Glasul Bucovinei, ianuarie 1926 (Anul 9, nr. 2004-2026)

1926-01-24 / nr. 2021

Cernăuţi Duminică 24 Ianuarie 1926 Nuntăru 2 Lei vJri M NfiTIGNflL RO/11J N ESC APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 286 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Se primesc num­ai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. Anul IX, No. 2021 ANUNŢURI Şl RECLAME se esacuteaza după tarif și se primesc la admf­­fifstrație. Strada lancu Render Ho. 33 FttttT* locante to interiors! ziarului se urea text ca 80%, Porul de judecată t* Cernăuți. ^ 9%X\ uONfi/^ ENTU­L : p* an *« 3*0 lei, pe */­ an 200 (el, pe trei lun! 100 lei, pentru ţânţari zilele: pe an »a 200 lei, pe l/­ an 120 lei, pe trei luni 60 ieL Nusaai numărul de Duminică: pe un an 80 Iei, p® Vi »■ 56 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un as *00 iei, pe v* an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. A. S. R. Principele Nicolae a sosit în ţară A. S. R. Principele Nicolae a sosit astăzi la amiază cu simplonul din străi­nătate şi a fost aşteptat în gara de nord de Suverani, Principesa Ileana, apoi mi­nistrul de războiu şi casa civilă şi mili­tară a M. S. Regelui. Un punct fatal E punctul mort al tratativelor naţional­­ţărăniste. De peste trei ani începute, apoi în­trerupte, în urmă reluate şi în fine iarăşi in­trerupte pentru a ajunge după lungi şi o­bositoare pertractări la locul de unde au por­nit, ele au fost dinainte sortite a da rezultate negative, ca şi orice acţiune a opoziţiei de­zolate. Timp de peste trei ani de zile preten­denţi nerăbdători la frânele statului, în cău­tarea de negreşite şi eficace mijloace de ve­nire cât mai neîntârziată la putere, nu se sfiau a întrebuinţa orice mijloc care părea a-i duce cât mai curând la ţelul atât de mult dorit. Şi iată-i deci pe impacienţii candidaţi de guvernare de ani de zile în lungi şi nesfâr­şite pertractări, în căutarea unei formule de împăcare asupra unor considerente de ordin programatic şi mai ales personal, asupra că­rora discuţiile au fost cu o regularitate ma­tematică întrerupte şi iarăşi reluate, pentru a ajunge mereu la punctul fatal, pe care la­conicele, dar atât de elocventele comunicate ale partidelor pertractante îl numiau așa de plastic: punctul mort. Astfel timp de aproape patru ani aceste partide au proclamat politica speranţelor de­şarte, anunţând de azi pe mâine «căderea infailibilă» a guvernului, şi spunând cui vroia să creadă că «n sfârşit» şi «negreşit» regimul e pe ducă, şi că «retragerea lui e pe cale de a se înfăptui.» Insă pentru a justifica, sau a explica cel puţin, o astfel de schimbare ar trebui două condiţiuni: una ca partidul de la con­ducere să fi dovedit că nu mai poate face faţă chemării sale, şi al doilea: că un alt partid de opoziţie să fie apt pentru prelua­rea succesiunii. Ori, vedem că în cazul nos­tru, nu e nici una, şi nici alta. Pe de o­ parte avem un guvern, care a ştiut întotdeauna să fie la înălţimea chemării sale, dând ţării liniştea şi siguranţa trebuitoare, făurind legi de unificare, îmbunătăţind starea economică şi financiară a ţării, în general făcând o o­­peră constructivă şi de consolidare naţională pe toate terenurile vieţii publice, pe de altă parte avem partide de opoziţie, cari n’au la activul lor decât acţiuni disolvante şi agitaţii sterile pe teme irelevante. Cari probe or fi oare mai elocvente, cele date de guvern, sau cele ale opoziţiei ? Oare “punctele moarte“ la cari pertractanţii se opresc la discutarea chiar a unor mărunte chestiuni de politică de partid n’ar forma ele şi în cazul unei eventuale guvernări na­­ţionalo-ţârăniste rezultatele finale şi ale unei guvernări dezastruoase ţârii? Trecutul ne în­­dritueşte să răspundem afirmativ. Atunci, la lumina unor judicioase critici, toate afirmaţiile vorbitorilor de rău ai stăpâ­nirii actuale, nu rămân decât acţiuni dema­gogice şi destructive ale partidelor de opoziţie neprobând cu nimic că ar putea face şi ei operă constructivă. — Guvernul actual n’are nici un motiv să şi întrerupă activitatea sa rodnică, pe care a început-o, ci din contra are îndatorirea de a duce la bun sfârșit o­­pera salvatoare ce a întreprins-o. A. B. Consiliu de miniştri Astăzi a avut loc un consiliu de miniştri D. ministru Vintilă Brătianu, înapoiat aseară, a făcut o expunere amănunţită asupra hotă­rârilor luate cu d. Titulescu, în legătură cu executarea acordului de la Washington, apoi a declarat că a luat contact cu reprezentanţii gu­vernului francez pentru îndrumarea tratativelor asupra datoriilor noastre de războiu către Franţa. După aceasta consiliul a examinat chestiuni curente. Viitorul consiliu are loc poi­mâine. Sărbătorirea zilei de 24 Ianuarie In ziua de 24 Ianuarie, aniversarea Unirii Principatelor Moldova şi Muntenia, se va oficia un serviciu divin in biserica Catedrală la orele 11 dim. După masă la orele 3 va avea loc în Teatrul National un matineu festiv. Cu acest prilej di­rector Gândea va tinea o conferinţă asupra importantei acestei zile, apoi va urma repre­zentar­ea piesei «Chele­ş împărat», de d­r. Be­­rariu. Biletele­­cu preţuri reduse atât pentru şcoale cât şi pentru public s-au pus in vânzare la agenţia teatrală A. Roşea. Convenţiunile cu Austria şi Ungaria Bucureşti 22 (Rador). — Luni dimineaţă se întruneşte la ministerul de finanţe comi­­­sia pentru executarea conversiunilor înche­iate între România, Austria şi Ungaria, — con­­venţiuni având ca obiect regularea unor cre­anţe particulare, chestiuni de procedură ci­vilă, drept privat, cărţi funduare, sih­mbul ac­telor judiciare etc. Comisiunea este formată din dl ministru Lapedatu, ca expert technic, dl Giuan, directorul despăgubirilor de războiu, Teianu, directorul datoriei publice, Hostiuc director de finanţe. Alegerile comunale Alegerile comunale au fost definitiv fixate pentru 17 și 18 Februarie c. (Rador) H. R. Keli Hand­ra a plecat la Belai București, 22 (Rador). —­MS Regina Ma­rio­ara a Iugoslaviei a plecat aseară la Belgrad. ----------------------------------­ Adunările Naţionale Constituante Camera Şedinţa dela 21 Ianuarie 1926 Şedinţa se deschide la orele 3 d.a. Prezidează: d. M. Orleanu. Pe banca ministerială sunt prezenţi d-nii I. G. Duca, Dr. C. Angelescu, I. Nistor, N. D. Chirculescu, N. N. Săveanu, G. Cipoianu. D. D. R. loaniţescu face o comunicare d-lui mi­nistru al industriei in legătură cu sporirea preţului hârtiei. D. Dr. Lascu anunţă o interpelare privitoare la politica insolentă a guvernului maghiar faţa de Ro­mânia. D.V. Magearu protestează împotriva agresiunei făptuită contra secretarului de redacţie al ziarului »Aurora“, Bergmann. Arată că s’a făcut plângere la parchet. C. N. D. Chirculescu ministrul muncei şi interi­mar la justiţie, spune că guvernul desaproba ori­ce agresiune. Relevă, însă, că în trecut s’au­ găsit persoane din mijlocul opoziţiei care au aprobat agresiunea co­misă împotriva d-lui Manolescu Strungă. In ce priveşte cazul expus de d. Magearu, d. ministru spune că a luat măsuri pentru pedepsirea agresorilor. Se intră apoi în ordinea de zi. Senatul Şedinţa dela 21 Ianuarie 1926 Şedinţa se deschide­ la ora 3.35, sub preşedinţia d-lui G. Duca. Pe banca ministerială d. Al. Lapedatu. D. Al. Lapedatu ministrul cultelor şi artelor, de­pune proectul dee lege pentru chemarea sau arme a contingentului 1926. Se admite urgența. D. Vespasian Pella dă cetire raportului comisiu­­rei privitor la alegerea de senator de Tutova, a d-lui Ion Bontaş. Comisiunea conchide la validare. Alegerea d-lui Bontaş este validată de Senat fără discuţie. D. Pen­a citeşte raportul comisiunei privitor la alegerea de se­nator a d-lui C. Angelescu la judeţul Caliacra. Co­misiunea corn­e de la validarea d-lui Angelescu, ceea ce Senatul aprobă fără discuţie. D. Pella citeşte ra­portul comisiunei privitor la alegerea d-lui Dr. Al. Slătinearu dela colegiul Universităţii­ din Iaşi. Alege­rea se validează. Senatul trece apoi în secţiuni. ----------------------------------------­ Desminţire Bucureşti, 22 (Rador) — Contrar ştirilor unor ziare, „Viitorul“ arată că nu se face nici un fel de cenzură a scrisorilor sau ziare­lor, la poştă. --------------- ——.............. Şedinţa comisiunii fiscale­­a Camerei Bucureşti, 22 (Radar). — Comisiunea fiscală a Camerii s’a întrunit ori sub preşe­dinţia d-lui ministru Vintilă Brătianu. D. mi­nistru de finanţe a ţinut o scurtă cuvântare arătând că noua lege a timbrului urmăreşte, nu atât sporirea taxelor cât unificarea. Apoi comisia a discutat diferitele taxe şi a men­ţinut taxa de 3 lei pentru petiţii, a majorat taxele pentru cererile de naturalizare de la 300 lei, cât prevedea proectul, la 500 lei, taxa paşapoartelor a fost fixată la lei 1000 pe an şi timbrul procurelor la 10 lei. După aceasta d. ministru Vintilă Brătianu a explicat că ta­xele succesiunii nu vor fi sporite, ci numai unificate prin extinderea în toată țara a ta­xelor în vigoare astăzi în Vechiul Regat.

Next