Glasul Bucovinei, noiembrie 1926 (Anul 9, nr. 2240-2263)
1926-11-25 / nr. 2259
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Plondor Nr. 33 imfdl articole Iscălite, Manaerisele sale Înapoiază. & fl - -rtflWENTul : MH ttttel, pa »/, M 2» tel, m tnrf IhbI 1091*1, P*nan oa sMe, f m as 209 lei, p* Vi u 129 Ui, p* tr*l luai tai Mami KMMinil de Duminici: pe un xa 89 Ui, pe ti, M Si M, pe trei luni 30 UL Pentru străinătate ptsiu 999 lei, pe */» a» 400 Ui. Pfifil* se fac la sediul ilarului. ANUNŢURI Şl RECLAME ss cafeuteazi după tarif şi se primesc la administraţie. Strada lancu Bondor No. 33 Pfiffs iseerstf le Interiorul ziarului te srci tan su 50% Perul ie judecată la Cernăuți. Preoţi averescani, strigaţi „Osana“! Dacă facem o comparaţie între atitudinea faţă de biserică şi cler pe care a avut-o şi o are partidul naţional-liberal şi pe care o preconizează partidul averescan astăzi la putere putem constata o deosebire enormă, două tendinţe opuse care se bat cap în cap Una care tinde a servi biserica noastră ca un factor principal al vieţii de stat, iar alta care caută să o umilească, şi să jignească sentimentele religioase adânc înrădăcinate în sufletul poporului român. Pe când partidul naţional-liberal în timpul cât a fost la putere a cunoscut rolul covârşitor al bisericii ortodoxe române în viaţa de stat a Ţării Româneşti şi în consecinţă şi-a pus toate puterile pentru prosperarea bisericii noastre, organizând-o şi ridicând-o la rangul de Patriarhie, declarând o în constituţie biserică dominantă, dând fondului bisericesc din Bucovina autonomia visată de decenii, partidul averescan se excelează printr’o atitudine ostilă sistematică atât contra bisericii cât şi contra preoţimii. Şi este inexplicabil cum e cu putinţă ca Intr’un partid cu vădite tendinţe duşmănoase bisericii şi preoţimii să se mai găsească preoţi cari să stea alături de acei cari subminează autoritatea clerului, prestigiul bisericii şi influenţa ei binefăcătoare. Câteva fapte sunt suficiente pentru a putea explica mirarea ce trebue să cuprindă pe fiecare om cinstit şi cu principii, când vede pe preoţi alături de acei cari insultă biserica şi luptă împotriva ei. Lăsând la o parte ieşirile pătimaşe şi iresponzabile ale unui ministru patologic împotrivă I. P. S. Sale Mitropolitului Bucovinei, porniri desaprobate dă toţi oamenii cu judecată, chiar partizani ai aceluia, putem constata cu regret că un alt ministru averescan a avut ieşiri violente chiar împotriva Sf. Sinod pe chestia Facultăţii de Teologie din Chişinău, contestându i Intr’un mod puţin reverenţios faţă de această supremă autoritate a Bisericii ort. române dreptul de a se exprimă într’o chestiune cu un caracter pronunţat bisericesc. D-Sa a mai declarat că nu e biuroul de înregistrare al Sinodului şi chiar cu riscul de a fi anatematizat rămân® la punctul său de vedere. Şi tot d. ministru averescan Petrovici enervându-se că preoţii ieşeni cereau hotărît ca facultatea teologică să fie la Iaşi, a avut necuviinţa să I apostrofeze pe păr. lordăchescu din laşi cu cuvintele: „să mai slăbească preoţii, de altcum, le voiu rade barba !›! cuvinte cari arată respectul d-lui ministru faţă de de.. Deci este foarte logică şi naturală prezenţa D Voastre, D lor preoţi averescani, In sânul partidului poporului ?! Un caz recent din Cernăuţi a revoltat chiar pe d-l general Fiorescu, care a luat In apărare interesele şi prestigiul bisericii, când prefectul averescan Zaharie Popovici voia sărechiziţioneze camere în reşedinţa mitropolitană. Credem că nici chiar un prefect austriac de tristă memorie n’ar fi îndrăznit să facă această propunere necuviincioasă şi de prost gust. Culmea sfidării sentimentelor religioase II ajunge proiectul de reorganizare a învăţământului secundar care elimină învăţământul religianii în clasele superioare, iar în cele inferioare II tolerează cu câte o singură oră pe săptămână! Evident că partidul averescan e ostil bisericii şi clerului. El sapă prestigiul bisericii strămoşeşti punându-se în contrazicere cu conştiinţa întregului popor românesc, şi voieşte să îndepărteze odraslele tinere ale neamului de la învăţătura credinţii ortodoxe Iată lozincă oamenilor de stat din parauul poporului !! Ce spun preoţii înrolaţi sub steagul acestui partid? Sunt ei conştienţi de demnitatea şi răspunderea lor, sau dânşii pun interesele partidului mai pe sus de cele ale bisericii şi ale stării lor ? Dacă partidul averescan vă este mai scump decât biserica strămoşească, atunci, preoţi averescani, strigaţi-i Osana! Un preot -----------------------••••---------------------- Ilipilmi Da 1H. S. Mil București, 23 (Rador) — Aseară a pârăsit țara generalul Paul Angelescu, mareşeful Palatului, plecând să intimpine pe M. S. Regina la Cherboug, inteursîndu-l apoi până la București. MM Umvikcit ti H Bucureşti 23 (Rador). Astăzi începe la ministerul comunicaţiilor conferinţa internaţională de cale ferată, la care participă delegaţi din Itala, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia şi Polonia. Se va discuta problema trenurilor Internaţionale directe de mărfuri pentru anul 1927 | 1928. Conferința durează până Luni. Intre timp delegații vor face numeroase excursiuni. -«•so* Conferinţa mixtă ruso-română şi-a terminat lucrările Bucureşti 23 (Rador).— Conferinţa mixtă rusoromână de la Ksmenetz-Podolsk şi-a terminat lucrările. Delegaţia română a sosit eri la Cfişhlău. S’au ţinut în total şapte şediţe, s’au discutat 18 chestiuni dar principala chestiune a repatrierii n’a fost rezolvată, ea urmând să fie examinată da guvernele respective. De asemenea n’a fost deloc discutită chestiunea navigației pe Nistru. ---------------------••••-------------------- Accidentul trenului orient-expres în tunelul dintre Timiş şi Predeal Bucureşti, 23 (Rador). — Orientul expres s’a rupt în două în tunelul mare dinte Timiş şi Predeal. Nu sunt accidente de persoane. Reclamaţiunile proprietarilor maghiari din Ardeal Bucureşti 23 (Rador). — In ziua de 29 Noembrie a. c. se vor judeca de către tribunalul arbitral româno-maghiar din Paris reclamaţiunile a 21 proprietari maghiari din Ardeal împotriva exproprierii făcută conform legilor noastre. Tribunal este compus din: 1) reprezentantul României d. Antóniáde, 2) reprezentantul maghiar și 3) un jurist suedez ca supraarbitru. Proprietarii unguri cer restituirea moşiilor pe baza tratatului de pace de la Trianon. România consideră această cerere ca o știrbire a suveranităţei sale. Reforma ag.sr a fost aplicată în mod egal faţă de toţi proprietarii de moşii, indiferent da naţionalitate. La judecarea procesului va asista şi d. Titulescu, ministrul nostru la Londra, sosind în special pentru aceasta la Paris. Deasemenea ministrul de agricultură a delegat pe profesorul d. Nasta să meargă la Paris ca să dea explicaţii tehnice. Din partea guvernului român va pleda d. Millerand, fost prim-ministru francez, şi avocatul roman d. Rosenthal. ---------------------eeee———— Parlamentul La Cameră Şedinţa din 22 Noembrie a. c. D. Stan Ghiţescu deschide şedinţa la orele 3 d. a., pe banca ministerială fiind d-nii O. Goga, I■ Petrovici, Trancu-Iaşi şi Mihail Manoilescu. Comunicări Primul la cuvântul d. Fiona Ion (na. tăr.), care vorbeşte despre sălbătăcia şi abuzurile subcomisarului de poliţie din Satu-Mare Vasile Pop, care deşi condamnat la 6 luni şi 15 zile închisoare, continuă să funcţioneze. Roagă pe d. ministru de interne să ancheteze cazul, iar până atunci să suspende pe acest funcţionar abuziv. D. Goga răspunde că va cerceta. După d. Cracalia, face o comunicare d. Dr. Şumuleanu (liga creştină), cerând d-lui Petrovici să admită portul naţional românesc în licee. In altă comunicare aduce la cunoştinţa d-lui minstru al muncii faptul că în nordul Moldovei neguţătorii evrei nu respectă legea repaosului duminica), ţinând magazie deschise Duminică dar închizându-le Sâmbăta. D. Trancu Iaşi cere semnalarea de cazuri concrete. D. V. V. Haneş (naturăr.) cere d lui Petrovici ca liceul „Mihail Eminescu“ din cartierul Pioreasca să ramâie acolo unde este azi liceul Seminarului pedagogic. D. Magalea cere d-lui ministru de externa un tablou de moşiile românilor cari au fost expropriaţi in Bulgaria. D. D. B. loaniţescu cere d-lui ministru al Muncii să arate dacă îşi menţine declaraţia privitoare la desfiinţarea legii persoanelor juridice, pe care a făcut-o când a venit la putere. Apoi anunţă o interpelare în chestiunea funcţionării şcoalelor profesionale de ucenici. D. Dr. Şumuleanu anunţă o interpelare în chestiunea disecţiei cadavrelor de la Facultatea de medicină din Iaşi, unde comunitatea israelită refuză să dea pentru disecţia cadavre evreeştiD. V. V. Haneş cere desluşiri privitoare la liceu de la Mănăstirea Dealului închis din cauză că a luat poporii epidemice de scarlatină. In a doua interpelare îşi arată mirarea că d. Petrovici a dispus desfiinţarea mai multor şcoli normale din ţară, între care şi a celei da fete din Târgovişte. D. Petrovici recunoaşte că a desfiinţat şcoli secundare şi normale, dar atribue această măsură faptului că toate aceste şcoli nu s’au conformat dispoziţiunii d-sale de a avea cel puţin o treime de profesori titraţi. Crede că s’au clădit prea multe şcoli normale, de aceea ele trebue să capete o altă destinaţie, întrucât numărul acestor şcoli întrece cu mult necesităţile învăţământului nostru primar. D. V. V. Haneş se declară nemulţumit cu răspunsul d-lui ministru. D. Valerian Pop adresează o interpelare d-lui primministru,cerând ocrotirea mofilor din Munţii apuseni, cari trăiesc în mare mizerie. Arată că pădurile din acesta părţi au fost concesionate străinilor, cari ex-