Glasul Bucovinei, noiembrie 1926 (Anul 9, nr. 2240-2263)

1926-11-02 / nr. 2240

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc nuna! «ftieok­­«călite. MilescM a* se înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLfm­S se caisaleazi după tarif şi se primesc la admi­nistraţie 5 Strada lancu Fiondor No. 33 Pentru inserate Ie Interiorul ziarului ce urcă taxa ea 33*/». Perul de Judecată la Cernăuți. K nfiONnnfNTUL: an MOtou, p* */i ea 288tei, Minitoni 109tel,pentru zfinit: pe na ta 206 tei, pe »/, an 129 tei, pe trei laid . Msbei aaaăra! «ic Duminică: pe na an 96 tei, pa % M­00 tei, ps trei luai 30 tei. Pentru străinătate p» un aa 999 lei, pe­­/• *a 400 tei. Plăţile se fac la sediu! clarului. Aceste trei cuvinte cari formează titlul articolului de mai jos cuprind, evident, o enunciaţiune de măre gravitate. Şi fiindcă In cele ce urmează trebue să facem dovada afirmaţiunii că la Tribunalul Cernăuţi există un magistrat incorect, vom preciza: magis­tratul incorect este d. primi-consilier loan Avram, şeful secţiunii 111-a a Tribunalului Cernăuţi, şi vom dovedi cu acte şi date pre­cise că d. prim-consilier I. Avram este ne­corect în exercitarea funcţiunii sale de ma­gistrat. Istoricul problemei In acest scop recapitulăm pe scurt cele petrecute In cursul anului acestuia la Banca Regională Cernăuţi Se ştia ca prin­ legea de modificare a statutelor Băncii Regionale din 29 Martie 1926 M. O. Nr. 73 consiliul de ad­­ţie al acestei bănci în frunte cu d-nii Dr Aurel Morariu ca preşedinte şi Nicolae Pren­ci ca vicepreşedinte, a primit delegaţia legală de a conduce şi administra Banca Regională. Prin urmare autoritatea în virtutea căreia a­­cest consiliu de adiţie a fost instituit în frun­tea Băncii Regionale este însăşi legea. Aceiaş lege din iarie 1926 declară că Banca Re­­gională se transformă într-o societate com­er­cială de drept privat cu capital acţionar, des­­făcându-o de orice caracter public şi de ori­ce legături cu autorităţile publice ale Sta­tului. Cu toate acestea, Ministerul de Agricul­tură şi Domenii contrar legii a dat la 17, 22 şi 28 Aprilie 1926 o serie de decizii ministe­riale, prin cari a revocat consiliul de adiţie instituit prin legea sus citată şi a numit la conducerea Băncii Regionale pe d-nii C. Ta­­rangul, Dr. E. Hotinceanu, Dr. I. Stefanelli, Boris Welehorski, etc. etc. Împotriva acestor decizii ministeriale con­siliul de adiţie legal a făcut acţiune în con­tenciosul administrativ şi, după peripeţiile cu­noscute prin care a trecut acest proces, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Secţia III a dat la 21 Octomvrie a. c. decizia cu Nr. 898 prin care declară nelegale toate deciziile sus citate ale Ministerului de Agricultură şi Domenii şi obligă acest minister să le desfiinţeze. Aceasta este clar situaţiunea de drept în care se găseşte astăzi problema conducerii Băncii Regionale. Constitui de adiţie in frunte cu d nil Dr. Aurel Morariu şi Nicolas Prellet e singura conducere legală, bazată pe legea din 29 Martie 1926 și pe decizia din 21 Octomvrie a. c. dată de cel mai inart for de judecată al Țârii. D. Prim consilier I. Avram intră în colaborare cu usurpatorii Dar fiindcă avem a face proba că d. con­silier loan Avram este magistrat necorect, trebuie să mai amintim că inca pe la începu­tul lunii Maiu a. c. d-nii C. Tarangu­, Dr. E. Holincean etc. au făcut cerere la Secţiunea III a Tribunalului Cernăuţi, condusă de dl­­. Avram, pentru a fi înregistraţi în registrul comercial cu titlul de conducători ai Băncii Regionale, pe baza deciziilor ministeriale de mai sus. Cu toate că dl I. Avram avea cu­­noştinţă de textul precis al legii din 29 Mar­tie a. c. şi ştia că era în curs un proces pen­dent la Curtea de Apel pentru anularea a­­celor decizii ministeriale, totuşi d-sa neres­pectând dispoziţiunile dela § 2 etc. a paten­tei din 1854 privitoare la procedura graţioasă, a admis înregistrarea usurpatorilor conduce­rii Băncii Regionale, dând prin această în­cheiere ca cel dintăiu colaborator la nelega­litatea comisă de minister, posibilitate usur­patorilor conducerii Băncii Regionale de a se amesteca efectiv în gestiunea numitei bănci Notăm că prin această decizie a sa, dl prim consilier I. Avram a şi anticipat asupra hotă­rîrii ce trebuia să se dea în această cauză de către instanţele de judecată competente, favorizând fireşte pe usurpatori şi deci luând atitudini la cari ca judecător nelitigios nu avea nici un drept. Împotriva acestei înche­ieri a d-lui I. Avram, consiliul legal al Băncii Regionale a făcut recurs la Curtea de Apel din Cernăuţi şi e de mirare că Onor. Curte de Apel prin încheierea sa din 1 Iulie a. c. No. R II 176 I 26 a confirmat decizia d-lui I. Avram cu o motivare sui generis şi asupra căreia nu mai insistăm. Recurenţii au făcut apoi cuve­nitul recurs în Casaţie, care e pendent şi astăzi. „Prietenia* I. Avram — Hotircean, etc..., se îngroaşă Revenim acum la situaţi­ sa recentă cre­­iată prin Decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 21 Octombrie a c. Pe ziua de 27 Octombrie a. c Consiliul de adiţie legal al Băncii Regionale în frunte cu dl Dr. Aurel Morariu, bazat pe legea din 29 Martie 1926 şi pe Decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Jus­tiţie, face cerere adresată secţiunii III a Tri­bunalului Cernăuţi, deci per nefas tot d-lui consilier I. Avram, pentru ştergerea din re­gistrul comercial a usurpatorilor C. Tarangul, Dr. E. Hotincean, etc. şi reînscrierea cons­­­iiului de adiţie lega! In această cerere înre­gistrată la No. 510 / 26 i s’a făcut d-lui I. Avram o expunere largă a întregii sufusţiuni şi s’a anexat şi o copie legalizată după dis­pozitivul deciziei înaltei Curţi de Casaţie din 21 Octombrie a. c. Notăm că s’a avut toată grija ca despre intrarea acestei cereri la sec­ţiunea 111 a Tribunalului Cernăuţi să fie ime­diat înştiinţaţi pe cale telefonică usurpatorii C. Tarangul şi Dr. E. Hotincean. Apoi dl prim­­consilier I. Avram, luând contact cu numiţii usurpatori şi sfidând legea şi decizia Curţii de Casaţie, respinge cererea, motivând că, întrucât în chestiunea înregistrărilor şi şter­gerilor conducătorilor Băncii. Regionale este încă pendent recursul în Casaţie împotriva încheierii onor. Curţi de Apel din 1 Iulie 1926 de care am amintit mai sus, deci dată fiind pendenţa chestiunii în instanţă, d-sa nu poate hotărî asupra nouei cereri; cel de al doilea motiv al d-sale este că certificarea autentică cuprinzând dispozitivul deciziei înaltei Curţi de Casaţie din 21 Oct. a. c. „încă nu obligă şi nici nu poate obliga acest Tribunal“ adecă pe d. I. Avram, iată dar, că d. prim-consilier i. Avram e pentru a doua oară colaboratorul prin nelegalitate al usurpatorilor conducerii Băncii Regionale. împotriva acestei monstruoase încheieri consiliul de ad­eie legal al sus numitei bănci a înaintat recurs către Curtea de Apel Cer­năuți. Acest recurs este încă pendent. Duplicitatea și lipsa de obiectivitate a d-lui prim-consilier I. Avram Ceea ce însă II caracterizează şi demască în mod definitiv pe d. prim consilier I. Avram ca magistrat necorect în felul cum Îşi face datoria de judecător, sunt următoarele : în timp ce d. I. Avram respingea cererea con­siliului de adiţie legal cu motivarea exotică de mai sus, d-sa primea la secţiunea încre­dinţată d sale o cerere înaintată de Usurpa­tor» C. Tarangul, Dr. E. Hotincean, etc prin care aceştia, neavând nici o legitimare legală, solicită Tribunalului Cernăuţi Secţia iii să admită înregistrarea unei noul Bănci Regio­nale, adecă a Băncii Regionale transformate în societate anonimă pe acţiuni. D. prim­­consilier I Avram dă ordin personalului Sec­ţiei III ca asupra intrării acestei cereri să păs­treze cel mai desăvârşit secret. Nimeni afară de usurpatorii adăpostiţi de protecţiunea inexplicabilă a d-lui I. Avram, nu putea afla ce se petrece şi ce se măsluieşte în jurul Băncii Regionale. Notăm că adevărul este că cererea de înregistrare prezentată de consiliul legal al Băncii Regionale la 27 octombrie a. c. i-a surprins pe usurpatorii C. Tarangul et comp. cu totul nepregătiţi, căci după cum se vede chiar din cererea lor de înregistrare prezen­tată d-lui I. Avram, cu No. 511­­­26, ei înşişi pretind că au ţinut adunarea generală consti­tutivă abia la 27 Oct. 1926. In cea mai straşnică grabă şi anume In noaptea de 28 spre 29 Octombrie c. u sur­patorii au ticluit la repezeală ceva acte cari să poată constitui, dragă Doamne, baza pe care să se facă înregistrarea Băncii Regionale ca societate anonimă pe acţiuni. Este inex­plicabil cum această cerere a usurpatorilor a putut fi înregistrată la Sect. III a Tribunalu­lui comercial pe ziua de 28 octombrie a. c., când încă în noaptea de 28 spre 29 Oct c. se lucra cu febrilitate la alcătuirea actelor Un magistrat incorect — Cazul unui prim-consilier I. Avram da la Secţia III a Tribunalului Cernăuţi —

Next