Glasul Bucovinei, octombrie 1926 (Anul 9, nr. 2215-2239)

1926-10-01 / nr. 2215

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada iancu Flondor Nr. 33 8« primesc sassal articole Iscălits, AiaBttofiiei« aa 88 înapoiază. ANUNŢURI Şl REGLAne se calculează după tarif şi se primesc la adm?» nbirafl*: Strada lancu Flondor No. 33 Piatra isserste ia Interiorul ziarului se urci teza ca 50V* Porul de Judecată la Cernăuți. K 'flfiONRAENTULî sa 5B9 te*, $m­­Vs *a 206 K»i, pa te*i ten! 100 tei, pentru zftete: gw uu sa 200 tei, pa V* an 126 Ici, pa trei luat Mmesi numind­ d« Duminică: pa us ae S0 tei, pa 50 tei, p* trei luni 30 ici, pentru străinătate pa un an 106 tei, p« */i an 400 tel Plățile » fac la sediul ziarului. letali l-lei p. Am întors din Roma, de general Averescu a ţinut, să facă presei din Bucureşti unele de­­claraţiuni relativ la pactul italo-român, iscălit de d-sa la Roma. Cu drept cuvânt, opinia publică a Ţării, adânc nemulţumită de uşurinţa cu care pre­şedintele Consiliului de miniştri, a tratat la Roma interesele permanente ale României, aştepta o lămurire, o uşurare de pe urma acestor declaraţii. Ci părere de rău trebuie să constatăm, că această uşurare nu se des­prinde din cuvintele premierului nostru. După­ ce face reproşuri, mai îndulcite, ce e drept, decât cele aruncate de pe Capitolul Romei, presei şi oamenilor politici, că au cri­ticat atitudinea d-sale pr o chestiune externă, d-sa încearcă sâ "spurc”e ceit două acuza­­ţiuni principale ce i s’au adus: 1. că a iscă­lit un tratat, care nu aduce nici un avantaj României şi 2. că a negljat complect ches­tiunea Basarabiei. lată logica cu care se apără d-l general Averescu faţă de primul punct al criticei ce i s’a adus: „Afirmaţiunea că pactul ar fi numai In avantagiu! Italiei nu se întemeiază absolut pe nimic real. Admiţând chiar că noi n’am trage nici un avantagiu din tratatul în­cheiat — ceea ce de fapt este cu totul alt­fel — eu n’am cunoştinţă să fi dat ceva pen­tru a se putea spune că Italia a tras foloasei Ce naivă apărare! D-l Averescu spune doar singur mai departe că pactul „este în­soţit de un protocol, care prevede că legă­turile politice vor fi urmate de legături eco­nomice“. Şi aici va fi desigur un avantagiu pentru Italia, care are mare nevoie de grâul şi petrolul nostru, precum şi de alte articole prime pentru industriile sale, pe când noi vom importa de acolo produse industriale, pe care le putem avea şi aiurea fără nici un pact, fără nici o convenţie, care să ştirbească, fie şi prin omisiuni, prestigiul nostru faţă de vecini vrăjmaşi. Dar nu aceasta a fost Învinuirea princi­pală, ce i s’a adus primului nostru ministru Dureroasă pentru noi e atitudinea sa in pri­vinţa ratificării d­e partea Italiei a protoco­lului de la Paris relativ la alipirea Basarabiei Că „Basarabia ne aparţine de fapt şi de drept“ aceasta e în conştiinţa fiecărui Ro­mân. Aceasta a fost credinţa noastră tot­deauna, chiar atunci când Basarabia nu ne aparţinea de fapt. Sunt însă în practica internaţională ce­­rinţi formale, care trebie îndeplinite, pentru ca un fapt istoric să fie consfinţit. O astfel de cerinţă e iscălitura Italiei sub textul pro­tocolului de la Paris. Că d-nul Mussolini nu poate pune acuma această iscălitură, aceasta e posibil. Un preşedinte al Consiliului de mi­niştri român n’are voie să admită insă că o chestiune vitală pentru România e o chestiune de oportunitate. Aceasta-i enorma greşeală a cd-lui genera! Averescu, pe care în zădar în­cearcă s’o îndrepte prin promisiunea vagă că „ştiui guvernului italian recunoscând exis­tenţa“ acelui protocol, „ratificarea lui nu se mai poate prelungi“ şi că „mulţumită unor consideraţiuni, care se vor cunoaşte la timp, este mult probabil că atunci când ratificarea se va face, efectele să fie cu totul altele.“ Atârnă prelungirea sau neprelungirea ra­tificării de d-nul general Averescu sau de noi? Şi-apoi care sunt acele consideraţiuni, care se vor cunoaşte ulterior? De ce natură sunt ele, că n’au putut fi stipulate într’un pact de amiciţie, publicat în întregime ? Cu promisiuni vagi şi insinuante greu se scoate cineva dintr’o dilemă, din care, în cazul de faţă, numai a­nul Mussolini poate să-l scoată pe d-l Averescu, ratificând pro­tocolul de la Paris. Suntem convinşi că atâta prudenţă va mai avea d­l general Averescu, ca să nu a­­ducu îi­ parlamentul Ţării ratificarea pactului italo-român, înainte de ce Italia nu va fi ra­tificat protocolul de la Paris- Aceasta nu nu­mai în interesul prelungirii guvernării sale, care nu prea importă, ci în interesul supe­rior al legăturilor noastre cu poporul italian, care, pentru înflorirea civilizaţiei latine în toată Europa, trebuie să fie din cele mai strânse și mai cordiale. Mihai Vifor Cilum M. S. lenti­li ini Preşidenţia consiliului a trimis următo­rul comunicat oficial presei: Deoarece M. S Regina nu va fi însoţită în America de nici un ziarist şi nu va acorda nici un fel de interview, guvernul român a ho­târit ca toate informaţiile privitoare la depla­sările Suveranei şi ale Sultei, să fie comuni­cate ziarelor prin intermediul unui membru al legaţiei care va însoţi pe M. Sa. -----------------------••••----------------------­ D. Mitilineu a fost primit în audienţă de Suveran Bucureşti, 29 (Rador) — Astăzi d. Miti­lineu a fost la Sinaia şi a raportat M. S. Re­gelui asupra lucrărilor de la Liga Naţiunilor. Ministrul nostru de externe a fost reţinut la dejun în Palatul Petişor. Joi dimineaţa d. Mitilineu primeşte pe reprezentanţii presei. ----------------------•••»----------------------­ Relaţiile dintre Grecia şi Iugoslavia­ ­ Atena 29 (Rador). — D. Arghiropulos, ministrul de externe al Greciei, a făcut presei declaraţiuni a­­rătând că raporturile dintre Grecia şi Iugoslavia sunt excelente. Actualul guvern grec va recomanda parla­mentului ratificarea acordurilor privitoare la Salonic încheiate de Pangalos. Arghiropulos a preconizat ne­cesitatea unui Locarno balcanic, declarând că expli­­caţiunile Bulgariei date la Bucureşti, Atena şi Belgrad au deschis calea începerii de negocieri serioase în a­­ceasta direcţiune. Ministrul Greciei a afirmat că ale­gerile parlamentare vor avea loc la 24 octombrie, a­­poi parlamentul se întrunește in două săptămâni. Săracele cărţi de şcoală In toate ţările oamenii cu răspundere au cea mai mare grijă de cărţile de şcoală. Şi e bine să fie aşa, căci cartea vine doară In mâna tinere­tului pe care ll face mai bun ori ll strică. Aşa e aiurea, dar la noi se pare că fiu este aşa. Căci la întâmplare deschizând la Pag. 102 cartea de şcoală „G. Constantinescu, Noţiuni elementare de Chimie, pentru şcoalele secundare (curs inferior). Lucrare aprobată de onor. Minister al Instruc­ţiunii Publice, Bucureşti, editura Librăriei So­cec & Co. 1920 “, găsesc pasagiul: „Cantităţile cele mai mari de aur îl­ dă Transvaalul (Klondyke), Australia, Statele- Unite, Rusia, Austro- Ungaria etc. Se găseşte şi în ţară la noi în formă de vine In urile stânci din jud. Suceava precum şi In nisi­pul râului Olt, s'a mai găsit aur şi pe valea Lotrului din jud. Vâlcea Va să zică într’o carte tipărită la Bucu­reşti în anul 1920, aprobată de minister şi in­trodusă In Învăţământ în 1926, stă scris că In Austro-Ungaria se găseşte aur mai mult ca In România şi va să zică In acea carte de şcoală din 1926 încă nu se ştie că Ardealul cel atât de bogat In aur nu ,mai face parte din Austro - Ungaria, ci din România. Oricât de mult ar avea de lucru cu felurite învârteli şi afaceri onoraţii averescani de prin ministerul instrucţiei şi de pe la inspectorate, to­tuşi ar trebui să dea mai multă atenţiune căr­ţilor de şcoală. --------------------agat .......... ■ Comisiunea specială a Societăţii Naţiunilor examinează contra proiectul guvernului Român în chestiunea Dunării Comitetul special însărcinat de Societa­tea Naţiunilor cu examinarea dificultăţilor ivite pe Dunăre, între guvernul român şi celelalte trei guverne reprezentate în Comisiunea eu­ropeană a Dunării, s’a întrunit din nou la Geneva, faţă fiind plenipotenţiarii celor patru guverne. Reprezentantul României, d. ministru Contzescu, a prezentat teza guvernului ro­mân în această chestiune, însoţind-o de un contra-proect conţinând concepţiunea Statu­lui teritorial, la o eventuală modificare a re­gimului juridic al comisiunii europene a Du­nării. Sugestiunile şi rezervele guvernului ro­mân referitoare la procedura de urmat în cursul negociaţiunilor viitoare fiind în între­gime adoptate de conferinţă, s’a intrat în exa­minarea generală a contra-proectului prezen­tat de d. Contzescu, asupra căruia guvernele francez, englez şi italian urmează să se pro­nunţe într-o conferinţă ulterioară ce se va în­truni la Geneva, tot sub auspiciile Ligii Na­ţiunilor. --------------------••••-------------------­ Remanierea guvernului din Cehoslovacia. — In cursul săptămânii curente urmează să se remanieze actualul guvern de funcţionari prin demisia unor mi­niştri şi înlocuirea lor prin oameni politici, astfel în­cât guvernul să devină pe jumătate parlamentar.

Next