Glasul Bucovinei, noiembrie 1925 (Anul 8, nr. 1957-1980)
1925-11-01 / nr. 1957
Cernăuţi Duminică 1 Noembrie 1925 H U 9V1 0 ? U 1 2 t» I Anul VIII, Nr. 1957 Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român 2 Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare in Interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Porul de judecată la Cernăuți. Sibiiu IONEL ROMÂNESC IPIIRE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 1 Exemplar ABONAMENTUL: pe un an 360 lei, pe 1/2 an 200 lei, pe trei luni 130 lei, pentru ţărani zilnic, pe un an 200 lei, pe V2 an 120 lei, pe trei luni 60 lei. Numai numărul de Duminică*, pe un an 80 lei, pe V/, an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe Vs an 400 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. Deschiderea stagiunii Teatrului Naţional Cu prilejul deschiderii solemne a stagiunii Teatrului Naţional, care a avut loc în ziua de 29 octombrie c., d. P. I. Sturdza a rostit următoarea frumoasă cuvântare: Onorat public, Astă seară aci, în această splendidă sală, în faţa Domniilor Voastre, cortina se va ridica asupra unui act de mare însemnătate în istoria culturei şi a artei dramatice româneşti . Deschiderea primei stagiuni a trupei oficiale permanente (aplauze călduroase şi îndelung repetate) a Teatrului Naţional din Cernăuţi. Ca Director artistic al acestei trupe, îngăduită să-mi fie cinstea, a rosti câteva cuvinte în numele camarazilor mei şi al meu Roadele acestei noui instituţii de artă, creată pentru răspândirea graiului şi gândireiromâneşti, sunt aşteptate cu o intensă nerăbdare şi cu o legitimă emoţiune de cătră întreaga lume intelectuală şi oficială a ţărei. Dovadă aveţi telegramei de bunăurare şi de încurajare pe care Direcţiunea le-a primit până acu Noi nu vă cerem, pentru început, decât Teatrul Naţional Deschiderea stagiunii cu „Chemarea Codrului“ de G. Diamand. Joi seară a avut loc deschiderea stagiunii cu trupa permanentă a Teatrului Naţional. Evenimentul acesta de mare însemnătate în istoria culturală a Bucovinei s-a desfăşurat într-o atmosferă de adevărată înălţare sufletească. Sala Teatrului Naţional era pur şi simplu arhiplină. Tot ce oraşul nostru are mai select a ţinut să asiste la solemnitatea de deschidere a stagiunii. Când s’a ridicat cortina, pe scenă se găseau d. C. Berariu, neobositul director al Teatrului Naţional, şi maestrul P. I. Sturdza, directorul artistic al acestui teatru. In această clipă a isbucnit în sală un furtunos ropot de aplauze, care a ţinut cu aceeaş putere mai multe minute. Cuvântarea d-lui Berariu Primul a luat cuvântul d. C. Berariu, care în frunoase cuvinte pornite de la inimă a relevat cum după uite şi lungi suferinţee-a fost hărăzit nouă, generaţiei de astăzi, să ne vedem realizat visul nostru scump: aburea la patria-mama. In munca pentru consolidarea tatului, începută pe aceste meleaguri cu avânt tineesc, preocupările culturale ale oamenilor de bine din cest colţ de ţară erau reasconturate şi urmăreau ţintă bine fixată: înfiriparea unui Teatru Naţional i Cernăuţi. * Vorbitorul a amintit de memorabila adunare a oporului din Bucovina, convocată de cătră studanmea română, adunare în care s’a cerut in toată hoirîrea înfăptuirea unui Teatru Naţional in Cernăuţi ceastă îndreptăţită cerere pornia din dorul nepotolit poporului bucovinean după cultură naţională roânească. Pe acest pământ arhaic românesc trebuia se ridice un templu,in care să se slujească la altul culturii române. Străduinţele acestea au fost intonate de succes. Vorbitorul a arătat apoi cum d-nii miniştri Nistor, nu şi Lapidatu au patronat şi sprijinit din toată una ideea înfiinţării unui Teatru Naţional la Ceruţi. D. Berariu a primit cu mare bucurie greaua tarcinare de a aduce la înfăptuire deplină acesta însemnat deziderat cultural al Bucovinei, să ne acordaţi puţină încredere în schimbul muncei şi sforţărilor noastre şi în curând vă veţi încredinţa singuri că toate spectacolele pe care vom avea onoarea de a vi le oferi, sunt cu toată îngrijirea şi sârguinţa studiate şi interpretate ; că întreaga trupă, deja cel mai mic până la cel mai mare, e pătrunsă de spiritul de disciplină — nelipsit or cărei alcătuiri serioase — de dragostea de artă şi mai presus de toate de Înalta menire ce ne-a fost încredinţată, când am fost trimişi în mijlocul Domniilor Voastre. Cu toţii strânşi ca într’un mănunchi, împrejurul aceluiaşi ideal artistic şi cultural, cu ochii pururi ţintă asupra lui, ca asupra unui drapel, vom lupta, vom munci şi ne vom cheltui cu generozitate toate puterile şi tot talentul cu care suntem înzestraţi, pentru aducerea lui la îndeplinire, în Înţelesul cel mai strălucit şi mai folositor culturei noastre naţionale. Pătrunşi cu toţii de înalta şi frumoasă menire ce ni s’a încredinţat, ne vom arăta pururi vrednici de ea ca artişti şi buni Români (aplauze frenetice cari ţin câteva minute) Azi avem în Cernăuţi templul nostru, în care vom cultiva arta românească. Ne mândrim că ne-a succes să strângem in jurul nostru suflete alese, gata să pornească cu mare entuziasm la o luptă ideală. In fruntea artiştilor de la Teatrul Naţional din Cernăuţi stă maestrul P. I. Sturdza (aplauze prelungite), care are un trecut plin de glorie pentru arta românească şi care cu dragă inimă a primit sa îndrumeze primii paşi ai Teatrului Naţional din capitala Bucovinei. Alături da d-sa stă o sarie din cei mai reputaţi artişti. D. Berariu mulţumeşte apoi d-lor miniştri Nistor şi Lapedatu pentru cardul şi largul spriji pe care l-au dat la înfăptuirea acestui templu de cultură românească, lachee aducând omagii de supunere şi devotament M. S Regelui Ferdinand şi M. S. Regina Maria, care îşi prâznueşte ziua naşterii. A urmat cuvântarea d-lui Sturdza, pe care o publicăm în altă parte a ziarului. Studentul Tudose Popescu a scos în relief stăruinţele merituoase ale studenţimii române cu scop de a se înfiinţa în Cernăuţi un Teatru Naaţional. După aceasta a urmat interpretarea piesei „Chemarea Codrului“. Iată pe scurt subiectul. La curtea Doamnei Maria (d-na Mia Teodorescu) din Rodeana boerii povestesc despre Domnia glorioasă şi plină de fapte vitejeşti a lui Ştefan cel Mare. Nu prea sunt ei împăcaţi câ s’a hotârît căsătoria lui loniţă (d. Sergiu Dumitrescu), fiul Domnitorului Petru-Vodă, cu o străină. Dinntâmplare în codrii dela Râdeana în acest timp apar nişte rătăcitori cari sunt luaţi întâi drept totri, pentru ca apoi Vornicul lordache (d. N. Bulandra) să recunoască în ei pe fiii şi fiica fratelui său Frânge-gât, un boer viteaz din Soveja. Ioniţă dacă mai înainte avea regiuri de dragoste cu jupirioasa Sanda (d-na Jeanne Landri), acum el a îndrăgit pe Anca (d-na Gina Sandu), frumoasa fiică a lui Frânge-gât. Tocmai când Ilona (d-na Lili Bulandra), fiica grofului ungur menit să fie nevasta lui Ioniţă, se găseşte la curtea din Rădeana, Moldova este călcată de Tătari. Acesta este un bun prilej ca Anca să arate curajul şi dispreţul de primejdie, în timp ce Sanda şi Ilona sunt sclavele groazei. Anca pleacă cu loniţă la lupta. Tătarii la început pun stăpânire pe cetate. loniţă este rănit şi scapă cu viaţă numai prin o jertfă mare adusă de Anca: ea se lasă pângărită de hanul tătarilor. Sorţii norocului se schimbă în favorul oştenilor moldoveni, cari alungă pe Tătari. loniţă îşi alege pe Anca de mireasă. Hotărîrea nu şi-o schimbă nici când ia cunoştinţă că Anca a fost siluită. Fireşte că Ilona îşi varsă pe faţă tot necazul din pricina că este părăsită. In clipa aceasta, când două suflete se unesc într’o supremă fericire, de undeva de departe se desprinde glas de glas de doină trăgănată Este Chemarea Codrului care îi farmecă pe toţi, un chiot de voinicie ese năvalnic din piepturile tuturora. Numai străina hona nu poate înlege vraja doinei. Vorbind despre interpretare, trebue să-l relevăm întâi pe d. Radu Popeea, care a avut un joc de[o divină natural?^. Este un artist cu alese calităţi, a cărui creaţie a fost precis interiorizată şi deci foarte interesantă. Simţişi o adâncă bucurie, când ascultai exuberanta vervă bătrânească a Postelnicului Ordeşteanul. Prestaţia d- lui N. Bulandra s’a prezintat cu lapidii aceleiaşi rutine frumoase, cum suntem obicinuiţi a o vedea la d-sa. Vornicul Iordache a fost foarte bine incarnat. D. Sergiu Dumitrescu a obţinut un succes remarcabil. D. Gr. Teodorescu a evidenţiat calităţi cari îi lac cinste. Bine s’a comportat D. R. Ionăscu. D. Păunescu are o dicţiune clară D. Al. Mitric este un tânăr de talent, căruia îi zimbeşte viitorul. D. Cernea în rolul hanului Tătarilor s'a achitat conştiincios. Dna Mleşniţă şi Sireteanu au debutat cu mulţumitor rezultat. D-na Gina Sandry este talentul mare care se impune prin factură superioară a interpretării. Cu mijloacele sale abundente d-na Sandry a întrupat-o pe Anca admirabil. A nuanţat fin şi avântat sufletul acestei fiica de viteaz. D-na Mia Teodorescu a interpretat satisfăcător pe Doamna Maria Râdeanu. D-na Jeanna Landri a realizat un succes frumos interpretând cu siguranţă fină pe Sanda. D-na E. Ionescu- Popea este aceeaş artistă de talent, a cărei interpretare e totdeauna interesantă. A fost foarte bine în jupâneasa Balaşa. D-na Lili Bulandra cu îndemânare a scos în relief mândria din sufletul unguroaicei Ilona. Bina au fost şi ceilalţi interpreţi. Publicul a răsplătit cu frenetice aplauze. Remarcam cu bucurie bogăţia într’adevăr uimitoare a costumelor, fapt pentru care Direcţiunea Teatrului merită toată lauda, apoi relevăm efectele frumoase realizate de decoraţia scenică, aranjată cu gust şi pricepere. D. regisor Nello Bucevschi poate fi mândru de rezultatul muncii sale încordate. — Cu buni auguri a început stagiunea. Br. --------------------••©*-------------------- Mulţumire Parohialui ortodox român din Burla se simte plăcut Indatorit de a aduce pe această cale vii mulţumiri copiiilor fostului paroh în Burla, de prezent Protopresviter în Dorna- Candrini, părintelui George Pauliuc-Burlă, adică: i) Ilustrei Doamne Ministru Virginia Nistor, nasc. Pauliuc- Burla, 2) D lui Director general al Băncii regionale Teodor Tovarniţchi pentru repausata sa soţie Doamna Hortensia nasc. Fauliuc-Burla, 3) D-lui Dr. Vespasian Pauliucu Burla, 4) D-lui primar în Sirete Octavian Pauliuc-Burla şi 3) Doamnei Maria Bileţchi, născ. Pauliuc Burla, pentru râvna lor către Domnul de-a fi împodobit cu un policandru frumos de alamă masiv pentru 24 lumini în preţ de 35.000 lei biserica parohială nou clădită din Burla, care în ziua de sf. Arhangeli Mihail şi Gavriil, adică 8 Noembrie a. c. va fi sfinţită. Dumnezeu să ţie în seamă râvna acestor buni creştini pentru frumoasa împodobire a locaşului dumnezeesc. Parohul Constantin Şesan