Glasul Bucovinei, mai 1926 (Anul 9, nr. 2096-2116)

1926-05-01 / nr. 2096

2 + Mitropolitul Vladimir In ziua de 24 Aprilie crt. s’a stâns lin I. P. S. S. Mitropolitul Vladimir Repta. I. P. S. S. a trecut la cele veşnice In vârsta fru­moasă de 85 ani după o boală foarte înde­lungată, care i-a făcut de mult cu neputinţă să şi îndeplinească datoria de arhipăstor. Om blând, blajin, fire gânditoare, Mitropolitul Vla­dimir a învăţat la cele mai înalte şcoli din ţara şi străinătate, unde şi-a însuşit o ştiinţă din cele mai temeinice. A ajuns în scurtă vreme profesor universitar, propovăduind ani dearândul ştiinţă şi cultură învăţăceilor săi. Mulţumită aleselor sale însuşiri Vladimir de Repta ajunge în curând la cea mai înaltă demnitate bisericească, Mitropolit al Bucovi­nei. Conştiinţa datoriei, sinceritatea credinţei şi mai presus de toate blândeţea sufletului au fost armele nedespărţite ale­­Mitropolitului Vladimir. Şi cu aceste arme a trebuit să se lupte cu stăpânirea austriacă din­­Viena pen­tru drepturile sfinte aie bisericii strămoşeşti Bun şi iertător ca un adevărat preot creştin, a plâns în ceasuri de durere şi i-a iertat pe toţi. Intr’o vreme când credincioşii rromâni se sbuciumau să smulgă biruinţa. Biruinţa osta­şului român, liberând Bucovina, a liberat şi biserica şi chiriarhul ei. Sub stăpânirea stră­moşească Mitropolitul Vladimir se pogoară liniştit în mormânt, ca unul ce­l mai presus de toate şi-a iubit turma fără nici o deose­bire cu zbucium sufletesc dar cu sinceritatea creștinului care sufere dar iartă. .......... ----------------------­ Tratatul ruso-german La Berlin a fost iscălit zilele trecute Intre Rusia şi Germania un contract de prietenie Intre aceste ţări, care Insă a stârnit mân nemulţumiri şi mai ales îngrijorări In celelalte ţări. Acest tratat prevede de pildă că dacă Rusia ar ataca, chiar pe nedrept, o ţară oa­­reşcare, atunci Germania va da sama ca nici o altă ţară să nu sară în ajutor statului pri­mejduit. De aici se vede că acest tratat încheiat, nu e unul de apărare, cum sunt multe alte de acest fel, ci că el a izvorât din gănduri duşmănoase ce le poartă Rusia şi Germania celorlalte state. De aceea aceste trebue să fie cu ochii’n patru, şi mai ales să nu permită ca tovărăşia ruso germană să devie o veşni­că primejdie în Europa. Germanii şi-au dat samă de acest lucru şi spun că tratatul ruso-german vrea asigu­rarea păcii, dar de fapt toată lumea şi-a dat sama că numai aşa precum spun nemţii şi tovarăşii lor bolşevici nu este. ----------------------•«­«•----------------------- O nouă samovolnicie Din comuna Volcinţ pim­im ştirea că zilele tre­cute a venit în sat cu automobilul (maşina) d­oi Gor­­jiţchi comisarul Cupceancu din Siret întovărăşit de gerentul averescan a oraşului Siret Truţa Popovici şi încă de o lepădătura averescană, şi au înlăturat ţară nici un drept consiliul comunal ales şi pe vrednicul primar Vicherceag. Şi pe cine credeţi că l-au pus în locul primaru­lui Vicherceag, gospodar frunoş din comuna Volci­­neţi? Pe mn bseţandrul Pe­ronel Isopescu, care până mai­eri zicea că e ţărănist şi nu ştia ce să facă şi ce să spună de dragoste pentru ţărănişti, iar astăzi iată-i în rândul slugilor averescane. Halal de­ oameni cu cari ştiu să se înconjoare averescanii! Şi se par­e că-i destul de râu de ei dacă au nevoie şi de prăpă­diţi cari joacă pe la toate nunţile. --------------------«»««--------------------- Adunarea Eparhială Duminică în 2 Mai, se întruneşte la Cer­năuţi Adunarea Eparhială, potrivit legii. Sesiu­nea adunării va ţinea câteva zile. Se vor dis­cuta mai multe chestiuni privitoare la viaţa bisericească şi administrarea fondului bisericesc. Se vor vota câteva regulamente şi este foarte probabil ca se va lua o hotărîre cu privire la felul de exploatare a pădurilor Fondului. -------•••• Cinstiţi alegători, aveţi grijă de cărţile de alegător Legea electorală pentru Cameră şi Senat spune hotărît că: Nimeni nu poate să voteze dacă nu are, cartea de alegător! Cărţile de a­­legător se vor împărţi la sate de cătră jude­cători sau ajutorii lor. Judecătorii sau ajutorii acestora vor veni anume în sate la primării pentru împărţirea acestor cărţi de alegător. Zi­lele în care vor veni domnii judecători prin sate se vor aduce la cunoştinţa tuturora din timp. Alegătorul trebue să-şi ridice singur car­tea de alegător, având a-şi dovedi identitatea, că el e chiar acela care e în drept să primeas­că cartea de alegător. Cine nu şi va ridica pe la sate cartea de alegător in ziua când va fi sosit domnul ju­decător în comună pentru împărţirea cărţi­lor, acela va trebui să ceară cartea de alegă­tor de la preşedintele biroului de votare. Bi­rouri de votare nu vor fi însă în fiecare sat, aşa că oamenii cari nu şi vor lua cărţile de alegător la timp, vor trebui să bată drumurile pentru ca să şi capete dreptul lor şi, cine ştie dacă vor putea să şi ajungă la dreptul lor de vot. Aşadar toţi sătenii să fie cu ochii în patru­­ să pândească şi să ştirb­ească bine ziua când vor veni domnii judecători în co­muna pentru împărţirea cărţilor de alegător. Cu toţi să se înfăţişeze atunci la primărie pentru ca să primească cărţile de alegători. O însem­nată hotărîre a Sfatului de miniştri din 29 Aprilie crt. a avut loc un sfat de miniştri in care s’a vorbit şi despre neînţele­gerile din biserica din Bucovina. Sfatul a ho­­târlt să înlăture această neînţelegere, fiindcă ea este privită ca păgubitoare intereselor sta­tului. Pentru aceasta se caută un mijloc de înlăturare a neînţelegerei. D-nii Sava Gogu şi Demetrescu au fost însărcinaţi să facă o cer­cetare privitor la această neînţelegere. .GLASUL BUCOVINEI* --------,------­ Lămuriri pentru alegeri Din diferite părţi ale ţârii ne vin ştiri că averes­canii disolva în chip samavolnic consiliile comunale alese. Prefecţii averescani înlătură fără nici un temei legal pe primarii aleşi şi consiliile comunale şi jude­ţene pentru ca în chipul acesta sâ schimbe înfăţişarea colegiului chemat să aleagă un senator. Legea electorală pentru adunarea deputaţilor şi senat spune adecă în articolul patru, punctul b, că un colegiu alcătuit din membrii aleşi ai consiliilor co­munale, orăşeneşti şi săteşti şi membrii consiliilor ju­deţene alege de fiecare judeţ câte un senator. Aceeaşi lege spune însă că membrii aleşi ai con­siliilor judeţene şi comunale au dreptul să voteze în această ale­gere ca senator, chiar dacă alegerea lor a fost contestată (atacată), atâta timp cât anularea nu a fost definitiv (de istov) hotărâtă. Acum averescanii caută să-i înfrice pe oameni prin disolvări samovolnice şi să-i facă să creadă că prin înlăturarea de la Primării sau de la consiliile co­munale ar fi pierdut dreptul de alegător în acest co­legiu de Si­nat Atragem prin urmare atenţia tuturora asupra celor ce spune legea în privinţa aceasta şi îi sfătuim pe toţi primarii şi consilierii comunali, înlăturaţi prin samovolnicie, ca ori şi cum­ să facă la timp cuveni­tele recursuri împotriva înlăturărilor samovolnice din primării şi consilii comunale şi să aibă grijă ca sâ fie înscrişi in listei© electorale şi să-şi scoată la timp cărţile de alegător. Legea scrie că preşedintele biroului electoral ju­deţean, adecă preşedintele tribunalului din judeţ, este dator să afişeze la uşa tribunalului un tablou, adecă o listă, cuprinzând pe toţi alegătorii dintre consilierii comunali şi consilierii judeţeni. Şi tot astfel ai Ca­merelor profesionale. Prin urmare fiecare cetăţean ales în ultimele alegeri în consiliile comunale poate să vadă, venind la tribunal, ori de este trecut în listă sau nu. Nu vă lăsaţi înfricoşaţi de destituiri şi de samo­­volnicii! Cereţi din timp cărţile de alegator ! ..............— — •••»—■.............. O înştiinţare a ministerului de interne Dl Octavian Goga, ministrul de interne, a trimis poruncă tuturor gazetelor să oprească orişice articol prin care s’ar aduce jigniri înaltelor fete bisericeşti. Nădăjduim câ şi dl Dori Popovici va ţine samă în gazeta sa de dorinţa colegului său din guvern. Credem câ bine a făcut ministrul de interne, dând o astfel de poruncă, pentru că datoria fiecărui credin-­ cios e să stimeze pe povâţuitorii săi sufleteşti. No. 2096 Mare foc la Bucureşti Din Bucureşti primim ştirea că astă noapte la orele 4 populaţia din Capitală a fost alarmată de pu­ternice detunături venite de la fabrica de chibrituri. Imediat s-au vâzut flăcări, ceea ce a provocat credinţa că fabrica de chibrituri a căzut pradă focului. Mii de oameni au pornit spre totul acel­a, dar îndată s’a cu­noscut că incendiul a izbucnit de? fapt în marea ma­gazie de metrouri din gara Filaret. Primele cercetări au stabilit că focul a izbucnit după miezul nopţii. Partea stângă a magaziei unde sunt aşezate mari cantităţi de lână. Focul a ars înă­buşit până la orele trei când a izbucnit din toate col­ţurile magaziei şi ajungând la câteva butoaie de spirt acestea exploadând au produs detunăturile. Dease­­menea aproape 20 vagoane cari se aflau în apropie­rea magaziei au fost cuprinse de flăcări. Pompierii so­siţi la faţa locului au lucrat până târziu la atingerea focului. Pagubele sunt foarte mari, se spune că ar fi aproape 100 milioane. Autorităţile au făcut cercetări şi au arestat pe câţiva. Transportarea osemintelor I. P. S. Sale Mitropolitului Vladimir de la Reşedinţă la Catedrală Aleşii Sfatului bisericesc au hotărât să facă I. P. S. S. Mitropolitului Vladimir funerarii naţionale. Luni in 26 Aprilie corpul neînsufleţit al Mitropolitului Vladimir a fost dus de la Reşedinţă la Catedrală, şi dela Catedrală a fost dus la locul de vecinică odihna. Luni dim­ orele 10 la Reşedinţă s-a fă­ut slujba bisericească de către I. P. S. S. Arhiepiscopul şi Mi­tropolitul Nectarie înconjurat de P. S. S. Ipolit, P. S. S părintele protopresviter stavrofor V. Tarnavschi şi de mai mulţi preoţi. La această slujbă pentru cel a­­dormit în Domnul au luat parte toate diregătoriile civile şi militare, în frunte cu d. general Florescu, d. fost ministru Nistor, rectorul Universităţii d. Dr. Ro­mul Gândea cu mai mulţi profesori u­nversitari, toţi consilierii eparhiali, Primarul Cernăuţilor, toţi înalţii slujbaşi precum şi o mare mulţime de norod. După ce s’a săvârşit slujba bisericească s’au aşezat toţi după ordine, înainte muzica militară, apoi elevii liceelor de băeţi şi fete, cântăreţii, şase ofiţeri superiori ducând decoraţiile celui dispărut, studenţi universitari, mulţimea de preoţi în frunte cu I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie. Carul mortuar a fost urmat de rude şi de toţi acei cari l-au cunoscut. In ograda Reşedinţei d. Decan al facultăţii de teologie Dr. N. Cotos a ţinut o frumoasa cuvântare în care a arătat meritele Mitr. Vladimir pentru biserică şi şcoală­ După d. Decan Cotos a rostit o duioasă cuvân­tare preşedintele studenţilor sic. „Academia Orto­doxă“. După aceste cuvântări cortegiul s’a pus în mişcare oprindu-se in faţa Universităţii, unde di­rec­tor Cândea a ţinut o prea îndu­ioşâtoare cuvântare, drn care a spus următoarele: Universitatea din Cernăuţi, înduioşată şi îndu­rerată, se închină în faţa rămăşiţelor pământeşti ale înalt Prea Sfinţiei Sale Mitropolitului Vladimir. Adu­cem supunerea noastră celuia care a fost Mitropolitul Bucovinei, aducem recunoştinţa noastră aceluia care a fost mai multă vreme propovăduitorul şt­inţei teo­­logice de la înălţimea catedrei universitare. Mitropoli­tul Vladimir de Repta cu bogatele sale cunoşt­iţe de profesor universitar, avea acel dar nespus de preţios de a sluji şcoala cu mire dragoste. In timpul cât a fost profesor universitar a fost pururea gata de a-şi îndeplini munca greu de profesor. In anul 1883 - 84 a fost numit rector al Universit­iţii, adecă funcţia cea mai mare şi mai ta cinste de la Universitate. In anul 1902 prin hărnicia sa Vladimir Repta a ajuns la una din cele mai înalte trepte bisericeşti, la treapta da M­tropolit al Bucovinei şi Dalmaţiei. Arhipăstorul şi-a încep­ut munca ca Mitropolit în cele mai gre­le vremuri pentru neamul nostru. In timpuri grele când guver­ul de la Viena cu braţe a­­meninţâtoare căuta sâ distrugă moştenirea voevo­­zilor noştri, iar îndureraţii noştri Români mutau din răsputeri să smulgă biruinţă. Birâind ostaşul român, a scos şi biserica românească din Bucovina de sub răsvrătiri duşmane­ Şi Mitropolitul Vladimír astăzi se poate cobori în mormânt blând şi liniştit cu suflatul împăcat că totdeauna a căutat sâ facă pace. Tot în faţa Universităţii a vorbit un student în numele studenţunei. In faţa templului evreesc a vor­bit, primrabinul d-l Dr. Merik, spunând despre spi­ritul împăciuitor şi blând al feri­stului adorm­­ întru Domnul. In faţa Primăriei a vorbit in numele societăţii pentru cultură şi liter popor. rom. din Bucovina d-1 prof. un­iv. Ghisorghiu, apoi a vorbit d-1 primar al oraşului Cernăuţi, şi în faţa Dir. gen. a Fond. bis. a vorbit d 1 dir. gen. Mironovici, care in cuvinte în­duioşătoare a arătat lupta care a dus-o Mitropolitul Vladimir pentru drepturile averei bisericeşti din Bu­covina. După ar­este trupul neînsufleţit al Mitropolitului Vladimir a fost dus şi aşezat în biserica Catedralei unde a rămas până a doua zi Marţi, când s’a făcut înmormântarea. Purgativul Bayer, sigur, cu efect și plăcut,.

Next