Glasul Bucovinei, decembrie 1925 (Anul 8, nr. 1981-2002)
1925-12-01 / nr. 1981
Cernăuţi Marţi 1 Decembrie 1925 Numărul 2 Lei Anul VIII. Nr. 1981 poporului Romanbucovinei 1 Exemplar 1904 porto Liber eoni 1«« *• » _ _ H | I O N A L ROAflN ESC Ziaru .-HwifVir. 61 - - APARE ZILNIC ? • —Tipografia: Telefon Nr. 286 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele sa se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru Inperatele Interiorul ziarului se urcă taxa cu 10%. Porul de Judecată la Cernăuţi. ABONAMENTUL: pe tm an 360 tei, pe Vi an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru gârani zilnic: pe un an 200 lei, pe Vs an 120 lei, pe trei luni 60 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe Vi an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe Va an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Prima sesiune Cea dintâi sesiune a adunării eparhiale a Mitropoliei Bucovinei s’a închis In ziua de Sâmbătă 28 Noembrie. Deşi convocată numai pentru o sesiune scurtă ordinară şi cu un program de desbateri şi hotârtri determinat, chiar şi numai activitatea acestei scurte sesiuni fa fost nu numai prea bogatâ In rezultatele importante ci şi deosebit de însemnată şi edificătorie După ce s’au făcut dferitele alegeri de comisiuni, secţiuni şi delegaţii, prevăzute şi cerute de noua lege şi de statutul pentru organizarea unitară a întregii Biserici ortodoxe române, s’a votat un minuţios şi bine studiat regulament de gestiune a Consiliului eparhial care, alcătuit din 10 clerici şi 8 mireni împărţiţi în 3 secţiuni, şi anume una administrativ bisericească, alta culturală şi a u£rs economică, va avea de acuma înainte grijă de toate afacerile şi trebuinţele bisericeşti ale Arhidiecezei Bucovinei. La îndeplinirea acestei meniri a sale Consiliul eparhial va fi ajutat de un birou întreg, în cadrele căruia vor încăpea Consistorul şi birourile lui de până acuma. Astfel fiind, Consiliul eparhial devine organul de căpetenie dea lua şi îndeplini hotârtri privoare la viaţa bisericească şi Arhidecezei, fireşte că potrivit legei numai In înţelegere şi cu aprobarea I. P. S S. Mitropolitului De unde până acuma deci privitor la chestiunile bisericeşti hotăreau şi îndeplineau numai clericii, de acuma înainteşi va avea să-şi spue cuvântul şi biserica cea vie a poporului dreptcredincios prin reprezentanţii săi aleşi în Consiliul şi Adunarea eparhială. Din conlucrarea aceasta dintre mireni şi clerici Biserica noastră strămoşească nu va putea decât să înflorească şi să propăşeasc şi mai mult. Şi cu adevărat înălţătoare şi emoţionante au fost frumoasele constatări cu care I. P. S. S. Nectarie a închis lucrările sesiunei, când a amintit că cutare membru mirean al Adunării eparhiale a vorbit cu atâta căldură şi interes pentru curate chestiuni bisericeşti, ca de pildă promovarea de construcţii de biserici, case parohiale pentru ridicarea muzicii bisericeşti şi altele Clementul mirean fiind chemat să ia parte activă la deslegarea problemelor religioase şi bisericeşti, interesul pentru bunul mers al bisericii la toţi credincioşii se înviorează şi sporeşte mult. S’a mai votat in această scurtă sesiune şi un regulament de gestiune privitor la administrarea bunurilor Fondului bisericesc, administrare care de acu inainte cade In sarcina Consiliului eparhial şi a secţiei economice din acest consiliu. La discutarea acestui regulament au luat parte şi membrii ţărani aleşi in acest consiliu, căutând cu un deosebit bun simţ, să aducă in concordantă interesele particulare ale Fondului bisericesc cu interesele de obşte ale ţărănimii, In deoebi ale celei din partea muntelui, unde se găsesc întinsele păduri ale Fondului bisericesc. A urmat o scurtă discuţie şi asupra bugetului Fondului bisericesc, autorizându se I. P. S. Sa Mtropolital şi Consiliul să dea formă definitivă acestui buget Pentru hotărîrea bugetelor viitoare se va convoca de acu inainte, dată fiind baza legală, care de astădată a venit prea târziu, din bună vreme tate o sesiune in vederea discutării şi hotărlrii bugetului Fondului lsencesc. Că de acuma inainte administrarea şi bugetul acestei averi ce cuprinde aproape a treia parte din suprafaţa Intregei Bucovine, va fi discutată şi hotărîtă într’o corporaţiune electivă, e de-o deosebită importanţă atât pentru malţarea Bisericii noastre, pentru susţinerea şi înflorirea căreia sunt menite veniturile curate ale acestui Fond, cât şi pentru o mai dreaptă satisfacere a nevoilor şi intereselor populaţiunei ortodoxe române In legătură cu Fondul bisericesc. Vasile Grecu ••••* De specialist în minim - In prima sedată a Adunării eparhzie leader*’f averescan dr. Eusetve Popovici dala Suceava a crezut nimerit să ia ruvântul pentru a face anume declaraşi probabil tn numele partidului căruia aparţine Şi dacă d. dr. E. Popovici n’a reuşit să se ilustreze potrivt calităţilor pe cari lumea presupune că Ie-ar avea, a isbutit totuş să fie Ia înălţimea intera-eiunii şi a concepţiilor cari sunt apanajul caracteristic al partidului averesean. Căci In rezumat ce spunea d. dr. Eusebie Popovici ? D-sa privind cu vederi pu{In In remânatice f« trecutul îndepărtat al civilizaţiei omeneşti, vedea in apus la Roma o biserică stăpână asupra autorităţi lumeşti, asupra Impăratlor şi regilor.. La răsări. Bizanţul atotputernic; bizatinismul cotropitor de libertăţi şi distrugător de mofauri. Bizantinismul, zicea de Popovici cu atâta competiţi, a încătuşat biserica ortodoxă a răsătului şi sguritul b’zmtinista al Bucureştilor a ţinut şi tina aservită instituţia bisericii intereselor puterii executive... Totuş tot d. dr. E. Popovici s’a văzut necesitat să recunoască in plină şedinţă că Bizanţul dela Bucureşti a dat o lege bună pentru noua organizare a bisericii ortodoxe din România Şi, vorbea savantul profesor dela Suceava şi de anacronisme.. D. dr. Popovici, vroind să fie spiritual in alt domeniu,—căci In cel al aprecierîior istorice nu reuşise—vorbea doar aşi In treacăt şi de anacronismul ministerului Bucovinei. Nu întreb ap In ce ordine de idei, findcă aci nu poate fi vorbi di idei In ordine şi prin urmare nici de ordine In idei.. Şi In materie de drept administrativ şi de organizaţune a servîcil’or publice In statul nostru cunoştinţele d-lui dr. E Popovici s’au dovedit puţine Intr' adevăr, decât ar fi vorbit de anacronismul unui minister care nu exişti- fiindcă un miister si Bucovinei nu există, dar de sigur există, tn baza dreptului constitutional al M S. Regelui de a numi mniştrii, un ministru de stat fără portofoliu cu domiciliul în Cernăuţi din Bucovina—mai bine şi-ar fi dat seama de anacronismul austriac al concepţiunilor d-sale despre rolul bisericii ortodoxe In trecutul nost'u.. De cât s’ar preocupa de anacronismul a ceeare nu e In fiinţa, mai bun ar tinde să şi rectifice in spiritul adevărului istorie sufletul averescan cuprins şi stâpân t Iacă cu desăvârşire de doctrnele dispreţuitoare a tot ce nu era negru galben, a anacronismului austriac. Araba. Uniforma în şcoalele secundare Un ordin ministerial recent dispune introducerea obligatorie şi generală a unei uniforme şcolare de tip englez, pentru toate şcoalele secundare, începând cu anul şcolar 19267,—uniformă decretată încă în 1922, dar neintrodusă efectiv din consideraţiune faţă de situaţia economică a celor mai mulţi părinţi. Măsura aceasta a şi produs o agitaţie în presă şi în cercurile interesate. La noi în Bucovina şi desigur şi în Ardeal, chestiunea se complică, fiind vorba de costumul naţional, pe care,din consideraţiuni economice, dar mai mult încă din motive de ordin sentimental, n'am vrea să-l vedem isgonit din şcoală—chiar sub stăpânirea românească, după ce s’a putut menţine prin zeci de ani sub cea străină. S’au ridicat deci întâi profesorii dela Câmpulung şi au votat o moţiune, în care se cere menţinerea portului naţional în şcoală, avăndu-se în vedere îndeosea făptui că în Bucovina contingentul cel mai mare de elevi îl dau satele. La 20 Noembrie chestiunea s’a discutat apoi şi la Suceava, într’o şedinţă plenară a secţiei locale a C. P. S. R. Aici s’a admis în principiu uniforma, apreciindu-se motivele de ordin disciplinar, social (nivelarea contrastelor) şi chiar economic cari au determinat ministerul instrucţiunii s’o decreteze, i s’a cerut însă şi menţinerea costumului naţional ca a doua uniformă, elevii având facultatea de a alege. Costumul acesta însă să fie şi el uniformizat, după normele următoare : 1) Cămaşă albă, până la genunchi, împodobită cu motive româneşti, autentice, deci fără fiori de dugheană, fără mărgele şi fluturi. 2) Izmene vara, iarna iţari. 3) Bondiţă de oaie sau de postav, cu motive româneşti, fără exces de podoabe. 4) Sumane negre, cu 1 dm. mai lung decât cămaşa. 5) Pălărie neagră de fetru cu streşină de 5 cm. lăţime ; iarna cuşmă neagră. 6) Brâu naţional tricolor. Costumul acesta tricolor ar avea şi misiunea şi efectul de a curăţi portul din anumite regiuni de influenţe străine (ucrainene, ungureşti etc.). In sprijinul menţinerii costumului naţional s’a invocat, în afară de momentul tradiţiei naţionale şi de înlesnirea economică a sătenilor, încă şi faptul că aspectul elevilor bucovineni în portul lor naţional a fost remarcat cu deosebită plăcere de A. S. R. Principele Moştenitor şi de diferiţi inspectori şi directori generali ai învăţământului. Hotărîrile acestea ale secţiei din Suceava au fost comunicate ,Cerculuiu din Cernăuţi şi „Asociaţiei profesorilor secundari“ din Bucureşti. V. Morariu