Glasul Bucovinei, decembrie 1925 (Anul 8, nr. 1981-2002)
1925-12-01 / nr. 1981
Pag. 2 * GLASUL BUCOVINEI Prima adunare eparhială din Mitropolia Bucovinei Ziua a doua Şedinţa, de dimineaţă I. P. S. S. Mitropolitul Nactaria deschide adunarea la orele 10 şi jun D. Simion Hîj, după ce face apelul nominal, ceteşte procesul verbal de la şednţa anterioară. După cetirea procesului verbal se complecteazâ numai a membrilor din comisii cu încă 1 cleric şi 2 mireni, fiind aleşi prin aclamaţii Trecându se la ordinea de zi, d. preşedinte cere comisiei de organizae sa refereze asupra regulamentului interior a consiului eparhial D. Copcar, referentul comisiei de organizare, prezintă doborâtul regulamentuui interior. D. Ugurean spune cu acest prilej că în nguismemul iterior al fordului sunt trecute cu vederea unor drepturi prevăzute în lege. Cere ca regulamentul să fe cetit încet pentru a se face amendamente. D. Dresan atrage atenția că nu trebue să se confunde regulamentul cu legea Aceasta cuprinde normele privitoare la administrarea averii eparhiale, pecând principiile regulamentul privesc administrarea averei fondului religionar crt. pr. î. P. S. S. Mitropolitul Nectarie atrage atenţia că trebue să se facă distincţie între averea bisericeasă şi cea a fondului. Au mai vorbt d-nii Gorcea, Cozmin şi Lunguleac. Dacă d. Gorcea a spus intre altele că fondul bisericesc a fost mai bine administrat pe vremea Austriei, apoid. Lunguleac a căutat să şi decorezi lux aşa lipsa sa de pricpere şi cunoştinţă cu ameninţări ridicole, iar d. Cozmin a prezintat câeva moţiuni. D. I. Notor a arătat cari sunt tribuţile adunării eparhale şi consilunui spahial. Unui vorbitor care a regretat că cererile adresate fondului nu mai trec prin toata instanţele, d. I. Nistor i-a răspuns că scopul principal a fost tocmai să se pue capăt acestei stări de lucruri prin înfiinţarea consiliului eparhial. Vorbind despre regulamentul interior al fondului, d. I. Nistor spune că trebius să-l avem ca să aministrăm char cu începere de mâne fondul, întrucât statul a trecut administrarea fondului asupr adunârii ep.sihale. Roagă apoi sâ se treacă la votarea pe articole aregulamentului interior. In rpe discuţia pe articole şi se votează art. 1, 2 şi 3. Înainte de închiderea şedinţei d. N. Pralicifî- C« istoricul înfiinţării castelului de vânătoare din Poiana Iţ ani, ca un omagiu al popoului din Bucovina adus MM. II. Regelui şi Reginai şi întregii Familei Regala. Castelul este încă neterminat. Propune drept omagiu de datorie şi devotament faţă de Suvera-«, şi fdma ei eparhială primite cu entusasia în suderi,e, ca organele ei executive ale adunării eparhale sa ia măsuri pentru terminarea castelului. Terenul pe cais arest* este ridiat, trece în proprietatea definitivă a altei Case Regale. Cere ca adunarea eparhiala sa autorizeze cuvenitele credite extramdnare. Şedinţa de după amiazi La şedinţa de după amiazi s’a reluat şa discuţiune „Regulamentul interior de organzare a serviciilor pantru administrarea şi expirrea bunurilor Fondului bisericesc român la Baovina“. A est regulamnt, cari constă din 37 a articole, a fost votat după discuţni amănunţite cu unanimitate de voturi de adunarea eparhialâ. Dupâ aceasta a urmat la discuţie „Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Consiului eparhal al Arhepiscopiei Cernăuţilor“, constând dn 121 aicolo. Acest regulament a fost primt şi votat în bloc cu unanimitte de voturi de adnare. D-nul pro. V. Orecu face apoi următoarea propunere primita cu aplauze: „Consiliul eparhial sa fac un tablou de satele şi suburbiile comunale fără biserici, sau cu biserici absolut neîtrăpâtoare, în ordinea necesităţilor neapărate de biserici nouă şi să pregătească un plan de construcţiuni de biserici, pe care să-l prezinte în cea dintăiu şedinţă a adunării eparhiale“. Se trece apoi la discutarea bugetului pe exerciţiul 1925 - 26. Adunarea primeşte cu unanim de de voturi următoarea propunere făcută de d-l ministru Nistor: „Adunarea eparhial ia cunoştinţă de raportul I. P. S. Sale Mitropolitul asupa proiectului de buget pe anul 1926, şi autoriză consiliul eparhal sâ revadă asist buget şi sâ-1 modifica în confrmitate cu cerinţele noii organizat uni de administraţie a Eparhiei şi, astfel revăzut şi modifiat, s.-1 prezinte ministrului Agricuturii şi Domeniilor şi ministerului Cultelor spre aprobare. „ Membrii adunării trec apoi în secţiuni pentru a discuta chestiunea „Castelului La redeschiderea şedinţei d nul Ungureanu, propune ca raportor al consiunei economice ca să accepte soluţia propusă în chestia Castelului de d nul II Prelici. Adunarea primeşte propunerea cu aclaraaţiuni unanim?. D-nul Dr. Ipolit Tarnavschi pledează cauza consilierilor consistoriali, pretinzând că ar exista intenţiunea da a li se lua slăbeie, ceia ce ar constitui u patt de prigonire politica. D-nul cons. Tarnavsi nici n'a avut măcar bunul simţ ca, atunci când pleda în cauză proprie, să nu vie cu ameninţări, adresate chiar şi capului bisericii. Dnul ministru Nistor replică ndi arată netemeinicia temerilor d-lui Dr. Ipolit Tarnavsihi, întrucât nimeni nu se gândeşte sâ suprime exstenţe şi situaţiuni. Nu poate o acţiune politică cuminte, zice d. ministru Nistor, aceea care crează victime şi civentează martir. Adunarea Eparhială e în exerciţiul dreptului său legal de a proceda la alegerea consiliului eparhial şi nici insistaţiuni tendencioase şi mai puţin ameninţâri nu pot sî-1 determine să renunţe la acest drept. D l N s or încheie rugând pe I. P. S. S. Mitropolitul să aibă toată solietudinea pentru toţi aceia cari îşi au stuaţiunile lor legal fondate în această arhdieceză. (Aplauze prelungite). Apoi se procedează la alegerea delegaţilor în congresul nţional-bisericesc de la Bucureşti. Au fost aleşi d-nii: Dr. Vasile Tarnavschi, Vespasiin Bruţ, Dr. Ion Nistor, Dr Eus. Popovici, Dr. R Cândei, Dr. Vasile Grecu; supleanţi: Petru Popescu, Dim.uţ, Dr. N. Cotos Delegaţii In Consistoriul spiritual eparhial: Vespas an RiU, Clementie Popovici, Dimioe Ţopa, supleant Petre Caterenliuc. Delegaţii în Consistoriul spiritual metropolitan: Ion Popescu, suplent Gavril Teleg . De.igiţii în Consistoriul spiritual central de la Bucureşti: Dr. Vasile Gheorghe, supleant M.hi Bendssen. După aceasta s’a procedat la alegerea secţiilor consiliului epahal : Secţia administrativă bisericească: Emilan Vasilescu referent, TeoMauciuc Săveanu, Dr. Ion Paul, Teodor Petrue, Dr Oreste Tarangul, Leon Roşu; supleanţi: Adrian Boc, Petru Ostrenu, Dr. Casian Bhitereţ. Secţia culturală: Dimitrie Di referent, Ambrosia Golbovici, Dr. Nicolai Cotos, Nicolai Peici, Dr. Mix Hacman, Dr. Dimitrie Marmiliuc; supleanţi: Dr. Ton Vască, Dr. Gavriil Alintescu, George Buzneanu. Secţia economică : Dr. V. Şesan, Dr. Vasile Mircu, Ipolit Tamashi, Dr. A. Morariu, I. G. Toma, Ion Cucarencu; supleanți: L. Roşea, Mihai Boldur, Em. Bancescu. No. 1981 D nul profesor Georges Rousseau îşi ţine cursul său de popularizare Luni, 30 Noenbrie crt. în sala Vila a Universităţii vorbind despre „Jean Racine, corespondent de gume au bon vieux temps". Marţi 1 şi Joi 3 Decembrie crt. d nul prof. univ. E. Herzog, va vorbi despre „Voltaire“, iar Vineri 4, Sâmbătă 5 şi Duminică 6 Decembrie crt. dnul prof. univ. Dragoş Protopopescuşi va desvolta conferinţa sa, vorbind despre „Misticismul engez în poezie". Apoi I. P. S S. Miropoitul Nacurie a cetit următoarele Lgrame, pe cari adunarea le-a primit cu aplause frenetce şi căduroase strigăte da „trăiască“ : I. P. S. S. Mitropolitului Nectarie Cernăuţi Mulţumind Adunării Eparhia , pentru expresia setimentelor de veneraţie şi fiiască dragoste, doresc ca noua organizaţie bisericească pentru care atât am muncit să deschidă pretutindenea o eră de înflorire a vieţii bisericeşti şi de pacinică conlucrare a tuturor fiilor pentru progresul obştesc. Miron Patriarh I. P. S. D. Mitropolitului Nectarie Cotlaciuc Cernăuţi Foarte măgulit de atenţia Duprez Adunărei Eparhiale a Bacovinei să fie şi să rămote prin lucrările sate şi prin devotamentul membrilor săi pentru interesele bsericei, începutul fericit al nouţi vieţi bisericeşti din Romănia întregită. Ministru Lapedatu Urmează raportul comisiei de verificare a operatelor electorale, la al căror dosar se găsesc contestaţii. D. R. Cândea, referentul comisiei de verificare, propune rând pe rând şi adunărea validază mandatele cu contestaţi, puceîndu se astfel ultimul punct de program. I. P. S . Mitropolitul Nectarie In cuvinte călduroase şi adânc simţite relevă că prima adunare eparhali a Mitropoliei de Bucovina s’a constituit şi orgaizat într’o atmosferă înălţătoare. Au trecut atâtea decenii de când înaintaşii câ muitori ai bisericii din Bucovina s’au adunat cu gândul sâ facă ceeace nouă ne a fost d,t sâ realzăm. Nouă ne-a fost hârăz sâ facem întăi statutul bsericei bucovinene şi apoi sâ ne adunăm. De acum încolo credincioşii bisercii româneşti din Bucovină vor avea în veci această adunara. Adunarea eparhială marchează în chip strălucit un bucuritor semn da progres în bunul mers al bisericii noastre. Mlţumaşte tuturor deputaţilor pentru truda şi perseverenţa cu care au dat concurs la Luminarea lurăriio primei adunări eparhiale din Bucovina. In-.hea implorând harul lui Dummneu asupra operii de mare însemnătate care s’a refrzat în viaţa bisericii din Bucovina. Adunarea a luat sfârşit la orele 12 noaptea. Abonaţi „Junimea Literară“! Litere, Artă, Ştiinţă Cercetări cronologice.il Regele Oidipus—a d pus în Colonos. (Extras fin „Codru! Cosminului* II, 1925, Buletinul Institutului da istorie şi limbă ciblă Universitatea din Cernăuţi) Studiile clasice devin la noi din ce în ce mai rare. Problema clasicismul, în şcoală ca şi în literatură, trece da altfel pretutindeni printr'o criză acută lumea trebâ du-se din nou, cu acel sentiment al reallitaţei positive dat de perioada cânta a războiului, dacă în openle greci şi latine care au aspinat şi educat secole întngi de gândire şi simţire europeană, se mai poate găsi azi balsamul acela aducâtor de seninătate şi pondera interioară care caracterizează în ochii tuturora pe poetul antic. Printre poperii acestui clasicism, distinsul profesor de elină de la Universitatea noastră se prenumără cu o activitate bine cunscută şi apreciată, rău numai în domeniul arid al cercetărilor, dar şi nu acela, mai vital pentru noi, a luptai clasiciste. Ca deputat d-sa a luat parte adva la reforma învăţământului secundar, susţinând cu ardoare cauza el nu şi la final în liceu, cu argumente a căror temeinicie infla cărata şi erudită a convins la Bucureşti aşi cum a convins şi pe aceia ca au avut fericiţii prilej sâ-i audă la cursul sală de popularizare din iarna trecută, la Universitate, în chestia aceleiaşi reforme a învăţământului pa baza clasică. In cartea de faţă d. profesor D. Marmeline ne dă — îa u.i int rvai relativ scurt — cont nuarea stu diului ri-saie despre Sofodles, apărut anul trecut. Rr reori 34 de pagini au în-his mai multa eru d {ie, p tru dare și lucidă apreciere. Ca să-l urmărim pe autor pe toate muan țele cont averselor pdn ..are se plin bâ cu o., sandă ușoară ar fi o grea încercare pentru cititorul cu pas mai greoi şi cu atenţia altfel educată la această coloană L croi ar mai fi greu şi din cauză că fiecare aliat incide un fapt sau o afirmare nouă aşa că a rezuma cartea în statină aproape a o reproduce. Preocuparea de căpetenie a d lui D Marmsliuc şia croologia celor două capodopere ale lui Sofocle, „Regele Edip“ şi „Edip la Coona“. Cu o amănunţită plimbare prin cea mai nouă bibliografie a subectului, crcetata cu un spirit de anală sigură, au rolul, utilzând şi mijloace tehnice de datare a pieselor — ca acela al înfiărei cortinei la Grecia a cum şi literii de natura poetică sau lunglistică, ca ele suprate de savantul Fr. Marx {ex figura epanadiplosei), omge la Wilanlowitz care fixează piesa R. O „crca 430“. Dar alţii, servindu-sa de mijoace istorice şi OTiparativa, ca Bruh, Pitirsen, C. Robert etc., traa noui interpretări. Autorul le trece pe toate prin unghiul araiizei sala și ajunge la concluzia proprie că, nai întâi, oRrgeie „ np“ n’i fost s r s eu „ideia continuărei sale în piesa „Elp Sa Colona“. In sprij nul acestei chestiuni vitale pentu datarea piesei d si aduce nenume«te probe de o ingeniosite convingătoare. Odată separată de cealaltă piesă, dama lui Sofones apare în lumină nouă, și supusă unui nou examen pe baza acestui criteriu, probe interne ca și extirne scris în j torul profesorului ca sâ se oprească la anul 429 ca data era mai probabilă o zămislire a măreţei tredii bstuta la concursurile vremei sale numai de Chestia lui Aesthyos. Aceia ii fericită metodă, înarmată cu aceiaşi ştiinţă ambiţioasa, e întrebuinţată de autor îr»u fixarea celei de a doua piese a lui Sofocles, „Oedpus in Colonos". Pe lângă părerile eutoriiiţilor, d.Mrrmenac aduse convingerea că impulsul aprs crearea tragediei pote sâ i- h dat lui Sofoces şî luiti care a avut loc, la 407, lângă Colonos î tre cavaleria atenianâ şi cea tebnâ, şi care e amintită la Dhdoros XIII, 72“. Alte fapte sunt isiusit scoase la lumină. Cercetarea pe ânga aceasta a stolui operei, cu şovăeli şi Incorectitudini ce exlud putinţa revizuire! îl fac pe D. Marmeliuc să decidă că pisa în cestiune a fost scrisă la sfârşitul viţii marelui poet slin, fiind în chipul acesta ultima sa tragedie. Un rezumat Lancez pune rezultatul investigaţiilor dlui Prof. Marmeliuc la dispoziţia străinătăţii culte. Nu putem, credem, aduce un mai potrivit elogiu interesantei lucrări, decât spunând că nu convinge. El vine astfel fericit după lucrarea de geografie bucovineană a învăţatului profesor G. Brâtescă, — pe care abia am recenzat-o aici — spra a S o măturis pertru munca serioasă cu care ur.ivers tâţile noastre tinere îşi aduc aportul lor la ştiinţa vursală, vechi şi nouă. Iar Buletinul de Istorie şi Limbă al Universităţii noastre, care publică lucrarea d-lui Marmelinc, tre- Oue pentru aceasti din nou felicitat. A. Faptă ---------------------••••*--------------------