Glasul Bucovinei, ianuarie 1926 (Anul 9, nr. 2004-2026)

1926-01-01 / nr. 2004

Cernăuți Vineri 1 Ianuarie 1926 Numărul 2 Lei Anul IX, No. 2004 pe m sa lei ta taci aim­ic: p* 60 !«!, Nu­mai a Vi S8 50 îs!, pe PIA,... Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român 1 Exemplar Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904 — AL RC^nflNESC ZILNIC zzxzzz Tipografia: Tetefon Nr. 28S­a« fac sa sediu! ziarului. se înapoiază. Sibiu dministratîa u Flondor *,f. 33 P1 sa primesc numai articole iscălite. Maaucrisci« «* ANUNȚURI SS RECLAAS sas­eakuicaia după tarif se primesc la admi­nistraties Strada lar.cu Flondor No. 33 PiBîfa facenfe fix Interiorul ziarului •» urcă tass ca 50*/* es?.iî dat judecată la Cernăuți. Ziarul: 1 Anul noul Când trece un an, omul Involuntar îşi pune Întrebări asupra trecutului şi leagă nădejdi de anul viitor. Cu cât este rezultatul acestui e­­xamen mai nemulţumitor, cu atât mai multă nelinişte se strecoară în suflet pe care omul încearcă să o înăbuşe cu nădejdi exagerate Noi nu suntem în situaţia aceasta. Putem privi liniştiţi în viitor, fiindcă putem căuta cu linişte spre trecut. Lumea a început a se nor­maliza. Nu se mai fac astăzi cheltuieli pro­vocatoare nici în vistieria statului, dar nici în micul buget al fiecărui cetăţean. Omul nu mai este aşa de mult robul poftelor nemăr­ginite după câştig uşor ca acum câţiva ani Ambiţiile deşarte nu mai exercită un miragiu nebiruit asupra oamenilor. Conştiinţa că nu­mai prin muncă poţi realiza un câştig moral şi material pentru naţie şi patrie a străbătut tot mai mult conştiinţele. Dacă facem o pri­vire retrospectivă asupra ‘anului expirat, pu - Sä ^L- l.' 1 .• TÎ '•925 s’a inufitit vs. fara'. îget, sV mun­­i­it cu entuziasm si s’a muncit cu efect. In toate domen­iie vieții noastre publice s’a observat toată vremea o febrilă activitate d­esinteresătâ. Legiuirea din anul trecut a co­­respuns marilor nevoi ale neamului şi fixează un chip potrivit cadrele în care trebuie să se mişte şi de aci încolo viaţa noastră publică. Peste clamoarea interesată a gălăgioşilor opoziţionişti de meserie, peste băiguiala as­cunsă a pesimiştilor cu orice preţ se ridică biruitoare şi statornică munca de normalizare care, fiindcă se îndeplineşte zilnic îiti chip conştiincios şi metodic, nu se apreciază în întregimea ei. Totuşi astăzi munca celor mulţi, munca sistematică ce urmăreşte scopuri bine de­finite, se impune tot mai mult şi oricât scep­tici, îaborioşi numai în ironie ieftină, îşi trâmbiţă nemulţi?m­ea, un observator atent­­nu se va lăsa amăgit de astfel de Cusândre improvizate. Cât s’a scris despre dezastrul economic care ne~ar ameninţa! Ce icoane sinistre s’au perindat de dinaintea ochilor bietului cetă­ţean înspăimântat şi dornic de traiu pacinic şi liniştit! Parcă o catastrofă, nebănuită nici în războiul mondial, s’ar fi apropiat cu paşi repezi de scumpa noastră Românie! Şi chiar situaţia economică s’a îmbunătăţit: bugetul echilibrat ne-a făcut cu putinţă sporirea le­­furilor funcţionarilor şi plata datoriilor ex­terne şi interne. Consolidarea datoriilor noas­tre în străinătate s’a făcut pe realităţi eco­nomice cari nu pot fi întunecate prin pesi­mismul ne­justificat şi nesincer al oamenilor interesaţi. Şi chiar din străinătate ne vin de anul nou două mărturii preţioase. Cercurile economice, americane au constatat o situaţie economică la noi ce garantează o prosperi­tate crescândă; şi numai în baza acestor constatări s’a putut încheia acordul de la Washington, iar o mare publicaţie germană, care desigur nu poate fi bănuită de mari ■f simpatii pentru noi, arată că din c­e trei ţări producătoare de petrol (Rusia, Polonia , România) numai ţara noastră a isbutit să-şi normalizeze exploatarea petrolului; legea de naţionalizare — spune publicaţia — nu a pricinuit o stagnare, ci dimpotrivă o prospe­­rare producţiei în România. Oamenii văd realităţile. Şi realităţile dau dreptate acelora cari şi-au făcut o dogmă de credinţă din concepţia că ţară aceasta bo­gată nu poate, nu trebuie să se ridice decât prin propriile ei forţe morale şi materiale. A­­nul trecut ne-a dovedit ce eficace sunt a­­ceste forţe. Cei ce se încred in ele pot privi cu li­nişte în viitor. R. Gândea ---------------------••••--------------------- Tuturor abonaţilor, cetito­rilor şi prietenilor noştri le dorim AN NOU cu bine :x: si fericire! :x: 14 milioane lei pentru şcoalele din Bucovina După legea contribuţiuniior directe jude­­ţeîe au dreptul de a percene un ad po&ai ia Ötrezitek dire­cti* -*er tr *r- ^­­'• lui. începând cu ni. is.vi r u? .as*:„ adiţionale şi în Bucovina. ^ de*. e Juî covîna neavând caracterul de persoană juri­dică, Ministerul finanţelor a depus sumele în­casate la Cassa de depuneri şi consemnaţiuni din Bucureşti. In baza legii pentru unificarea administrativă cele 5 judeţe nou înfiinţate fiind acum persoane juridice, d. Ministru I. Nistor a stăruit ca o parte din sumele aceste, încasate în anii 1923 şi 1924, să se elibereze judeţilor oi destinaţia de a ajutora şcoalele­­lin Bucovina. Printr’o lege, votată înainte de v­ia­ţele Crăciunului, s’a deschis pe seama Ministe­rului instrucţiunii un credit extraordinar de lei 13,922 691, care sumă se va distribui la în «putul lunii ianuarie prin inspectoratul in­­strucţiiunii din Cernăuţi în m­odul următor: Pentru construirea şi repararea şcoalelor din judeţul Cernăuţi 1,840.000 lei » » Storojineţ 1,280.000 » » » Rădăuţi 1,980.000 » » » Suceava 1,160.000 » » » Câmpulung 380.000 » Pentru înzestrarea cu material didactic a şcoalelor din judeţul Cernăuţi 315 000 lei * » Storojineţ 893.000 » » » Rădăuţi 312.000 » » » Suceavă 234.000 » » » Câmpulung 183.000 » Pentru întocmirea de ateliere la şcoalele din judeţul Cernăuţi 160 000 lei » » Storojineţ 150 000 » » » Rădăuţi 200 000 » » » Suceava 165.000 » » » Câmpulung 155.000 » Pentru Înzestrarea cu mobilier a şcoalelor din judeţul Cernăuţi 320 000 lei » » Storojineţ 140 000 » » » Rădăuţi 460.000 » » » Suceava 490 000 » » » Câmpulung 240.000 » Pentru cumpărarea de material de can­celarie pentru revizorare s’a destinat suma de Iei 165 000. Pentru cumpărarea a două apa­rate de proiecţiune pentru şcoale s’a pre­văzut suma de iei 200 000. Pentru restaura­rea localului în care se va adăposti şcoala normală în Rădăuţi se vă da 2 milioane lei. Şi în fine cu suma de un milion se va con­tribui la ridicarea clădirii şcoalei profesionale de fete din Cernăuţi. In unul din numerele viitoare ale zia­rului , nu arăta repartiţia pe comm leior­a­m»-« Eu- D. ministru I. Nisto­r însărcinat cu inte­rimatul ministerului lucrărilor publice S’a acordat un concediu de 15 zile, cu începere dela 1 Ianuarie 1926, d lui ge­neral Traian Moșoiu, ministru al lucră­rilor publice. D. I. Nistor, ministru de Stat, a fost însărcinat cu interimatul ministerului lu­crărilor publice până la întoarcerea la post a titularului. --------------------••••--------------------­ tai miale li Princiare mitra sărăci Cu ocazia Sf. Sărbători aia Crăciunului s'au împărţit, în tot cursul săptămănei trecute, din partea MM. LI. Regelui şi Reginei şi A A. LL. RR. Princepelui şi Principesei României, pe la săracii din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Bâr­lad şi alte localităţi, 225.000 lei, în bani, lem­ne, îmbrăcăminte, şi prin liberare de amane­­turi mici de la Muntele de pietate. ■909« Mim Mtd­il Hi IM Belgrad, 30 (Rador). — Oficialui «Pravds» anunţă amânarea pentru primăvară a confe­rinţei Micei Antante, din cauza vizitei pre­mierului polon la Praga şi a călătoriei d-lui Beneş la Geneva în February. Conferinţă va avea loc la Bred în Slovenia. ------------------------»90«-----------------------­ Dosilai Direcţiei generale pentru Coltc. Desfiinţându-se pe ziua de 1 Ianuarie 1926 Direcţiunea generală pentru Culte din Cernăuţi toate dosarele cari privesc cultul ortodox şi fondu­l bisericesc sunt a se adresa Consiliului Eparhial din Cernăuţi (Reşed. Metrop.), iar dosarele o privesc cultele minoritare sunt a se adresa direct Ministerului Cultelor din București.

Next