Glasul Bucovinei, ianuarie 1926 (Anul 9, nr. 2004-2026)
1926-01-01 / nr. 2004
Cernăuți Vineri 1 Ianuarie 1926 Numărul 2 Lei Anul IX, No. 2004 pe m sa lei ta taci aimic: p* 60 !«!, Numai a Vi S8 50 îs!, pe PIA,... Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român 1 Exemplar Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904 — AL RC^nflNESC ZILNIC zzxzzz Tipografia: Tetefon Nr. 28Sa« fac sa sediu! ziarului. se înapoiază. Sibiu dministratîa u Flondor *,f. 33 P1 sa primesc numai articole iscălite. Maaucrisci« «* ANUNȚURI SS RECLAAS saseakuicaia după tarif se primesc la administraties Strada lar.cu Flondor No. 33 PiBîfa facenfe fix Interiorul ziarului •» urcă tass ca 50*/* es?.iî dat judecată la Cernăuți. Ziarul: 1 Anul noul Când trece un an, omul Involuntar îşi pune Întrebări asupra trecutului şi leagă nădejdi de anul viitor. Cu cât este rezultatul acestui examen mai nemulţumitor, cu atât mai multă nelinişte se strecoară în suflet pe care omul încearcă să o înăbuşe cu nădejdi exagerate Noi nu suntem în situaţia aceasta. Putem privi liniştiţi în viitor, fiindcă putem căuta cu linişte spre trecut. Lumea a început a se normaliza. Nu se mai fac astăzi cheltuieli provocatoare nici în vistieria statului, dar nici în micul buget al fiecărui cetăţean. Omul nu mai este aşa de mult robul poftelor nemărginite după câştig uşor ca acum câţiva ani Ambiţiile deşarte nu mai exercită un miragiu nebiruit asupra oamenilor. Conştiinţa că numai prin muncă poţi realiza un câştig moral şi material pentru naţie şi patrie a străbătut tot mai mult conştiinţele. Dacă facem o privire retrospectivă asupra ‘anului expirat, pu - Sä ^L- l.' 1 .• TÎ '•925 s’a inufitit vs. fara'. îget, sV muniit cu entuziasm si s’a muncit cu efect. In toate domeniie vieții noastre publice s’a observat toată vremea o febrilă activitate desinteresătâ. Legiuirea din anul trecut a corespuns marilor nevoi ale neamului şi fixează un chip potrivit cadrele în care trebuie să se mişte şi de aci încolo viaţa noastră publică. Peste clamoarea interesată a gălăgioşilor opoziţionişti de meserie, peste băiguiala ascunsă a pesimiştilor cu orice preţ se ridică biruitoare şi statornică munca de normalizare care, fiindcă se îndeplineşte zilnic îiti chip conştiincios şi metodic, nu se apreciază în întregimea ei. Totuşi astăzi munca celor mulţi, munca sistematică ce urmăreşte scopuri bine definite, se impune tot mai mult şi oricât sceptici, îaborioşi numai în ironie ieftină, îşi trâmbiţă nemulţi?mea, un observator atentnu se va lăsa amăgit de astfel de Cusândre improvizate. Cât s’a scris despre dezastrul economic care ne~ar ameninţa! Ce icoane sinistre s’au perindat de dinaintea ochilor bietului cetăţean înspăimântat şi dornic de traiu pacinic şi liniştit! Parcă o catastrofă, nebănuită nici în războiul mondial, s’ar fi apropiat cu paşi repezi de scumpa noastră Românie! Şi chiar situaţia economică s’a îmbunătăţit: bugetul echilibrat ne-a făcut cu putinţă sporirea lefurilor funcţionarilor şi plata datoriilor externe şi interne. Consolidarea datoriilor noastre în străinătate s’a făcut pe realităţi economice cari nu pot fi întunecate prin pesimismul nejustificat şi nesincer al oamenilor interesaţi. Şi chiar din străinătate ne vin de anul nou două mărturii preţioase. Cercurile economice, americane au constatat o situaţie economică la noi ce garantează o prosperitate crescândă; şi numai în baza acestor constatări s’a putut încheia acordul de la Washington, iar o mare publicaţie germană, care desigur nu poate fi bănuită de mari ■f simpatii pentru noi, arată că din ce trei ţări producătoare de petrol (Rusia, Polonia , România) numai ţara noastră a isbutit să-şi normalizeze exploatarea petrolului; legea de naţionalizare — spune publicaţia — nu a pricinuit o stagnare, ci dimpotrivă o prosperare producţiei în România. Oamenii văd realităţile. Şi realităţile dau dreptate acelora cari şi-au făcut o dogmă de credinţă din concepţia că ţară aceasta bogată nu poate, nu trebuie să se ridice decât prin propriile ei forţe morale şi materiale. Anul trecut ne-a dovedit ce eficace sunt aceste forţe. Cei ce se încred in ele pot privi cu linişte în viitor. R. Gândea ---------------------••••--------------------- Tuturor abonaţilor, cetitorilor şi prietenilor noştri le dorim AN NOU cu bine :x: si fericire! :x: 14 milioane lei pentru şcoalele din Bucovina După legea contribuţiuniior directe judeţeîe au dreptul de a percene un ad po&ai ia Ötrezitek directi* -*er tr *r- ^'• lui. începând cu ni. is.vi r u? .as*:„ adiţionale şi în Bucovina. ^ de*. e Juî covîna neavând caracterul de persoană juridică, Ministerul finanţelor a depus sumele încasate la Cassa de depuneri şi consemnaţiuni din Bucureşti. In baza legii pentru unificarea administrativă cele 5 judeţe nou înfiinţate fiind acum persoane juridice, d. Ministru I. Nistor a stăruit ca o parte din sumele aceste, încasate în anii 1923 şi 1924, să se elibereze judeţilor oi destinaţia de a ajutora şcoalelelin Bucovina. Printr’o lege, votată înainte de viaţele Crăciunului, s’a deschis pe seama Ministerului instrucţiunii un credit extraordinar de lei 13,922 691, care sumă se va distribui la în «putul lunii ianuarie prin inspectoratul instrucţiiunii din Cernăuţi în modul următor: Pentru construirea şi repararea şcoalelor din judeţul Cernăuţi 1,840.000 lei » » Storojineţ 1,280.000 » » » Rădăuţi 1,980.000 » » » Suceava 1,160.000 » » » Câmpulung 380.000 » Pentru înzestrarea cu material didactic a şcoalelor din judeţul Cernăuţi 315 000 lei * » Storojineţ 893.000 » » » Rădăuţi 312.000 » » » Suceavă 234.000 » » » Câmpulung 183.000 » Pentru întocmirea de ateliere la şcoalele din judeţul Cernăuţi 160 000 lei » » Storojineţ 150 000 » » » Rădăuţi 200 000 » » » Suceava 165.000 » » » Câmpulung 155.000 » Pentru Înzestrarea cu mobilier a şcoalelor din judeţul Cernăuţi 320 000 lei » » Storojineţ 140 000 » » » Rădăuţi 460.000 » » » Suceava 490 000 » » » Câmpulung 240.000 » Pentru cumpărarea de material de cancelarie pentru revizorare s’a destinat suma de Iei 165 000. Pentru cumpărarea a două aparate de proiecţiune pentru şcoale s’a prevăzut suma de iei 200 000. Pentru restaurarea localului în care se va adăposti şcoala normală în Rădăuţi se vă da 2 milioane lei. Şi în fine cu suma de un milion se va contribui la ridicarea clădirii şcoalei profesionale de fete din Cernăuţi. In unul din numerele viitoare ale ziarului , nu arăta repartiţia pe comm leioram»-« Eu- D. ministru I. Nistor însărcinat cu interimatul ministerului lucrărilor publice S’a acordat un concediu de 15 zile, cu începere dela 1 Ianuarie 1926, d lui general Traian Moșoiu, ministru al lucrărilor publice. D. I. Nistor, ministru de Stat, a fost însărcinat cu interimatul ministerului lucrărilor publice până la întoarcerea la post a titularului. --------------------••••-------------------- tai miale li Princiare mitra sărăci Cu ocazia Sf. Sărbători aia Crăciunului s'au împărţit, în tot cursul săptămănei trecute, din partea MM. LI. Regelui şi Reginei şi A A. LL. RR. Princepelui şi Principesei României, pe la săracii din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Bârlad şi alte localităţi, 225.000 lei, în bani, lemne, îmbrăcăminte, şi prin liberare de amaneturi mici de la Muntele de pietate. ■909« Mim Mtdil Hi IM Belgrad, 30 (Rador). — Oficialui «Pravds» anunţă amânarea pentru primăvară a conferinţei Micei Antante, din cauza vizitei premierului polon la Praga şi a călătoriei d-lui Beneş la Geneva în February. Conferinţă va avea loc la Bred în Slovenia. ------------------------»90«----------------------- Dosilai Direcţiei generale pentru Coltc. Desfiinţându-se pe ziua de 1 Ianuarie 1926 Direcţiunea generală pentru Culte din Cernăuţi toate dosarele cari privesc cultul ortodox şi fondul bisericesc sunt a se adresa Consiliului Eparhial din Cernăuţi (Reşed. Metrop.), iar dosarele o privesc cultele minoritare sunt a se adresa direct Ministerului Cultelor din București.