Glasul Bucovinei, ianuarie 1926 (Anul 9, nr. 2004-2026)
1926-01-24 / nr. 2021
Cernăuţi Duminică 24 Ianuarie 1926 Nuntăru 2 Lei vJri M NfiTIGNflL RO/11J N ESC APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. Anul IX, No. 2021 ANUNŢURI Şl RECLAME se esacuteaza după tarif și se primesc la admffifstrație. Strada lancu Render Ho. 33 FttttT* locante to interiors! ziarului se urea text ca 80%, Porul de judecată t* Cernăuți. ^ 9%X\ uONfi/^ ENTUL : p* an *« 3*0 lei, pe */ an 200 (el, pe trei lun! 100 lei, pentru ţânţari zilele: pe an »a 200 lei, pe l/ an 120 lei, pe trei luni 60 ieL Nusaai numărul de Duminică: pe un an 80 Iei, p® Vi »■ 56 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un as *00 iei, pe v* an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. A. S. R. Principele Nicolae a sosit în ţară A. S. R. Principele Nicolae a sosit astăzi la amiază cu simplonul din străinătate şi a fost aşteptat în gara de nord de Suverani, Principesa Ileana, apoi ministrul de războiu şi casa civilă şi militară a M. S. Regelui. Un punct fatal E punctul mort al tratativelor naţionalţărăniste. De peste trei ani începute, apoi întrerupte, în urmă reluate şi în fine iarăşi intrerupte pentru a ajunge după lungi şi obositoare pertractări la locul de unde au pornit, ele au fost dinainte sortite a da rezultate negative, ca şi orice acţiune a opoziţiei dezolate. Timp de peste trei ani de zile pretendenţi nerăbdători la frânele statului, în căutarea de negreşite şi eficace mijloace de venire cât mai neîntârziată la putere, nu se sfiau a întrebuinţa orice mijloc care părea a-i duce cât mai curând la ţelul atât de mult dorit. Şi iată-i deci pe impacienţii candidaţi de guvernare de ani de zile în lungi şi nesfârşite pertractări, în căutarea unei formule de împăcare asupra unor considerente de ordin programatic şi mai ales personal, asupra cărora discuţiile au fost cu o regularitate matematică întrerupte şi iarăşi reluate, pentru a ajunge mereu la punctul fatal, pe care laconicele, dar atât de elocventele comunicate ale partidelor pertractante îl numiau așa de plastic: punctul mort. Astfel timp de aproape patru ani aceste partide au proclamat politica speranţelor deşarte, anunţând de azi pe mâine «căderea infailibilă» a guvernului, şi spunând cui vroia să creadă că «n sfârşit» şi «negreşit» regimul e pe ducă, şi că «retragerea lui e pe cale de a se înfăptui.» Insă pentru a justifica, sau a explica cel puţin, o astfel de schimbare ar trebui două condiţiuni: una ca partidul de la conducere să fi dovedit că nu mai poate face faţă chemării sale, şi al doilea: că un alt partid de opoziţie să fie apt pentru preluarea succesiunii. Ori, vedem că în cazul nostru, nu e nici una, şi nici alta. Pe de o parte avem un guvern, care a ştiut întotdeauna să fie la înălţimea chemării sale, dând ţării liniştea şi siguranţa trebuitoare, făurind legi de unificare, îmbunătăţind starea economică şi financiară a ţării, în general făcând o operă constructivă şi de consolidare naţională pe toate terenurile vieţii publice, pe de altă parte avem partide de opoziţie, cari n’au la activul lor decât acţiuni disolvante şi agitaţii sterile pe teme irelevante. Cari probe or fi oare mai elocvente, cele date de guvern, sau cele ale opoziţiei ? Oare “punctele moarte“ la cari pertractanţii se opresc la discutarea chiar a unor mărunte chestiuni de politică de partid n’ar forma ele şi în cazul unei eventuale guvernări naţionalo-ţârăniste rezultatele finale şi ale unei guvernări dezastruoase ţârii? Trecutul ne îndritueşte să răspundem afirmativ. Atunci, la lumina unor judicioase critici, toate afirmaţiile vorbitorilor de rău ai stăpânirii actuale, nu rămân decât acţiuni demagogice şi destructive ale partidelor de opoziţie neprobând cu nimic că ar putea face şi ei operă constructivă. — Guvernul actual n’are nici un motiv să şi întrerupă activitatea sa rodnică, pe care a început-o, ci din contra are îndatorirea de a duce la bun sfârșit opera salvatoare ce a întreprins-o. A. B. Consiliu de miniştri Astăzi a avut loc un consiliu de miniştri D. ministru Vintilă Brătianu, înapoiat aseară, a făcut o expunere amănunţită asupra hotărârilor luate cu d. Titulescu, în legătură cu executarea acordului de la Washington, apoi a declarat că a luat contact cu reprezentanţii guvernului francez pentru îndrumarea tratativelor asupra datoriilor noastre de războiu către Franţa. După aceasta consiliul a examinat chestiuni curente. Viitorul consiliu are loc poimâine. Sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie In ziua de 24 Ianuarie, aniversarea Unirii Principatelor Moldova şi Muntenia, se va oficia un serviciu divin in biserica Catedrală la orele 11 dim. După masă la orele 3 va avea loc în Teatrul National un matineu festiv. Cu acest prilej director Gândea va tinea o conferinţă asupra importantei acestei zile, apoi va urma reprezentarea piesei «Cheleş împărat», de dr. Berariu. Biletelecu preţuri reduse atât pentru şcoale cât şi pentru public s-au pus in vânzare la agenţia teatrală A. Roşea. Convenţiunile cu Austria şi Ungaria Bucureşti 22 (Rador). — Luni dimineaţă se întruneşte la ministerul de finanţe comisia pentru executarea conversiunilor încheiate între România, Austria şi Ungaria, — convenţiuni având ca obiect regularea unor creanţe particulare, chestiuni de procedură civilă, drept privat, cărţi funduare, sihmbul actelor judiciare etc. Comisiunea este formată din dl ministru Lapedatu, ca expert technic, dl Giuan, directorul despăgubirilor de războiu, Teianu, directorul datoriei publice, Hostiuc director de finanţe. Alegerile comunale Alegerile comunale au fost definitiv fixate pentru 17 și 18 Februarie c. (Rador) H. R. Keli Handra a plecat la Belai București, 22 (Rador). —MS Regina Marioara a Iugoslaviei a plecat aseară la Belgrad. ---------------------------------- Adunările Naţionale Constituante Camera Şedinţa dela 21 Ianuarie 1926 Şedinţa se deschide la orele 3 d.a. Prezidează: d. M. Orleanu. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii I. G. Duca, Dr. C. Angelescu, I. Nistor, N. D. Chirculescu, N. N. Săveanu, G. Cipoianu. D. D. R. loaniţescu face o comunicare d-lui ministru al industriei in legătură cu sporirea preţului hârtiei. D. Dr. Lascu anunţă o interpelare privitoare la politica insolentă a guvernului maghiar faţa de România. D.V. Magearu protestează împotriva agresiunei făptuită contra secretarului de redacţie al ziarului »Aurora“, Bergmann. Arată că s’a făcut plângere la parchet. C. N. D. Chirculescu ministrul muncei şi interimar la justiţie, spune că guvernul desaproba orice agresiune. Relevă, însă, că în trecut s’au găsit persoane din mijlocul opoziţiei care au aprobat agresiunea comisă împotriva d-lui Manolescu Strungă. In ce priveşte cazul expus de d. Magearu, d. ministru spune că a luat măsuri pentru pedepsirea agresorilor. Se intră apoi în ordinea de zi. Senatul Şedinţa dela 21 Ianuarie 1926 Şedinţa se deschide la ora 3.35, sub preşedinţia d-lui G. Duca. Pe banca ministerială d. Al. Lapedatu. D. Al. Lapedatu ministrul cultelor şi artelor, depune proectul dee lege pentru chemarea sau arme a contingentului 1926. Se admite urgența. D. Vespasian Pella dă cetire raportului comisiurei privitor la alegerea de senator de Tutova, a d-lui Ion Bontaş. Comisiunea conchide la validare. Alegerea d-lui Bontaş este validată de Senat fără discuţie. D. Pena citeşte raportul comisiunei privitor la alegerea de senator a d-lui C. Angelescu la judeţul Caliacra. Comisiunea corne de la validarea d-lui Angelescu, ceea ce Senatul aprobă fără discuţie. D. Pella citeşte raportul comisiunei privitor la alegerea d-lui Dr. Al. Slătinearu dela colegiul Universităţii din Iaşi. Alegerea se validează. Senatul trece apoi în secţiuni. ---------------------------------------- Desminţire Bucureşti, 22 (Rador) — Contrar ştirilor unor ziare, „Viitorul“ arată că nu se face nici un fel de cenzură a scrisorilor sau ziarelor, la poştă. --------------- ——.............. Şedinţa comisiunii fiscalea Camerei Bucureşti, 22 (Radar). — Comisiunea fiscală a Camerii s’a întrunit ori sub preşedinţia d-lui ministru Vintilă Brătianu. D. ministru de finanţe a ţinut o scurtă cuvântare arătând că noua lege a timbrului urmăreşte, nu atât sporirea taxelor cât unificarea. Apoi comisia a discutat diferitele taxe şi a menţinut taxa de 3 lei pentru petiţii, a majorat taxele pentru cererile de naturalizare de la 300 lei, cât prevedea proectul, la 500 lei, taxa paşapoartelor a fost fixată la lei 1000 pe an şi timbrul procurelor la 10 lei. După aceasta d. ministru Vintilă Brătianu a explicat că taxele succesiunii nu vor fi sporite, ci numai unificate prin extinderea în toată țara a taxelor în vigoare astăzi în Vechiul Regat.