Glasul Bucovinei, decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2264-2285)

1926-12-01 / nr. 2264

HBOOnneMTUL: «■■■ KtM, pt­r/i «■ 299 tei, m trai kral 101 tei, peatru­ ral stete, pa m *a 30* tel, pa Vs aa 129 tel, M tr*l hud tel. Mmm! «matad­­te Dusaink*, p* mn eu SC tel, pe tra te 98 teL m trai m­ai 30 tei. Pentru străinătate pa an aa 999 tei, pn % aa 499 tei. Plătite ac fac la sediul ilarului. ffcducţia şi fldministrajia Cernăuţi, Strada lancu Fiondor Nr. 33 Sa­pcfawae aaraad articole la călite. tatfiMli aa ae Înapoiază. II ■■■INI ( —' ■ ■ " -...... 1 1 I ■»' -I ÎIHUNTURI SI RECLAME se carcui&ixS după tarif şi se primesc la admi­nistraţie , Strada lancu Fiondor No. 33 Peatra («aerate la lateriorul ziarului se urcă taxa ca 50*/» Perul de Judecit* la Ceraiu]). & Urcarea impozitelor Bugetul anului 1927 n’a putut fi echi­librat din sporurile normale in veniturile Sta­tului. Risipa introdusă In gospodăria Statului a urcat cheltuein­e iar demoralizarea a oprit în loc creșterea veniturilor. In prima guver­nare a generalului Averescu s’a criticat gos­podăria patronată de D-Sa rostindu se chiar de la tribuna Camerei cuvintele: „Gospodărie de vădană“. Se repetă aceeaşi gospodărie. Aceasta nu poate duce decât la trista măr­turisire a ministrului de finanţe: „A fost ne­­voe să ne gândim a treia şi alte venituri şi anume prin câteva modificări in legile fis­cale“. In loc să trimită la lucru, la muncă pe o parte măcar din paraziţii acestei ţări, în­datorite şi apăsată de o fiscalitate cerută de nevoile Statului Insă astăzi când legile nu se respectă ea devine şi rapace mai cu seamă când poporul e puţin iscusit pentru a se supăra contra abuzurilor, ministrul de finanţe e nevoit să propuie parlamentului întreirea impozitului asupra proprietăţii agricole şi ur­bane. Toată lumea cu bun simţ, toate gaze­tele politice şi economice constată că anul acesta i s-a dat agriculturii cea mai grea lo­vitură de după razboiu, nici preţul pâmântu­lui nici veniturile lui nu sânt i­ urcare ci în mare scădere şi cu toate acestea parlamen­tul va trebui să voteze întreirea impozitului când bugetul nu găseşte altfel echilibrare. Suntem pentru echilibrarea bugetului. Dar bugetul se poate echilibra pe mai multe căi. Întâi prin o politică de cruţare a banului public, de restrângere a tuturor cheltuelilor inutile, apoi prin o politică de promovare a producţiei, care aduce după sine un mod nor­mal urcarea veniturilor din an în an, şi nu­­mai în cazuri excepţionale se recurge la noui impozite sau la urcarea celor existente. Guvernul prin gura ministrului de finanţe mărturiseşte că a echilibrat bugetul prin ur­carea impozitelor. Dar ce anume cazuri ex­cepţionale s’au produs pentru a avea curajul să se ceară poporului noi sacrificii ? Nici unul, decât risipa, care se inaugurează in averile publice dar mai cu seamă în cele ale statu­lui totdeauna sub guverne fără autoritate şi întărirea unei nenorocite concepţii In ţara noastră anume că toată lumea care ştie citi şi scrie trebuie să trăiască din bugetul sta­tului Şi dacă mai face şi politică, apoi tre­­bue să fie eternizat în buget din generaţie în generaţie. Lucru pe care fostul ministru de finanţe cu autoritatea ce o avea in stat şi un partid a putut să-l stăvilească astăzi însă sta­vila e ruptă şi bugetele, dar toate bugetele şi ale statului şi ale judeţelor şi ale oraşelor sânt asaltate. In loc să vedem scăzând numărul para­ziţilor, el a luat o proporţie îngrijorătoare. Nici o teorie nu va ajuta ridicarea noastră eco­nomică până ce nu vă fi măturat bugetul de paraziţi şi până nu va fi trimisă toată lumea la muncă serioasă. Lucru constatat: se con­sumă prea mult în raport cu ceea ce se pro­duce, şi consumă în mod barbar acei cari nu produc nimic. guvernul In loc să ţie seamă de căile cele dintâi folositoare şi sănătoase pentru a echilibra bugetul, el In ultimul timp recurge direct la ridicarea impozitelor. Dealtfel e şi lucru foarte simplu dar şi foarte regretabil şi cu atât mai regretabil cu cât poporul nu ştie unde e sfârşitul şi a cheltuelilor şi a durilor. Dar până se va împlini ce spun eu ur­carea impozitelor se va vota, şi se va vota de aceeaşi oameni, cari şi la sate şi la oraşe au făgăduit solemn Înaintea alegerilor scăde­rea impozitelor, şi vor vota în momente când poporul nostru trece prin o criză, care ame­ninţă să devie latentă Ce repede şi crudă revizuire a făcut tim­pul în opera demagogilor. V. Ungureanu Creştinii îşi apără credinţa Luni 29 Noembrie a. c. a avut loc in palatul Mitropolitan din Cernăuţi o consfătuire a reprezentanţilor tuturor confesiunilor creştine, sub preşedinţia I. P. S. Sale Mitropolitului Nectarie. Au luat parte decanul facultăţii de teologie d­nul Dr . Colos şi d-nic profesori ai acestei facultăţi V. Tarnauschi şi V. Gheor­­ghiu precum şi P. C. Sa Părintele consilier consistorial Em. Vasilescu. Din partea bisericii romano-catolice Mgr. Swoboda a fost repre­zentat prin doi clerici; in numele bisericii armeno-catolice a fost de faţă Sf. Sa Părin­tele paroh Andreas Lukaslewici, in numele bisericii greco-catolice a asistat Sf. Sa admi­nistratorul parohial Jaroslaw Zlep, iar in nu­mele bisericii evanghelice Pastorul Dr. Arz. S-a discutat cazul recent de provocare a creştinilor de cătră ziarul „Morgenblatt“ şi s’a trimis Domnului Prim-Ministru precum şi d-lor Miniştri de Interne şi de Culte următoa­rea moţiune: Subsemnaţii reprezentanţi ai tuturor confesiunelor creştine din Cernăuţi, văzând arti­colul apărut în ziarul „Czernowitzer Morgenblatt“ No. 2502 din 27 Noembrie 1926 cu titlul „Der Religionsstifter im Lichte der Wissenschaft“ în care se proferează şi se re­comandă ca „a cincea evanghelie, şi anume cea adevărată“, vechile calomnii talmudice şi alte insulte pretinse «ştiinţifice“ la adresa a tot sfintei persoane a Domnului şi Mântuito­rului nostru, numindu-l «şarlatan“ (Scharlatan und Bauernfänger), „trântori etc. etc.“. II considerăm ca o sfidare şi provocaţiune a credinţei creştine In Insuş inima şi fundamen­tul ei, şi ca un mijloc de propagandă şi agitaţiune anticreştină, absolut incvalificabilă şi neadmisibilă Intr’o ţară civilizata, şi încă şi mai puţin într’o ţară creştină. In interesul bunei înţelegeri Intre toţi fii patriei noastre şi în interesul bunei ordine sociale şi în sta­f c, protestăm :■ toata­ţia Inpotriva acestei tentative a numitului ziar, de a deslănţui şi alimenta lupte religioase în ţara noasuă, prin tu­fe­ de sfidări şi provo­­caţiuni, oricât de deghizate ar fi ele şi Vă rugăm, Domnule ministru, să binevoiţi a dis­pune cele ce veţi crede de cuviinţă pentru înfrânarea acestor tendinţe atât de dăună­toare bunului mers al patriei şi fericirii populaţiunii din marginele statului nostru. Binevoiți, Vă rugăm, Domnule Ministru, a primi asigurarea distinsei noastre stime şi consideraţiuni. --------------■■■ «•••--------------------­ D-nul Ministru de războiu invitat la manevrele armatei franceze Bucureşti, 29 (Rador). — D nul Mir­­cescu, ministru de războiu, a fost invitat în Franţa să viziteze fabricile de muniţii şi să participe la manevrele armatei ' ■ ■ •••• Demisia guvernatorului Romei — Ziarele franceze anunță din Roma că au demisionat guvernatorul, am­bii viceguvernatori și zece edili. Cauzele demisiei sunt necunoscute. Curtea de Apel Cernăuţi restabileşte legalitatea la Banca Regională Atragem atenţiunea opiniei publice, în spe­cial a tuturor băncilor, a sumei comerciale şi peste tot a particularilor cari au vre-o legătură cu Banca Regională din Cernăuţi asupra urmă­torului fapt ce a intervenit in ultimul timp. In urma recursurilor înaintate la timpul său la Curtea de Apel Cernăuţi de către consi­liul de administraţie al Băncii Regionale, pre­zidat de d. Dr. Aurel Morariu, împotriva în­cheierilor Tribunalului Comercial Cernăuţi prin care a fost respinsă reînregistrarea consiliului de administraţie legal chiar şi după decizia înaltei Curţi de Casaţie din 21 Octombrie a. c. şi prin care a fost admisă înregistrarea unei noui Bănci Regionale de drept privat cu capital acţionar, Curtea de Apel Cernăuţi a hotărăt in unanimi­tate la 20 Noembrie 1926 precum urmează: 1. La No. R II 270 I 26. Admite recursul prezentat de recurenţii Dr. Aurel Morariu, Ni­­colae Prelici, Vasile Marcu, V. Ungurean şi A. Vascan, desfiinţează încheierea Tribunalului Cer- Secţia III Comercială din 28 Octombrie 1926 cu No. respingând cererea înaintată Tribunalului Comercial de către Banca Regio­nală Cernăuţi ca societate anonimă i de acţiuni in Cernăuţi prin d-nii Constantin Tarangul, Euse­­biu Hotincean et cons.. Curtea de Apel ordonă totodată Tribunalului Cernăuţi ştergerea firmei înregistrate in registrul firmelor, făcută în urma încheierii atacate.

Next