Glasul Bucovinei, noiembrie 1925 (Anul 8, nr. 1957-1980)

1925-11-01 / nr. 1957

Cernăuţi Duminică 1 Noembrie 1925 H U 9V1 0 ? U 1 2 t» I Anul VIII, Nr. 1957 Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român 2 Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare in Interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Porul de judecată la Cernăuți. Sibiiu ION­EL ROMÂNESC IPIIRE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286­ 1 Exemplar ABONAMENTUL: pe un an 360 lei, pe 1/2 an 200 lei, pe trei luni 130 lei, pentru ţărani zilnic, pe un an 200 lei, pe V2 an 120 lei, pe trei luni 60 lei. Numai numărul de Duminică*, pe un an 80 lei, pe V/, an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe Vs an 400 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. Deschiderea stagiunii Teatrului Naţional Cu prilejul deschiderii solemne a stagiunii Teatrului Naţional, care a avut loc în ziua de 29 octombrie c., d. P. I. Sturdza a rostit ur­mătoarea frumoasă cuvântare: Onorat public, Astă seară aci, în această splendidă sală, în faţa Domniilor Voastre, cortina se va ri­dica asupra unui act de mare însemnătate în istoria culturei şi a artei dramatice ro­mâneşti . Deschiderea primei stagiuni a trupei oficiale permanente (aplauze călduroase şi în­delung repetate) a Teatrului Naţional din Cer­năuţi. Ca Director artistic al acestei trupe, în­găduită să-mi fie cinstea, a rosti câteva cu­vinte în numele camarazilor mei şi al meu Roadele acestei noui instituţii de artă, creată pentru răspândirea graiului şi gândirei­­româ­neşti, sunt aşteptate cu o intensă nerăbdare şi cu o legitimă emoţiune de cătră întreaga lume intelectuală şi oficială a ţărei. Dovadă aveţi telegramei de bună­­urare şi de încu­rajare pe care Direcţiunea le-a primit până acu Noi nu vă cerem, pentru început, decât Teatrul Naţional Deschiderea stagiunii cu „Chemarea Codrului“ de G. Diamand. Joi seară a avut loc deschiderea stagiunii cu trupa permanentă a Teatrului Naţional. Evenimentul acesta de mare însemnătate în istoria culturală a Bu­covinei s-a desfăşurat într-o atmosferă de adevărată înălţare sufletească. Sala Teatrului Naţional era pur şi simplu arhiplină. Tot ce oraşul nostru are mai se­lect a ţinut să asiste la solemnitatea de deschidere a stagiunii. Când s’a ridicat cortina, pe scenă se găseau d. C. Berariu, neobositul director al Teatrului Naţio­nal, şi maestrul P. I. Sturdza, directorul artistic al acestui teatru. In această clipă a isbucnit în sală un furtunos ropot de aplauze, care a ţinut cu aceeaş putere mai multe minute. Cuvântarea d-lui Berariu Primul a luat cuvântul d. C. Berariu, care în fru­­noase cuvinte pornite de la inimă a relevat cum după u­ite şi lungi suferinţe­­­e-a fost hărăzit nouă, generaţiei de astăzi, să ne vedem realizat visul nostru scump: ab­urea la patria-mama. In munca pentru consolidare­a tatului, începută pe aceste meleaguri cu avânt tine­­esc, preocupările culturale ale oamenilor de bine din cest colţ de ţară erau reas­conturate şi urmăreau ţintă bine fixată: înfiriparea unui Teatru Naţional i Cernăuţi. * Vorbitorul a amintit de memorabila adunare a oporului din Bucovina, convocată de cătră studan­­mea română, adunare în care s’a cerut in toată ho­­irîrea înfăptuirea unui Teatru Naţional in Cernăuţi ceastă îndreptăţită cerere pornia din dorul nepotolit poporului bucovinean după cultură naţională ro­­ânească. Pe acest pământ arhaic românesc trebuia­­ se ridice un templu,­in care să se slujească la al­­tul culturii române. Străduinţele acestea au fost in­tonate de succes. Vorbitorul a arătat apoi cum d-nii miniştri Nistor, nu şi Lapidatu au patronat şi sprijinit din toată una ideea înfiinţării unui Teatru Naţional la Cer­uţi. D. Berariu a primit cu mare bucurie greaua tarcinare de a aduce la înfăptuire deplină acest­­a însemnat deziderat cultural al Bucovinei, să ne acordaţi puţină încredere în schimbul muncei şi sforţărilor noastre şi în curând vă veţi încredinţa singuri că toate spectacolele pe care vom avea onoarea de a vi le oferi, sunt cu toată îngrijirea şi sârguinţa studiate şi interpretate ; că întreaga trupă, deja cel mai mic până la cel mai mare, e pătrunsă de spiritul de disciplină — nelipsit or cărei alcă­tuiri serioase — de dragostea de artă şi mai presus de toate de Înalta menire ce ne-a fost încredinţată, când am fost trimişi în mijlocul Domniilor Voastre. Cu toţii strânşi ca într’un mănunchi, îm­prejurul aceluiaşi ideal artistic şi cultural, cu ochii pururi ţintă asupra lui, ca asupra unui drapel, vom lupta, vom munci şi ne vom cheltui cu generozitate toate puterile şi tot ta­lentul cu care suntem înzestraţi, pentru a­­ducerea lui la îndeplinire, în Înţelesul cel mai strălucit şi mai folositor culturei noastre na­ţionale. Pătrunşi cu toţii de înalta şi frumoasă menire ce ni s’a încredinţat, ne vom arăta pururi vrednici de ea ca artişti şi buni Ro­mâni (aplauze frenetice cari ţin câteva minute) Azi avem în Cernăuţi templul nostru, în care vom cultiva arta românească. Ne mândrim că ne-a succes să strângem in jurul nostru suflete alese, gata să pornească cu mare entuziasm la o luptă ideală. In fruntea artiştilor de la Teatrul Naţional din Cernăuţi stă maestrul P. I. Sturdza (aplauze prelungite), care are un trecut plin de glorie pentru arta românească şi care cu dragă inimă a primit sa îndrumeze primii paşi ai Teatrului Naţional din capitala Bucovinei. A­­lături da d-sa stă o sarie din cei mai reputaţi artişti. D. Berariu mulţumeşte apoi d-lor miniştri Nistor şi Lapedatu pentru cardul şi largul sprij­i pe care l-au dat la înfăptuirea acestui templu de cultură ro­mânească, lachee aducând omagii de supunere şi de­votament M. S Regelui Ferdinand şi M. S. Regina Maria, care îşi prâznueşte ziua naşterii. A urmat cuvântarea d-lui Sturdza, pe care o pu­blicăm în altă parte a ziarului. Studentul Tudose Popescu a scos în relief stă­ruinţele merituoase ale studenţimii române cu s­cop de a se înfiinţa în Cernăuţi un Teatru Naaţional. După aceasta a urmat interpretarea piesei „Che­­marea Codrului“. Iată pe scurt subiectul. La curtea Doamnei Maria (d-na Mia Teodorescu) din Rodeana boerii povestesc despre Domnia glorioasă şi plină de fapte vitejeşti a lui Ştefan cel Mare. Nu prea sunt ei împăcaţi câ s’a hotârît căsătoria lui loniţă (d. Ser­giu Dumitrescu), fiul Domnitorului Petru-Vodă, cu o străină. Din­­­ntâmplare în codrii dela Râdeana în acest timp apar nişte rătăcitori cari sunt luaţi întâi drept totri, pentru ca apoi Vornicul lordache (d. N. Bulan­dra) să recunoască în ei pe fiii şi fiica fratelui său Frânge-gât, un boer viteaz din Soveja. Ioniţă dacă mai înainte avea reg­iuri de dra­goste cu jupirioasa Sanda (d-na Jeanne Landri), acum el a îndrăgit pe Anca (d-na Gina Sandu­), frumoasa fiică a lui Frânge-gât. Tocmai când Ilona (d-na Lili Bulandra), fiica grofului ungur menit­­ să fie nevasta lui Ioniţă, se găseşte la curtea din Rădeana, Moldova este călcată de Tătari. Acesta este un bun prilej ca Anca să arate curajul şi dispreţul de primejdie, în timp­ ce Sanda şi Ilona sunt sclavele groazei. Anca pleacă cu loniţă la lupta. Tătarii la început pun stă­pânire pe cetate. loniţă este rănit şi scapă cu viaţă numai prin o jertfă mare adusă de Anca: ea se lasă pângărită de hanul tătarilor. Sorţii norocului se schimbă în favorul oştenilor moldoveni, cari alungă pe Tătari. loniţă îşi alege pe Anca de mireasă. Hotărîrea nu şi-o schimbă nici când ia cunoştinţă că Anca a fost siluită. Fireşte că Ilona îşi varsă pe faţă tot ne­cazul din pricina că este părăsită. In clipa aceasta, când două suflete se unesc într’o supremă fericire, de undeva de departe se desprinde glas de glas de doină trăgănată Este Chemarea Codrului care îi far­mecă pe toţi, un chiot de voinicie ese năvalnic din piepturile tuturora. Numai străina h­ona nu poate în­­lege vraja doinei. Vorbind despre interpretare, trebue să-l relevăm întâi pe d. Radu Popeea, care a avut un joc de[o divină natural?^. Este un artist cu alese calităţi, a cărui creaţie a fost precis interiorizată şi deci foarte interesantă. Simţişi o adâncă bucurie, când ascultai exube­ranta vervă bătrânească a Postelnicului Ordeşteanul. Prestaţia d- lui N. Bulandra s’a prezintat cu la­­pidii­ aceleiaşi rutine frumoase, cum suntem obici­nuiţi a o vedea la d-sa. Vornicul Iordache a fost foarte bine incarnat. D. Sergiu Dumitrescu a obţinut un succes remarcabil. D. Gr. Teodorescu a evidenţiat calităţi cari îi lac cinste. Bine s’a comportat D. R. Io­­născu. D. Păunescu are o dicţiune clară D. Al. Mitric este un tânăr de talent, căruia îi zimbeşte viitorul. D. Cernea în rolul hanului Tătarilor s'a achitat con­ştiincios. D­na Mleşniţă şi Sireteanu au debutat cu mulţumitor rezultat. D-na Gina Sandry este talentul mare care se impune prin factură superioară a interpretării. Cu mijloacele sale abundente d-na Sandry a întrupat-o pe Anca admirabil. A nuanţat fin şi avântat sufletul acestei fiica de viteaz. D-na Mia Teodorescu a inter­pretat satisfăcător pe Doamna Maria Râdeanu. D-na Jeanna Landri a realizat un succes frumos interpre­tând cu siguranţă fină pe Sanda. D-na E. Ionescu- Popea este aceeaş artistă de talent, a cărei interpre­tare e totdeauna interesantă. A fost foarte bine în jupâneasa Balaşa. D-na Lili Bulandra cu îndemânare a scos în relief mândria din sufletul unguroaicei Ilona. Bina au fost şi ceilalţi interpreţi. Publicul a răsplătit cu frenetice aplauze. Remarcam cu bucurie bogăţia într’adevăr uimi­toare a costumelor, fapt pentru care Direcţiunea Tea­trului merită toată lauda, apoi relevăm efectele fru­moase realizate de decoraţia scenică, aranjată cu gust şi pricepere. D. regisor Nello Bucevschi poate fi mân­dru de rezultatul muncii sale încordate. — Cu buni auguri a început stagiunea. Br. --------------------••©*--------------------­ Mulţumire Parohialui ortodox­ român din Burla se simte plăcut Indatorit de a aduce pe această cale vii mulţumiri copiiilor fostului paroh în Burla, de prezent Protopresviter în Dorna- Candrini, părin­telui George Pauliuc-Burlă, adică: i) Ilustrei Doamne Ministru Virginia Nistor, nasc. Pauliuc- Burla, 2) D lui Director general al Băncii re­gionale Teodor Tovarniţchi pentru repausata sa soţie Doamna Hortensia nasc. Fauliuc-Burla, 3) D-lui Dr. Vespasian Pauliucu Burla, 4) D-lui primar în Sirete Octavian Pauliuc-Burla şi 3) Doamnei Maria Bileţchi, născ. Pauliuc Burla,­­ pentru râvna lor către Domnul de-a fi împodo­bit cu un policandru frumos de alamă masiv pen­tru 24­ lumini în preţ de 35.000 lei biserica pa­rohială nou clădită din Burla, care în ziua de sf. Arhangeli Mihail şi Gavriil, adică 8 Noem­brie a. c. va fi sfinţită. Dumnezeu să ţie în seamă râvna acestor buni creştini pentru frumoasa împodobire a locaşului dumnezeesc. Parohul Constantin Şesan

Next