Glasul Bucovinei, martie 1926 (Anul 9, nr. 2050-2074)

1926-03-02 / nr. 2050

X Cernăuţi Marţi 2 Martie 1926 Numărul 2 Lei Anul IX, No. 2050 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi! Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. MaartefiieSa a» se Înapoiază ANUNŢURI ŞI RECLAME se călcu­îiază după tarif şi se primesc la adm!­­■btraţlet Strada lancu Flondor No. 33 Psatîa Ue&ftts ta iateriorul ziarului m urci taxa ca »V* ferul rit Judecata la Cernăuți. HR,ONnnENTUL : P« as «* 3S@ iei, p« Vi an 200 Iei, pe trei luni 109 it), pelitra tiraet zllsis, pe un un 200 lei, pe Vs an 120 l«i, pt trt; lua! 63 tei. Nuaia! numârul de Duminică: pt un ».a S8 lei, pe Vi ta 50 lei, pe trei luni 30 iti. Pentru Străinătate pt ua ta 800 iti, pt ./i sn 400 lei. Plăţii­ st fac la sediul ziarului. Front unic! In alegerile recente comunale au luptat faţă în faţă două grupări, două concepţii po­litice : Partidul naţional-liberal pe deo parte, unitar, bine închegat, cu o operă săvârşită în urma sa şi cu un program bine determi­nat pentru viitor; pe de altă parte aşa nu­mitul bloc al opoziţiei unite până după ale­geri cu pertractări nesfârş­te la activul său şi cu perspective de pertractări şi pentru vii­tor, tot atât de sterpe şi interminabile. Acest faimos bloc unic se compune din gruparea comunistă, averescană, naţională, naţionalistă, tachistă, argetoianistă, ţărănistă, zionistă şi socialistă. Şi de fapt în alegerile comunale nu s’au prezentat pretutindeni uni­tar, ci aproape din localitate In localitate s’au manifestat toate combinaţiunile şi variaţiunile posibile şi imposibile dina comunişti până la —^­ăverescani şi conservatorii d­­on Maniu şi Mşu Cantacuzino. Un astfel de conglomerat de concepţii şi credinţe politice aşa de variate încât se ex­clud una pe alta, nici nu putea să biruească faţă de un partid atât de unitar şi puternic ca partidul naţional-liberal. Lumea cu jude­cată şi îndeosebi sătenii cu mintea lor aşe­­zatâ şi nealterată de agitaţiunile străine de sufletul românesc şi-a şi dat verdictul cu pri­lejul alegerilor comunale. Dar am fi nedrepţi faţă de populaţia oră­şenească, dacă am învinovăţi-o de această lipsă de discernământ politic, întrucât mai mult de şasezeci la sută din totalitatea ora­şelor ţării au votat lista susţinută de partidul naţional-liberal. De aceea şi presa opoziţionistă şi a şi înăbuşit în chip considerabil strigătele de bi­ruinţe de la început şi este silită să se preo­cupă în mod îngnjorat de o continuare mai mut decât probabilă a guvernării naţional­­liberale indicată de rezultatele alegerilor co­munale aşa de neplăcut surprinzătoare pen­tru dânsa în totalitatea lor. Scăderea tonului de biruinţă a presei de opoziţie se explică şi prin faptul că şi îna­inte, dar mai ales după balotaj s’au ivit în pre­tinsul front unic foarte mari divergenţe ş spărturi, cari dovedesc până la evidenţă că creaţiuni şi înjghebări politice improvizate ad hoc sunt de o foarte scună durată. Şubrezenia frontului anti liberal din în­treaga ţară se evidenţiează în mod foarte lim­pede In Cernăuţi. Las eu aici nici nu poate fi vorba de un front unic, căci socialiştii cu ţăran­ştii se găsesc în lupta făţişă contra ior­­ghiştilor-zioniştilor, averescanilor, naţionalişti­lor şi a «independentei» demagogii a­­ lui Radu Sbiera. Oamenii aceştia mânaţi de ură şi de ne­săbuita poftă după putere sub acelaş drapel de nenumărate colori nici n’au apucat să se bucure de izbândă şi dihonia a şi isbucnit între ei. D-l Pistiner, secundat de ţărănişti, adună material preţios pentru a compromite pe d-l Radu Sbiera şi pe tovarăşa­ de credinţă al acestuia Bernhard Fleminger. In ceea ce pri­veşte pe d-l Dori Popovici lucrul este foarte simplu, căci materialul stă gata la îndămână atât în desbaterea dietei cât şi în dosarele justiţiei Mai grea este situa­ţiunea d-lui Ernst Tarangul care se strădueşte din răsputeri să urce treptele «noului tron» al primăriei Cer­năuţilor. Nici un mijloc nu i se pare detes­tabil spre a combate candidatura d lui Radu Sbiera şi a celorlalţi pretendenţi la primărie. D-l Radu Sb­era la rândul său pretinde această eh­trinitate pentru sine, căci d­ doară se con­sideră adevăratul biruitor în aceste degeri, ridicând masele suburbiilor în contra centru­lui; adevărat este că d-sa recunoaşte că la cucerirea aceasta i-au stat în ajutor atât d­l Mayer Ebner, cât şi d-l Kohlruss, cărora tre­buie sâ le rămâe profund şi sincer recunos­cător. Ce va ieşi din aceste frământări, nu se prea poate şti. Un lucru este sigur însă că de pe urma acestor rivalități interesul public nu va profita nimic. -----------------------------------------------­ Croirile de pipiire universitare D-nul prof. univ. Dr. V. Grecu îşi va ţine cursul său de popularizare Luni 1 şi Miercuri 3 Marile crt. orele 6—7 d. a. în sala Vil­a a Universităţii vorbind în continuare despre „În Istoria imperiului bizantin“. -----------------1980-----------------­ Listele partidului naţional-liberal au triumfat la sate şi oraşe Alegerile de balotagii, făcute în toată ţara, au adus cu ele un strălucit succes pentru partidul liberal Din optsprezece oraşe, in care s’au dat până acum rezultatele ofi­ciale, în 13 au reuşit listele liberale şi în 5 a învins opozia. Tot din rezultatele sosite până acuma din judeţe, listele naţionl-liberale au obţinut o imensă majoritate în 9 judeţe iar în 2 ju­deţe a învins opoziţia. Rezultatele de mai sus au fost obţinute de listele naţional liberale cu toată campania de rea credinţă a presei interesate care a­nunţă înfrângerea guvernului Ion I. C. Brâ­tianu şi plecarea lui imediată de la condu­cerea ţârii. Cetăţenii de la sate şi oraşe constienţi de datoria lor faţă de comune şi de ţară, neţinând seamă de nici un zvon tendenţios şi-au dat voturile pentru listele în puntea cărora se aflau gospodari serioşi, susţinut de­ un partid de ordine şi de reale înfăptuiri pentru propăşirea statului. Conferinţa d lui prof. Ţiţeica. C D prof. univ. Ţiţeica a ţinut Sâmbătă, 27 Februarie cu­. o conferinţa in sala Teatrului Naţional din loc, vorbind despre „Cul­tura românească“. Un raport mai deailat urmează. Cursuri de popularizare universitare. Colonişti ardeleni în Bucovina D. ministru I. Nistor a ţinut Duminecă 28 Fe­bruarie c. în Aula Universităţii un foarte interes în curs de popularizare vorbind despre „Colonişti arde­leni în Bucovina“. Frumoasele expuneri ştiinţifice ale d-lui ministru Nistor au fost urmărite cu încordată a­­tenţie de câtră elita inter­­uatilor locali precum şi de ait public select foarte numeros. In cursul de populizare pe care l-am ţinut astă toamnă — a început d. ministru Nistor — am vorbit despre curentul de imigrare in M­oldova pornit de la N. Est precum şi despre curentul de pătrundere pe pământul Moldovei a elementului slav care venia dela S-Est. Am arătat cum aceste curente s’au c­o­st de­­alungul apei Siretului şi au trecut in inima Moldovei. Acest curent de populaţie slavă a venit la noi, îndeo­­sebi în Bucovina, în Galiţia şi Fodolia. Împotriva cu­rentului acestuia se remarcă un curent de populaţie ro­­mănescă, a cărei origine trebuie s’o căutăm în Tran­silvania. D. ministru relevă că stăpânirea romană n’a cu­prins numai Moldova, ci în prima linie Transilvania, anume o parte numai a acestui teritoriu. Oblăduirea roma­ă din Moesia s’a întins cu cultura şi civilizaţia ei pe malul de N. al Dunării. Această stăpânire aj­un­­gea până la linia care leagă Oituzul de Cetatea-Albă. Evident că populaţia romană ajunsese în aceste părţi pa cale da colonizare. Dincolo de hotarul acesta se Întindea regiunea barbară. Când trupele împăratulu Aurelian părăsită Dacia, populaţia romană şi romani­zată a ajuns sub stăpânire barbară, care s’a întins di­­urimea asupra Moldovei şi Basarabiei. Regiunea au ceasta întreagă : Transilvania, Moldova şi Basarabia a ajuns a fi stăpânită da Coţi, Huni şi Avari. Sub stă­pânirea aceasta barbară pe teritoriul românesc s’a fă­cut un s­l­mb de populaţie. Mai t­rz­u venind Maghiarii, aceştia s’au aşezat întăi în şesul Panoniei şi apoi în Transilvania. Româ­nii din această parte de pământ românesc fiind asupriţi de cârmuitorii maghiari, având de îndurat şicane de tot felul din partea catolicilor şi strâmtorat din cauza colonizărilor cu Saşi, sunt nevoiţi sa fugă dincoace de munţi, în Moldova şi Ţara­ Româneascâ. Astfel începe curentul de emigrare a elementului român din Tran­silvania pe teritoriul de dincoace de Carpaţi. Sub stă­pânirea maghia­r a fost o epocă, în care elementele germane au avut influenţă simţitoare. Aşa cetâţile Crâ­­ciunus, Oceiul poartă semne caracteristice, cari arată că întemeietorii lor ar fi fost germani. Cetăţile aces­­tea erau ridicate la N. de teritoriul român şi serveau de apărare contra Românilor. Române să se cerceteze aceasta. Dealtfel Maghiarii s’au întins în unde părţi a­­supra Moldovei. Pe la anul 1217 regala Andrei a in­trat în Moldova şi a înfiinţat episcopia Milcovului pentru Secui şi Români. Aceasta dovedeşte că pe atunci era în Moldova o populaţie românească pe care Maghiarii căutau s’o atragă la catolicism. Pe la mijlocul veacului al XlV-lea populaţia ro­mânească d­e părţile Moldovei era aşa de numeroa­să, încât se gândea să-şi afirme dorinţa de indepen­denţă politică. Luptde da pe atunci ale acestei po­pu­­aţii stau în strânsă legătură cu descălecatul. Este stabilit că înainte de înfiinţarea statelor naţionale e­­xista o serie de voevodate dependente. Voevodul Bogdan rupe legăturile politice cu Maghiarii şi de­vine întemeietorul unui stat neatârnat. Din timpul lui Bogdan ne-au rămas nume de localităţi ca Dragoşa, Domocusa, Bălcăuţi, Pârleşti, cari indică epoca în­­aintârii lur din timpul dss.alocatu­ri. Posta tot în a­­cea vreme au fost înfiinţate şi localităţile Cernăuţi, Rădăuţi, Milişăuţi. Vorbitorul arată că în Maramureş erau pe atunci 2 partide: Dragoşzii, cari aceau po­litică maghiară, şi cea a lui Bogdan, adversarul a­­cestei politici, apoi relevă rivalitatea culturala dintre voevozii români: când la Suceava se înfiinţa o mi­tropolie ortodoxă, voevodul din Maramureş înfiinţa o episcopie.

Next