Glasul Bucovinei, iulie 1926 (Anul 9, nr. 2140-2165)

1926-07-01 / nr. 2140

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. HB ..r­TUL : me on an 360 lei, pe u1 an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 200 lei, pe 1/2 an 120 lei, pe trei luni 50 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe tot an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe t/1 an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­­nistraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Porul de judecată la Cernăuți. Spre devalorizarea leului? Cea mai importantă chestiune a guver­nării de după războiu, în toate statele Euro­pei, este fără îndoială problema financiară, care este şi cea mai grea în acelaşi timp. Vedem în Franţa căzând guvern după guvern pe această chestiune, şi dacă noul ministru de finanţe Caillaux nu va reuşi să aducă reale îmbunătăţiri francului, se pot întâmpla surprize neplăcute şi pentru actualul guvern. La noi problema aceasta a devenit şi mai anevoiaşă din cauza neseriozităţii, cu care ea a fost tratată de guvernul Averescu în prima guvernare a Partidului poporului dintre anii 1920—1922. Printr’o nechibzuită politică economică şi financiară, făcută după interesele oamenilor de afaceri ai partidului, cari au aruncat pe pieţele streine mii şi mii de bonuri de tezaur fără nicio socoteală şi fără nici o răspundere, leul nostru ajunsese la începutul anului 1922 în complectă derută. A fost un noroc al Ţării, că s’a găsit în România un om de priceperea, autoritatea şi puterea de muncă a d­lui Vintilă Brătianu, care printr’o sforţare uriaşă a reuşit să în­frâneze deruta valutară, să echilibreze bu­getul Ţării, să consolideze datoriile României în streinătate şi să croească un plan larg pentru revalorizarea valutei noastre pentru un timp mai îndelungat. Roadele politicei sale s-au văzut: în lăuntrul Ţării vieaţa a început să se norma­lizeze, în streinătate creditul României a început să se înfiripe din nou după criza, prin care trecuse. Guvernul actual avea trasate liniile, în care avea să se mişte pentru a consolida şi mai departe valuta noastră. De folos însă că în cadrul acestor linii, cu multe economii şi foarte puţine perspective de câştiguri ilicite, nu se puteau face afaceri fără o nouă deru­tare a valutei. Şi, guvern averescan fără afa-­ ceri veroase pe spatele Ţării ne convingem şi acum că este o imposibilitate. Anume bănci, în primul rând Banca Chrissoveloni din Bucureşti, la a cărei înflo­rire cât de rapidă e foarte interesat actualul Ministru de domeniu, d-l C. Garoflid, a su­gerat unor miniştri că e absolut necesară o inflaţie monetară. Aceştia, îndeosebi d-nii Garoflid şi Manoilescu, s-au pus, chiar de la începutul actualei guvernări, în contra­zicere acută cu Ministrul de finanţe, d-l­­. Lepedatu, propovăduind inflaţia monetară „pentru tre­buinţele agriculturii şi industriei“, cum susţin domniile lor, fără a arăta însă de unde iau acoperirea în aur a acestei inflaţii. Şi fără acoperirea în aur a unei n­oi emisiuni de monedă-hârtie dezastrul vine inevitabil. Se pare însă că d-nii Garoflid şi Manoi­lescu tocmai acest dezastru îl doresc. Prie­teni ai unor bănci, care ar putea câştiga sume enorme de pe urma unei astfel de o­­peraţiuni, căreia ar trebui să-i urmeze nea­părat introducerea monedei de aur, de pe­­urma căreia iarăşi ar câştiga sume fabuloase băncile şi samsarii din jurul numiţilor miniş­tri, ei nu se dau îndărăt să mărturisească indirect intenţiunile lor. Ziarul „Argus“ sus­ţinut de Banca Chrissoveloni şi inspirat de dl C. Garoflid, scria, în unul din numerile sale trecute, textual: „La sfârşitul perioadei de desechilibru bugetar, vine imediat, stabi­lizarea valutei. De această lege a stabilizării monedei n’a s­căpat nici Rusia sovietică, care, după prăbuşirea complectă a rublei, a introdus cervonetul de aur“. Intenţia e limpede, intâla prăbuşirea com­plectă a leului, şi apoi stabilizarea lui prin in­troducerea unei monede- aur. Oamenii aceştia, cari nu văd în conştiinţa lor decât propriile interese, nu-şi dau seama însă de dezastrul economic ce vine asupra Ţării într’o perioadă ca aceasta de prăbuşire şi revalorizare garoflidiană. S’a văzut acest trist aspect în Germania şi în Rusia sovietică, unde zeci de mii de maşini rotative tipăriau numai monedă-hârtie, care nu ajungea popu­laţiei, deoarece o pâine ajunsese în Germa­nia două sute de milioane x­e mărci, iar în Rusia două milioane de ruble. Suferinţele po­pulaţiei nevoieşe şi îndeosebi ale salariaţilor Sta­tului, cărora nu li se pot spori salariile in mă­sura deprecierii valutei, într’o astfel de peri­oadă, visată de d-nii Garoflid, Manoilescu şi samsarii din jurul lor, este de nedescris. Deruta valutară poate provoca şi crize politice, al căror sfârşit nu se poate prevedea şi care pot aduce Ţara noastră în halul Ru­siei sovietice, dată pildă de ziarul Băncii Chris­soveloni şi al d-lui C. Garoflid în ceea ce ce priveşte stabilizarea monedei. Noi credem că campania aceasta de pră­buşire interesată a valutei noastre trebue să găsească în calea ei toate conştiinţele lumi­nate ale României întregite. Trebue să ne dăm seama că am realizat deabia o stabili­zare relativă a monedei noastre, care trebue să se menţină, consolidându-se tot mai mult, cu coeficienţi în plus, prin o sănătoasă şi chib­zuită politică economică, până ce, în mod fi­resc, se va ajunge în perioada stabilizării de­finitive, care va trebui să coincidă cu o pe­rioadă de înflorire a României Mari, în care politica ei financiară să nu fie condusă de oameni fără de experienţă ca d. Manolescu şi de samsari interesaţi, cum e aghiotantul d-lui Manoilescu financiarul averescan zis N. Wolf-Lotru. Ruptura între ţărănişti şi partidul naţional Delegaţia permanentă a partidului ţărănist a fost convocată pe ziua de Joi,­­ Iulie, pentru a discuta relaţiunile cu partidul naţional. *Ade­vărul“ observă că deşi intervenise între aceste două partide un acord pentru atitudinea comună in parlament, declaraţia citită în cameră în ziua de Luni de d. Maniu a fost făcută fără ştirea ţărăniştilor. Adevărul, caracterizând faptul ada­ogă că nimeni n’ar trebui să fie surprins, dacă în cursul acestei săptămâni relaţiile ambelor par­tide ar înceta complect. Pentru cinstirea memoriei lui Ion Grămadă In 19 Iunie crt. s’a ţinut, sub preşedinţia d-lui Ion I. Nistor o şedinţă a Comitetului pentru ridicarea unui monument lui Ion Grămadă. In această şedinţă vechiul Comitet s’a complectat cu următoarele per­soane : Dr. Ion Andrieşescu, prof. univ.; Const. Ba­­cinschi, pretor; M. Baciu, prof.; Ars. Băiţan, preot; Vasile Băiţan, primar Zahareşti; C. Berariu, prof. univ­; Dr. Dragoş Bumbac, avocat; Vasile Burduhos, directorul liceului „Ştefan cel Mare“ Suceava; D. Buzdugan, fost ministru; Dr. Ion Callimachi, mare pro­prietar; R. Cândea, rectorul Universităţii Cernăuţi; Atta Constantinescu,secr. da legaţie;­ Dr. Nicu Carabios­­chi, av.; N. Cotos, dec. fac.de teo­. Cer. D. Cojocariu, av. D. Dan, consilier consistorial; Filaret Doboş, prof.; A. Dolirescu, preot; Nicu Donisă, insitutor; Aurel Dorofteiu, ziarist; V. Duşciac, medic veterinar; Nicu Flondor, fost primar al Cernăuţilor; Nicolai Grămadă, prof.; V. Grecu, prof. univ.; Max Hacman, prof. univ.; Daniil Hogea, preot; Huţan, profesor ; Dr. C. Leon­­tieş, avocat; C- Loghin, prof.; V. Loichiţă, prof. univ. Dr. Fl. Lupu, notar; Dr. V. Marcu, advocat; D. Mar­­meliuc, prof. univ.; Dr.Aurel Morariu, avocat; Leca Morariu, prof. univ.; Nisioiu, preot; Dr. S. Patraş, medic ; Dr. Ilie Piticariu, medic ; Anton Popovici, învățător; Eus- C. Popovici, avocat; Dr. Traian, Po­povici, avocat; Severin Procopoviei, prof.; G. Ro­­tică, prof. şi publicist; Valerian Şesan, prof. univ.; Arh Pancraţie Sidorovici; AL Sorocean, preot; P. S. Arh. C. Stefanelli; Pictor D. Stoica; Ilie Stoleriu, avocat al Fondului bis.; Gh. Sucevan, preot; Dr. O. Taransui, inspector diecezan; Iorgu G. Tom­a, avocat­; Ovid Țopa, prof.; Vasile Ungurean, avocat; G. Va­­silescu, consilier consistorial; G. Vedean, preot; Iosif Vihovici, avocat. Apoi s-a proclamat următorul comitet de con­ducere : Președinte: Ion I. Nistor; Secretar: D. Marme­­liuc; Cassier: Filaret Doboș; Membru : Aia Constan­­tinescu. Preşedinţi de onoare ai comitatului au fost proclamaţi: I. P. S. S. Arhiepiscopul şi Mitropolitul Nectarie şi dl. Al. Constan­tinescu, fost ministru. Comitetul a hotărât să lanseze liste de subscrip­ţie pentru adunarea fondului necesar monumentului, (ss) I. Nistor, președinte (ss) D. Marmeliuc, secretar. Sărmana Ţară! Parlamentul averescan s’a întrunit. Taica Ave­­rescu şi a avertizat majoritarii, să nu mai umble nu­mai după afaceri veroasă — sistem averescan — ci să mai vadă şi de treburile obşteşti — vorba vine. Ce poate aştepta Ţara dala un asemenea Parla­ment, al cărui protopop este d. Oct. Tăzlăoan, alesul de la Tg.-Mureş? Desigur nimic bun. Iată ce scrie în această privinţă ziarul „Cu­vântul“ . Ce poate nădăjdui neamul românesc de la gu­vernul acesta ? Posibilităţile morale ? Luaţi lista pre­fecţilor, luaţi lista deputaţilor, cercetaţi-le trecutul, cău­­taţi-le viaţa, stabiliţi proporţia celor ce au trăit din expediente fără o meserie precisă şi vedeţi ce posi­bilităţi de înavuţire morală poate nădăjdui naţia. Posibilităţi de înavuţire materială ? Dar majori­tatea — ca să nu spunem unanimitatea — înfăţişează cohorte de flămânzi, de hămesiţi grăbiţi să se pro­copsească, de­oarece nu au siguranţa duratei stăpâ­nirii lor. Nu de economia naţională, nu de starea ge­nerală a ţării vor fi îngrijoraţi ci de economia la particulară şi pentru asigurarea lor personală vor scoate şi ţara la mezat. MM Condamnarea complotiştilor turci.­­ Tribunalul independenţei a judecat procesul conspiratorilor de la Smirna, acuzaţi de complot contra lui Kemal­ Paşa. Procurorul a cerut pedeapsa de moarte pentru doi inculpaţi.

Next