul Carol, unde a’a inaugurat expoziţia de fo­raje. Au admirat pavilionul conductelor statului şi in­strumentele de sondaje expuse de diverse fabrici. In­ginerul Damaschin, organizatorul expoziţiei, a ţinut o cuvântare arătând însemnătatea expoziţiei. Apoi a urmat un concert dirijat de d. Georgescu și seara un banchet. ............... ■ »««---------------------- D. Tătărescu deplin restabilit. București, 29 (Rador). — D. Tătărescu este de­plin restabilit. D sa având nevoie de odihnă, a plecat pentru o lună la via­ța din Vâlcea. Protestul preoţimii Comitetul central al clerului ortodox din Arhidieceza Bucovinei a trimis I. P. Sf. Sale Părintelui Mitropolit Nectarie următoarea a­­­dresă în numele întregii preoţimi a Bucovi­nei : No. 94. Cernăuţi, 28 Sept. a. c. înalt Prea Sfinţite Stăpâne, Comitetul Central al Societăţii Clerului Or­todox din Arhidieceza Bucovinei, întrunit în şe­dinţa extraordinară, astăzi la 28 Septembrie 1928 în Cernăuţi, protestează în unanimitate şi cu toată tăria în numele preoţimei bucoviniene împotriva invectivelor nedrepte şi a injuriilor incvalificabile proferate în No. 618 al ziarului din Cernăuţi «Dreptatea­» la adresa înalt Prea Sfinţiei Voa­stre , într’un mod atât de jignitor pentru senti­mentele preoţimei noastre, ale tuturor bunilor cre­dincioşi, şi ale oricărei urbanităţi, şi Vă roagă să binevoiţi a primi asigurarea desăvârşitei supu­neri, a încrederii celei mai depline şi a celei mai adânci veneraţiunî ce Vă păstrează preoţimea din Arhiducesa ce păstoriţi. Domnul să Vă dea tot ajutorul său ca să puteţi continua fără şovăire şi cu succes munca neobosită, depusă cu atâta dragoste şi abnegaţiune pentru binele Bisericii noastre şi pentru înălţarea prestigiului ei, în ţară şi în străinătate, muncă şi dragoste de care aţi dat atâtea dovezi numai în scurtul timp de când aţi luat conducerea Arhi­­diecezei noastre. Cu cea mai profundă ibneraţiune Preşedintele, Prof. Vasile Tarnovschi Moartea Episcopului Ilarie Din Constanţa primim ştirea că acolo a încetat din viaţă Duminică după amiazi Episcopul Ilarie al Tomisului şi Durostorului. Moartea înaltului Prelat a trezit in toate păturile poporului din oraşul de pe malul Mării Negre o profundă durere, pentru că de­functul se bucura de o stimă şi iubire din cele mai călduroase. La palatul episcopal au sosit imediat re­prezentanţii autorităţilor locale. In semn de doliu toate localurile de spectacole au fost închise, iar în localurile de consumaţie muzicele n’au cântat în a­­cea zi. Episcopul eparhiei Dobrogei Ilarie Teodorescu s-a născut în anul 1867 în Bucureşti. După termi­narea cursului primar a urmat clasele inferioare se­­minariale la seminarul „Nifon Mitropolitul", iar cele superioare la seminarul Central. In 1891 a fost hirotonisit diacon la biserica „Amza“, iar în 1895 şi-a luat licenţa la facultatea de teologie din Bucu­reşti. In 1898 a fost hirotonisit preot tot la biserica „Amza“ şi în a. 1923 a fost înălţat la rangul de E­­piscop.----------------------------------------------------­ România şi chestiunile balcanice. Atena, 29 (Rador)­ — „Elefteron Vima“ anunţă, de la corespondentul din Bucureşti, că cercurile poli­tice socotesc că intervenţia delegaţiei române la Ge­neva a avut un rol decisiv relativ la chestiunile bal­canice. Astfel intervenţia d-lui ministru Duca a asigurat reluarea negocierilor de alianţă sârbo-greceşti. Dease­­menea se asigură că d. Kalfolf a recurs la d. Duca, solicitându-i mediaţiunea pentru aplanarea unor dife­rende cu Grecia şi Iugoslavia. D. Duca a arătat că România este gata să facă uz de intervenţia sa pentru aplanarea asperităților din relațiunile greco-iugoslave.

Next