Glasul Bucovinei, decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2264-2285)
1926-12-01 / nr. 2264
HBOOnneMTUL: «■■■ KtM, ptr/i «■ 299 tei, m trai kral 101 tei, peatru ral stete, pa m *a 30* tel, pa Vs aa 129 tel, M tr*l hud tel. Mmm! «matadte Dusaink*, p* mn eu SC tel, pe tra te 98 teL m trai mai 30 tei. Pentru străinătate pa an aa 999 tei, pn % aa 499 tei. Plătite ac fac la sediul ilarului. ffcducţia şi fldministrajia Cernăuţi, Strada lancu Fiondor Nr. 33 Sapcfawae aaraad articole la călite. tatfiMli aa ae Înapoiază. II ■■■INI ( —' ■ ■ " -...... 1 1 I ■»' -I ÎIHUNTURI SI RECLAME se carcui&ixS după tarif şi se primesc la administraţie , Strada lancu Fiondor No. 33 Peatra («aerate la lateriorul ziarului se urcă taxa ca 50*/» Perul de Judecit* la Ceraiu]). & Urcarea impozitelor Bugetul anului 1927 n’a putut fi echilibrat din sporurile normale in veniturile Statului. Risipa introdusă In gospodăria Statului a urcat cheltueine iar demoralizarea a oprit în loc creșterea veniturilor. In prima guvernare a generalului Averescu s’a criticat gospodăria patronată de D-Sa rostindu se chiar de la tribuna Camerei cuvintele: „Gospodărie de vădană“. Se repetă aceeaşi gospodărie. Aceasta nu poate duce decât la trista mărturisire a ministrului de finanţe: „A fost nevoe să ne gândim a treia şi alte venituri şi anume prin câteva modificări in legile fiscale“. In loc să trimită la lucru, la muncă pe o parte măcar din paraziţii acestei ţări, îndatorite şi apăsată de o fiscalitate cerută de nevoile Statului Insă astăzi când legile nu se respectă ea devine şi rapace mai cu seamă când poporul e puţin iscusit pentru a se supăra contra abuzurilor, ministrul de finanţe e nevoit să propuie parlamentului întreirea impozitului asupra proprietăţii agricole şi urbane. Toată lumea cu bun simţ, toate gazetele politice şi economice constată că anul acesta i s-a dat agriculturii cea mai grea lovitură de după razboiu, nici preţul pâmântului nici veniturile lui nu sânt i urcare ci în mare scădere şi cu toate acestea parlamentul va trebui să voteze întreirea impozitului când bugetul nu găseşte altfel echilibrare. Suntem pentru echilibrarea bugetului. Dar bugetul se poate echilibra pe mai multe căi. Întâi prin o politică de cruţare a banului public, de restrângere a tuturor cheltuelilor inutile, apoi prin o politică de promovare a producţiei, care aduce după sine un mod normal urcarea veniturilor din an în an, şi numai în cazuri excepţionale se recurge la noui impozite sau la urcarea celor existente. Guvernul prin gura ministrului de finanţe mărturiseşte că a echilibrat bugetul prin urcarea impozitelor. Dar ce anume cazuri excepţionale s’au produs pentru a avea curajul să se ceară poporului noi sacrificii ? Nici unul, decât risipa, care se inaugurează in averile publice dar mai cu seamă în cele ale statului totdeauna sub guverne fără autoritate şi întărirea unei nenorocite concepţii In ţara noastră anume că toată lumea care ştie citi şi scrie trebuie să trăiască din bugetul statului Şi dacă mai face şi politică, apoi trebue să fie eternizat în buget din generaţie în generaţie. Lucru pe care fostul ministru de finanţe cu autoritatea ce o avea in stat şi un partid a putut să-l stăvilească astăzi însă stavila e ruptă şi bugetele, dar toate bugetele şi ale statului şi ale judeţelor şi ale oraşelor sânt asaltate. In loc să vedem scăzând numărul paraziţilor, el a luat o proporţie îngrijorătoare. Nici o teorie nu va ajuta ridicarea noastră economică până ce nu vă fi măturat bugetul de paraziţi şi până nu va fi trimisă toată lumea la muncă serioasă. Lucru constatat: se consumă prea mult în raport cu ceea ce se produce, şi consumă în mod barbar acei cari nu produc nimic. guvernul In loc să ţie seamă de căile cele dintâi folositoare şi sănătoase pentru a echilibra bugetul, el In ultimul timp recurge direct la ridicarea impozitelor. Dealtfel e şi lucru foarte simplu dar şi foarte regretabil şi cu atât mai regretabil cu cât poporul nu ştie unde e sfârşitul şi a cheltuelilor şi a durilor. Dar până se va împlini ce spun eu urcarea impozitelor se va vota, şi se va vota de aceeaşi oameni, cari şi la sate şi la oraşe au făgăduit solemn Înaintea alegerilor scăderea impozitelor, şi vor vota în momente când poporul nostru trece prin o criză, care ameninţă să devie latentă Ce repede şi crudă revizuire a făcut timpul în opera demagogilor. V. Ungureanu Creştinii îşi apără credinţa Luni 29 Noembrie a. c. a avut loc in palatul Mitropolitan din Cernăuţi o consfătuire a reprezentanţilor tuturor confesiunilor creştine, sub preşedinţia I. P. S. Sale Mitropolitului Nectarie. Au luat parte decanul facultăţii de teologie dnul Dr . Colos şi d-nic profesori ai acestei facultăţi V. Tarnauschi şi V. Gheorghiu precum şi P. C. Sa Părintele consilier consistorial Em. Vasilescu. Din partea bisericii romano-catolice Mgr. Swoboda a fost reprezentat prin doi clerici; in numele bisericii armeno-catolice a fost de faţă Sf. Sa Părintele paroh Andreas Lukaslewici, in numele bisericii greco-catolice a asistat Sf. Sa administratorul parohial Jaroslaw Zlep, iar in numele bisericii evanghelice Pastorul Dr. Arz. S-a discutat cazul recent de provocare a creştinilor de cătră ziarul „Morgenblatt“ şi s’a trimis Domnului Prim-Ministru precum şi d-lor Miniştri de Interne şi de Culte următoarea moţiune: Subsemnaţii reprezentanţi ai tuturor confesiunelor creştine din Cernăuţi, văzând articolul apărut în ziarul „Czernowitzer Morgenblatt“ No. 2502 din 27 Noembrie 1926 cu titlul „Der Religionsstifter im Lichte der Wissenschaft“ în care se proferează şi se recomandă ca „a cincea evanghelie, şi anume cea adevărată“, vechile calomnii talmudice şi alte insulte pretinse «ştiinţifice“ la adresa a tot sfintei persoane a Domnului şi Mântuitorului nostru, numindu-l «şarlatan“ (Scharlatan und Bauernfänger), „trântori etc. etc.“. II considerăm ca o sfidare şi provocaţiune a credinţei creştine In Insuş inima şi fundamentul ei, şi ca un mijloc de propagandă şi agitaţiune anticreştină, absolut incvalificabilă şi neadmisibilă Intr’o ţară civilizata, şi încă şi mai puţin într’o ţară creştină. In interesul bunei înţelegeri Intre toţi fii patriei noastre şi în interesul bunei ordine sociale şi în staf c, protestăm :■ toataţia Inpotriva acestei tentative a numitului ziar, de a deslănţui şi alimenta lupte religioase în ţara noasuă, prin tufe de sfidări şi provocaţiuni, oricât de deghizate ar fi ele şi Vă rugăm, Domnule ministru, să binevoiţi a dispune cele ce veţi crede de cuviinţă pentru înfrânarea acestor tendinţe atât de dăunătoare bunului mers al patriei şi fericirii populaţiunii din marginele statului nostru. Binevoiți, Vă rugăm, Domnule Ministru, a primi asigurarea distinsei noastre stime şi consideraţiuni. --------------■■■ «•••-------------------- D-nul Ministru de războiu invitat la manevrele armatei franceze Bucureşti, 29 (Rador). — D nul Mircescu, ministru de războiu, a fost invitat în Franţa să viziteze fabricile de muniţii şi să participe la manevrele armatei ' ■ ■ •••• Demisia guvernatorului Romei — Ziarele franceze anunță din Roma că au demisionat guvernatorul, ambii viceguvernatori și zece edili. Cauzele demisiei sunt necunoscute. Curtea de Apel Cernăuţi restabileşte legalitatea la Banca Regională Atragem atenţiunea opiniei publice, în special a tuturor băncilor, a sumei comerciale şi peste tot a particularilor cari au vre-o legătură cu Banca Regională din Cernăuţi asupra următorului fapt ce a intervenit in ultimul timp. In urma recursurilor înaintate la timpul său la Curtea de Apel Cernăuţi de către consiliul de administraţie al Băncii Regionale, prezidat de d. Dr. Aurel Morariu, împotriva încheierilor Tribunalului Comercial Cernăuţi prin care a fost respinsă reînregistrarea consiliului de administraţie legal chiar şi după decizia înaltei Curţi de Casaţie din 21 Octombrie a. c. şi prin care a fost admisă înregistrarea unei noui Bănci Regionale de drept privat cu capital acţionar, Curtea de Apel Cernăuţi a hotărăt in unanimitate la 20 Noembrie 1926 precum urmează: 1. La No. R II 270 I 26. Admite recursul prezentat de recurenţii Dr. Aurel Morariu, Nicolae Prelici, Vasile Marcu, V. Ungurean şi A. Vascan, desfiinţează încheierea Tribunalului Cer- Secţia III Comercială din 28 Octombrie 1926 cu No. respingând cererea înaintată Tribunalului Comercial de către Banca Regională Cernăuţi ca societate anonimă i de acţiuni in Cernăuţi prin d-nii Constantin Tarangul, Eusebiu Hotincean et cons.. Curtea de Apel ordonă totodată Tribunalului Cernăuţi ştergerea firmei înregistrate in registrul firmelor, făcută în urma încheierii atacate.