Glasul Bucovinei, iulie 1926 (Anul 9, nr. 2140-2165)
1926-07-01 / nr. 2140
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. HB ..rTUL : me on an 360 lei, pe u1 an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 200 lei, pe 1/2 an 120 lei, pe trei luni 50 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe tot an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe t/1 an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Porul de judecată la Cernăuți. Spre devalorizarea leului? Cea mai importantă chestiune a guvernării de după războiu, în toate statele Europei, este fără îndoială problema financiară, care este şi cea mai grea în acelaşi timp. Vedem în Franţa căzând guvern după guvern pe această chestiune, şi dacă noul ministru de finanţe Caillaux nu va reuşi să aducă reale îmbunătăţiri francului, se pot întâmpla surprize neplăcute şi pentru actualul guvern. La noi problema aceasta a devenit şi mai anevoiaşă din cauza neseriozităţii, cu care ea a fost tratată de guvernul Averescu în prima guvernare a Partidului poporului dintre anii 1920—1922. Printr’o nechibzuită politică economică şi financiară, făcută după interesele oamenilor de afaceri ai partidului, cari au aruncat pe pieţele streine mii şi mii de bonuri de tezaur fără nicio socoteală şi fără nici o răspundere, leul nostru ajunsese la începutul anului 1922 în complectă derută. A fost un noroc al Ţării, că s’a găsit în România un om de priceperea, autoritatea şi puterea de muncă a dlui Vintilă Brătianu, care printr’o sforţare uriaşă a reuşit să înfrâneze deruta valutară, să echilibreze bugetul Ţării, să consolideze datoriile României în streinătate şi să croească un plan larg pentru revalorizarea valutei noastre pentru un timp mai îndelungat. Roadele politicei sale s-au văzut: în lăuntrul Ţării vieaţa a început să se normalizeze, în streinătate creditul României a început să se înfiripe din nou după criza, prin care trecuse. Guvernul actual avea trasate liniile, în care avea să se mişte pentru a consolida şi mai departe valuta noastră. De folos însă că în cadrul acestor linii, cu multe economii şi foarte puţine perspective de câştiguri ilicite, nu se puteau face afaceri fără o nouă derutare a valutei. Şi, guvern averescan fără afa- ceri veroase pe spatele Ţării ne convingem şi acum că este o imposibilitate. Anume bănci, în primul rând Banca Chrissoveloni din Bucureşti, la a cărei înflorire cât de rapidă e foarte interesat actualul Ministru de domeniu, d-l C. Garoflid, a sugerat unor miniştri că e absolut necesară o inflaţie monetară. Aceştia, îndeosebi d-nii Garoflid şi Manoilescu, s-au pus, chiar de la începutul actualei guvernări, în contrazicere acută cu Ministrul de finanţe, d-l. Lepedatu, propovăduind inflaţia monetară „pentru trebuinţele agriculturii şi industriei“, cum susţin domniile lor, fără a arăta însă de unde iau acoperirea în aur a acestei inflaţii. Şi fără acoperirea în aur a unei noi emisiuni de monedă-hârtie dezastrul vine inevitabil. Se pare însă că d-nii Garoflid şi Manoilescu tocmai acest dezastru îl doresc. Prieteni ai unor bănci, care ar putea câştiga sume enorme de pe urma unei astfel de operaţiuni, căreia ar trebui să-i urmeze neapărat introducerea monedei de aur, de peurma căreia iarăşi ar câştiga sume fabuloase băncile şi samsarii din jurul numiţilor miniştri, ei nu se dau îndărăt să mărturisească indirect intenţiunile lor. Ziarul „Argus“ susţinut de Banca Chrissoveloni şi inspirat de dl C. Garoflid, scria, în unul din numerile sale trecute, textual: „La sfârşitul perioadei de desechilibru bugetar, vine imediat, stabilizarea valutei. De această lege a stabilizării monedei n’a scăpat nici Rusia sovietică, care, după prăbuşirea complectă a rublei, a introdus cervonetul de aur“. Intenţia e limpede, intâla prăbuşirea complectă a leului, şi apoi stabilizarea lui prin introducerea unei monede- aur. Oamenii aceştia, cari nu văd în conştiinţa lor decât propriile interese, nu-şi dau seama însă de dezastrul economic ce vine asupra Ţării într’o perioadă ca aceasta de prăbuşire şi revalorizare garoflidiană. S’a văzut acest trist aspect în Germania şi în Rusia sovietică, unde zeci de mii de maşini rotative tipăriau numai monedă-hârtie, care nu ajungea populaţiei, deoarece o pâine ajunsese în Germania două sute de milioane xe mărci, iar în Rusia două milioane de ruble. Suferinţele populaţiei nevoieşe şi îndeosebi ale salariaţilor Statului, cărora nu li se pot spori salariile in măsura deprecierii valutei, într’o astfel de perioadă, visată de d-nii Garoflid, Manoilescu şi samsarii din jurul lor, este de nedescris. Deruta valutară poate provoca şi crize politice, al căror sfârşit nu se poate prevedea şi care pot aduce Ţara noastră în halul Rusiei sovietice, dată pildă de ziarul Băncii Chrissoveloni şi al d-lui C. Garoflid în ceea ce ce priveşte stabilizarea monedei. Noi credem că campania aceasta de prăbuşire interesată a valutei noastre trebue să găsească în calea ei toate conştiinţele luminate ale României întregite. Trebue să ne dăm seama că am realizat deabia o stabilizare relativă a monedei noastre, care trebue să se menţină, consolidându-se tot mai mult, cu coeficienţi în plus, prin o sănătoasă şi chibzuită politică economică, până ce, în mod firesc, se va ajunge în perioada stabilizării definitive, care va trebui să coincidă cu o perioadă de înflorire a României Mari, în care politica ei financiară să nu fie condusă de oameni fără de experienţă ca d. Manolescu şi de samsari interesaţi, cum e aghiotantul d-lui Manoilescu financiarul averescan zis N. Wolf-Lotru. Ruptura între ţărănişti şi partidul naţional Delegaţia permanentă a partidului ţărănist a fost convocată pe ziua de Joi, Iulie, pentru a discuta relaţiunile cu partidul naţional. *Adevărul“ observă că deşi intervenise între aceste două partide un acord pentru atitudinea comună in parlament, declaraţia citită în cameră în ziua de Luni de d. Maniu a fost făcută fără ştirea ţărăniştilor. Adevărul, caracterizând faptul adaogă că nimeni n’ar trebui să fie surprins, dacă în cursul acestei săptămâni relaţiile ambelor partide ar înceta complect. Pentru cinstirea memoriei lui Ion Grămadă In 19 Iunie crt. s’a ţinut, sub preşedinţia d-lui Ion I. Nistor o şedinţă a Comitetului pentru ridicarea unui monument lui Ion Grămadă. In această şedinţă vechiul Comitet s’a complectat cu următoarele persoane : Dr. Ion Andrieşescu, prof. univ.; Const. Bacinschi, pretor; M. Baciu, prof.; Ars. Băiţan, preot; Vasile Băiţan, primar Zahareşti; C. Berariu, prof. univ; Dr. Dragoş Bumbac, avocat; Vasile Burduhos, directorul liceului „Ştefan cel Mare“ Suceava; D. Buzdugan, fost ministru; Dr. Ion Callimachi, mare proprietar; R. Cândea, rectorul Universităţii Cernăuţi; Atta Constantinescu,secr. da legaţie; Dr. Nicu Carabioschi, av.; N. Cotos, dec. fac.de teo. Cer. D. Cojocariu, av. D. Dan, consilier consistorial; Filaret Doboş, prof.; A. Dolirescu, preot; Nicu Donisă, insitutor; Aurel Dorofteiu, ziarist; V. Duşciac, medic veterinar; Nicu Flondor, fost primar al Cernăuţilor; Nicolai Grămadă, prof.; V. Grecu, prof. univ.; Max Hacman, prof. univ.; Daniil Hogea, preot; Huţan, profesor ; Dr. C. Leontieş, avocat; C- Loghin, prof.; V. Loichiţă, prof. univ. Dr. Fl. Lupu, notar; Dr. V. Marcu, advocat; D. Marmeliuc, prof. univ.; Dr.Aurel Morariu, avocat; Leca Morariu, prof. univ.; Nisioiu, preot; Dr. S. Patraş, medic ; Dr. Ilie Piticariu, medic ; Anton Popovici, învățător; Eus- C. Popovici, avocat; Dr. Traian, Popovici, avocat; Severin Procopoviei, prof.; G. Rotică, prof. şi publicist; Valerian Şesan, prof. univ.; Arh Pancraţie Sidorovici; AL Sorocean, preot; P. S. Arh. C. Stefanelli; Pictor D. Stoica; Ilie Stoleriu, avocat al Fondului bis.; Gh. Sucevan, preot; Dr. O. Taransui, inspector diecezan; Iorgu G. Toma, avocat; Ovid Țopa, prof.; Vasile Ungurean, avocat; G. Vasilescu, consilier consistorial; G. Vedean, preot; Iosif Vihovici, avocat. Apoi s-a proclamat următorul comitet de conducere : Președinte: Ion I. Nistor; Secretar: D. Marmeliuc; Cassier: Filaret Doboș; Membru : Aia Constantinescu. Preşedinţi de onoare ai comitatului au fost proclamaţi: I. P. S. S. Arhiepiscopul şi Mitropolitul Nectarie şi dl. Al. Constantinescu, fost ministru. Comitetul a hotărât să lanseze liste de subscripţie pentru adunarea fondului necesar monumentului, (ss) I. Nistor, președinte (ss) D. Marmeliuc, secretar. Sărmana Ţară! Parlamentul averescan s’a întrunit. Taica Averescu şi a avertizat majoritarii, să nu mai umble numai după afaceri veroasă — sistem averescan — ci să mai vadă şi de treburile obşteşti — vorba vine. Ce poate aştepta Ţara dala un asemenea Parlament, al cărui protopop este d. Oct. Tăzlăoan, alesul de la Tg.-Mureş? Desigur nimic bun. Iată ce scrie în această privinţă ziarul „Cuvântul“ . Ce poate nădăjdui neamul românesc de la guvernul acesta ? Posibilităţile morale ? Luaţi lista prefecţilor, luaţi lista deputaţilor, cercetaţi-le trecutul, căutaţi-le viaţa, stabiliţi proporţia celor ce au trăit din expediente fără o meserie precisă şi vedeţi ce posibilităţi de înavuţire morală poate nădăjdui naţia. Posibilităţi de înavuţire materială ? Dar majoritatea — ca să nu spunem unanimitatea — înfăţişează cohorte de flămânzi, de hămesiţi grăbiţi să se procopsească, deoarece nu au siguranţa duratei stăpânirii lor. Nu de economia naţională, nu de starea generală a ţării vor fi îngrijoraţi ci de economia la particulară şi pentru asigurarea lor personală vor scoate şi ţara la mezat. MM Condamnarea complotiştilor turci. Tribunalul independenţei a judecat procesul conspiratorilor de la Smirna, acuzaţi de complot contra lui Kemal Paşa. Procurorul a cerut pedeapsa de moarte pentru doi inculpaţi.