Glasul Bucovinei, iulie 1926 (Anul 9, nr. 2140-2165)

1926-07-22 / nr. 2157

ABONAMENTUL: pe bis SB 300 lei, pe Va an 200 lei, pe net luni 100 lei, pentru ţinuţi zilnic: pe un an 200 lei, pe V2 an 120 lei, pe trei luni ui lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe tot an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe Vs an 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Piondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. Criza din Franţa Zilele trecute cabinetul Briand—al nouă­lea— a primit un vot de blam din partea Parlamentului şi a trebuit să­ plece. Cel ce a deschis focul contra lui Briand şi Caillaux a fost însuşi preşedintele Camerei, Herriot, în­credinţat acum cu formarea noului guvern. Criza din Franţa are două laturi, una eco­nomică, ce a pricinuit scăderea vertiginoasă a francului şi care a făcut să se perindeze din Main 1924 atâtea guverne, cum nu s’au perindat nici­odată în Franţa. A doua lăture este cea politică. Pentru a înlătura criza eco­nomică a fost adus la departamentul finan­ţelor, un om destul de urât şi destul de combătut de opinia publică din cauza atitu­dinii şovăitoare din timpul războiului, dar o recunoscută somitate financiară Caillaux. Şi ministrul finanţelor, pentru a-şi mări şi pres­tigiul şi puterea, s-a bazat pe comisia exper­ţilor, o comisie compusă din specialişti fără privire la politica de partid. In urma unui studiu foarte atent şi temeinic al situaţiunii s’au propus măsuri severe de sanare finan­ciară, economiile cele mai stricte în bugetul statului, nici o cheltuială fără acoperire prin venituri, majorarea impozitelor indirecte şi urcarea taxelor de transport­ Pentru a putea face însă aceste economii viguroase, se ce­reau puteri extraordinare pe seama ministe­rului de finanţe, şi aici începe laturea poli­tică a crizei. D. Caillaux a primit portofo­liul finanţelor numai condiţionat, şi-a asigu­rat la departamentele, de care avea mai multă nevoe In acţiunea lui fiscală, la instruc­ţie, interne, comunicaţii, oamenii săi. Pentru a preîntâmpina orice primejdie. Insă de un lucru nu s’a putut asigura: de sprijinul diferitelor partide din Cameră. Când ministrul de finanţe a cerut, în în­ţelegere cu experţii, o putere care, în anumite hotărîri, să nu depindă de votul parlamentu­lui, acesta prin Herriot a desavuat guvernul. D. Herriot a pronunţat un discurs in care se arăta foarte gelos de libertatea parlamen­tului şi protesta contra oricărei încercări de dictatură. Dacă situaţia Camerii actuale franceze ar fi alta, dacă guvernul s’ar fi putut sprijini pe o majoritate compactă, ministrul de finanţe n’avea nevoie de a cere Împuterniciri extra­ordinare. In haosul de partide însă Caillaux cre­dea că numai aşa va putea lucra cu folos. Atitudinea schimbăcioasă a partidelor faţă de toate guvernele constituite de la 1924 încoace a dovedit cât este de grea situaţia unui gu­vern de coaliţie în vremuri de criză finan­ciară. Surprizele nu erau escluse, şi de câte ori guvernul lua o hotărâre eroică de sanare fi­nanciară, venia surpriza dintr’o parte sau alta. De astădată a venit din partea d-lui Herriot partidul căruia îl adusese la suprafaţă doar pe Caillaux. Guvernul Herriot va scăpă el ţara ? Ni se pare că este numai o prelungire neplăcută şi extrem de dăunătoare a crizei. Este o criză a parlamentarismului; parlamen­tul francez, în actuala lui compoziţie, a pro­­vocat-o dacă pare a fi departe de putinţa de a o înlătura. R. Cândea M Pannin­tie Curtea de Apel Iași constată ilegalitatea gu­vernului. Contenciosul ordonă reintegrarea ma­gistratului destituit în mod ilegal Sistemul destituirilor ilegale. In scop de a exer­cita felurite presiuni electorale s’a practicat in tot cuprinsul Ţării şi aproape de către toate ministerele. Metoadele au fost aceleaşi: denaturarea adevărului chiar in rapoartele cătră M. S. Regele. Astfel cazul procurorului Agapie dela Vaslui este in această pri­vinţă tipic, iată ce scrie „Viitorul“ din 21 crt. de­spre acest caz: „Este cunoscut cazul procurorului Agapie de la Vaslui. După eu­ruinţele­ d­in 1­1 general Răşcanu, care face pe satrapul politic la Vaslui, d. ministru al jus­tiţiei Popescu-Cudalbu a destituit pe procurorul A­­gapie pe motivul că a liberat nişte săteni a căror a­­restare o ordonase comandantul de jandarmi şi pre­fectul de Vaslui, in mod ilegal. Cazul acesta s’a cercetat de fostul procuror ge­neral Adam, care a găsit in raportul său că procu­rorul de Vaslui a procedat în mod perfect legal, și, — mai mult decât atât, — a trimis in judecata tri­bunalului pe șeful jandarmilor care a comis abuzul de putere. Cu tot raportul procurorului general, d-nul Po­pescu-Cudalbu a destituit pe procurorul Agapie, de­naturând faptele în raportul său către M. S. Regele. Magistratul nedreptăţit a făcut recurs la con­­tencios, şi Curtea de Apel din Iaşi judecând ca in­stanţă de contencios, i-a dat câştig de cauză, ordo­nând reintegrarea sa şi constatând astfel ilegalitatea adului ministrului de justiţie. Hotărîrea Curţei de Apel din Iaşi constitue ast­fel un blam la adresa unui ministru care săvârşeşte ilegalităţi patente din josnice porniri politice, faţă de un magistrat distins și integru­. ■...........................••••----------------------­Ambasadoru­l Statelor Unite la Chisinau Chişinău, 20 (Rador). A sosit aici ambasadorul Statelor Unite, însoţit fiind de directorul general de la ministerul de externe. Ambii au plecat la Cetatea Albă, unde vizitează canalul Nistrului și litoralul. Peste o săptămână ambasadorul se întoarce la București. MM--------------------------­Mm silitului Brians Paris, 20 (Rador). — Cabinetul Briand a demisionat, în urma de votului exprimat de Carneta contra acordării de puteri dictato­riale in materie financiară a lui Herriot. Noul cabinet s’a constituit: Preşidenţia şi externele: Herriot; Justiţia: Cerat; Interne : Chau­mps; Finanţe: De Moizie; Războiu: Pavileue; Marina: Renauld; Comerţ: Lou­­cheur; Instrucţie: Detadier; Lucrări Publice: Hesse; Agricultura: Quille; Munca: Pasquet; Pensii: Bouchet; Coloni: Darlac. — Sub­secre­tar de Stat externe: Milhaud; tezaur: Ja­­quier; Buget: Motel; Râzboiu: Dumesnul; Regimente liberate: Maître. Herriot la eșire de la consiliu a declarat că scopul unic al guvernului e pentru apărarea francului in afară de orice spirit de partid. ANUNŢURI ŞI RECLAME s­e calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada Iancu Prondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50Va­porul de Judecată la Cernăuţi. Pentru sifonul l­reţii român Din anul 1909 îşi duce greu, aproape neobser­vat, existenţa prima societate sportivă română din Bu­covina, înjghebată în vremuri vitrege, de o mână de patrioţi, cari îşi dădeau seama de importanţa fiin­ţării unei asemenea societăţii naţionale, care pe lângă educaţia fizică ce propaga între tineretul român, avea ca scop principal şi cultivarea simţului naţional româ­nesc, prin entuziasmul fondatorilor ei, in jurul cărora se strânsese o mână de oameni cu tragere de inimă pentru frumoasa cauză. Clubul Sportiv­ Român de atun­­cia îşi câştigă în scurt timp locul de frunte între cele­lalte organizaţiuni de acest fel. Scurtul capitol de is­torie sportivă antibelică a Bucovinei e strâns legat de fiinţarea societăţii româneşti. Imediat după fericitul eveniment al Unirii, din rămăşiţele Clubului Sportiv­ Român de atuncia a luat fiinţă o nouă, viguroasă organizaţiune sportivă, com­pusă din noi entuziaşti aderenţi ai ideiei sportului, cari îşi dădeau perfect de bine seama de menirea ei vii­toare. Şi astfel în 1919 se înfiinţează societatea spor­tivă română „Dragoş-Vodă“. Apariţia ei, salutată cu entuziasm de sportsmanii noştri, a fost o necesitate pentru tinerimea română a Bucovinei, care unită sub steagul societăţii naţionale „Dragoş-Vodă“, avea să să cultive sistematic virtuţiile înăscute poporului român. Dar chemarea, lansată către întreg publicul ro­mânesc, de a se înscrie în această societate, de a-i întări numericeşte rândurile, sau de a-i da cel puţin un concurs moral sau material, a găsit numai un slab ecou. Totuşi, cât timp societatea „Dragoş-Vodă“ avea să concureze cu societăţi la fel înzestrate, calităţile naturale ale echipierilor români obţineau mai totdeauna succesul râvnit. Şi astfel timp de 4 ani de zile „Dra­goş-Vodă“ figura printre cele dintâi şi de frunte or­ganizaţiuni sportive, deţinând în dese rânduri cel din­­tâiu joc în Bucovina. Astăzi situaţia s-a schimbat. Celelalte cluburi, sprijinite de un înţelegător public şi moraliceşte şi mai ales materialiceşte, şi-au adunat însemnate fon­duri, ridicând impunătoare stadioane, în care cultivă cu zei orice fel de sport. Rezultatul logic a fost că societatea sportivă română „Dragoş Vodă" deţine de prezent ultimul loc între organizaţiile sportive locale! ! Conducerea societăţii, în faţa acestei grele si­tuaţii s-a adresat la forurile in drept, şi a obţinut un teren extrem de favorabil situat, care cu îngrijire clădit, ar putea deveni cel mai frumos stadion din cu­prinsul ţării întregi. Numele celor ce au contribuit la realizarea acestei frumoase idei, va rămâne pe veci Înscris in istoria primei societăţi sportive româneşti. Dar clădirea acestui stadion recere însemnate fonduri materiale, cari numai din generozitatea mare­lui public se pot realiza. Nu mai puţin, decât aproape două milioane lei se recer pentru amenajarea per­fectă a stadionului românesc, care chiar anul acesta va trebui să ia fiinţă ! Conducătorii societăţii au lansat deci un număr de 500­ 000 cărămizi a 5 lei bucata, prin vânzarea cărora s’ar putea înfăptui lesne frumoasa ideie. Fie­care are astfel putinţa de a contribui la ridicarea sta­dionului tinerimii române! Apelul se adresează cătră întreg publicul româ­nesc, de a contribui cu oboiul său la înfăptuirea acestui vechiu deziderat. Prin jertfa şi iniţiativa parti­culară s’au înfăptuit doar cele mai măreţe idei! Daţi deci pentru Stadionul „Dragoş-Vodă“, care e a întregului nostru tineret!!! Daţi, căci cu cea mai mică contribuţie, ajutaţi la realizarea măreţului plan. Daţi, căci Vă faceţi o datorie faţă de tineretul român!! Criză politică în Bulgaria. — Zilele cabinetului Liapceff sunt numărate. Majoritatea a refuzat In două rânduri încrederea in guvern. Se intenţionează rea­ducerea la putere a cabinetului Tancoff. ---------------------------MM

Next