Glasul Bucovinei, ianuarie 1927 (Anul 10, nr. 2286-2307)

1927-01-14 / nr. 2294

Pag. 2 „GLASUL BUCOVINE.* •••• Cum neglijează Primarul Sbiera interesele oraşului Fostul Primar d. Nicu Flondor a obţinut prin stăruinţele sale şi cu sprijinul d­lui Mistor In fiecare an o subvenţie de 500.000 ei de la Ministerul Lucrărilor Publice, pentru pavarea strazei Transilvaniei.­­ Sbiera, fiind ocupat cu montarea tra­gediei sale „Elena“, nu s’a interesat deloc de obţinerea unei subvenţii, din care cauză nu numai că r.’,a fost avizată pe anul 1926, ci, precum suntem informaţi, nici pe anul 1927 n’a fost prevăzută. Constatăm deci că, prin neglijenţa nemai po­menită a d-lui Sbiera, oraşul suferă o păgubă de 1 milion, care trebue adaus la cele multe milioane pierdute până acuma prin admini­straţia proastă şi lipsită de orişice prevedere a d-lui Sbiera. Politica In Biserica Bucovinei Istr’un articol al »Dreptăţii* din 6 Ianuarie crt. un preot năcăjit, condus de tăioasele perspective alt necazului său se trudeşte să desprindă câteva impre­sii din »Discursurile dela Senat* şi apoi sintetizându le să reediteze calomniile şi insultele stereotipe ale acelui ziar la adresa înalt Prea Sfinţitului nostru Arhipfistor şi a administraţiei autonome a bisericii. Dacă este vorba să stabilim care politica „a re­vărsat asupra ţării valori murdare cari întinează su­fletele şi conştiinţele... şi care păgubeşte ţara şi pres­tigiul ei şi pentru Biserică este o adevărată nenoro­cire... mai ales acuma când sectele rătăcite şi eretice bântuesc poporul şi amăgesc sufletele cred­ncioşilor...,“ apoi fie-ne permis să constatăm In mod sumar că a­­ceste »valuri murdare* s’au deslănţuit din hoitul ave­rescan zăgăzuit In majoritate cu elemente certate cu morala şi bunul simţ şi elemente minoritare cu con­cepţii centrifugale. Oare scandalul cu atacul profeso­rilor la Cernăuţi, atitudinile d-lor Mayer Ebner ş Tirelsohn In Parlament nu sunt insinuaţiuni pfenză­­toare şi păgubitoare pentru ţară ? Dacă d. Dori Po­­povici In campania sa electorală de astă vară ca Mi­nistru al ţării pe timpul discursului său programatic ţinut înaintea alegătorilor minoritari din Adâncată şi Zastavna a ridicat mâna dreaptă şi a jurat că li va împlini toate dorinţele, umilindu-se intr’un mod atât de trist, fost­a ţinuta aceasta in măsură să ridice pres­tigiul ţării? Sau când acelaş domn Ministru la H­orodnic de jos a insultat înaintea poporului credincios de acolo pe Mitropolitul Bucovinei incât ţărani simpli i-au des­­aprobat şi­ au protestat împotriva acestui fel de luptă, comunicând aceasta Mitropolitului prin declaraţii scrise este oare aceasta o „norocire“ pentru Biserică şi este o astfel de ieşire in public în măsură să nimicească pe sectari şi in consecinţă să merite aprobarea preoţilor din partidul avfrescan? Tot in această categorie de „activitate“ pentru binele bisericii se poate înregistra şi ordinul ieşit din cabinetul d-lui Ministru Popovici, prin care se permite ucrainenilor din nordul Buco­vinei ca să serbeze sf. Paşti după calendarul scos din uz. Iar elucubraţiunile sterile prin cari d-nii senatori Dr. R­obiera şi Dr.­­ Hotinceanu denaturează ade­vărul cu veninul ambiţiunilor lor nesatisfăcute, numai ca să denigreze bunele intenţiuni şi marile străduinţe ale administraţiei bisericeşti în frunte cu înalt Prea Sf­nţitul Mitropolit şi să slăbească zelul lor de muncă pentru binele Bisericii, oare nu lovesc ele deadreptul In prestigiul preoţimei şi al Bisericii bucovinene ? Şi dacă Mitropolitul Bucovinei in răspunsul dela Semt le vestejeşte In mod foarte demn, apoi este oare posibil ca tocmai un preot, fie el cât de năcăjt, să caute a reduce impresia foarte bună a acestei Intervenţii demne şi rezolute, afirmând că »preoţimea n’a fost atacată de nimeni* şi amăgind astfel pe preoţii averescani? Domnule anonim, gesturile D Voastre desperate nu mai pot amăgi, căci partidul averescan a lovit prea mult in cinstea preoţime!. Pa preoţii liberali »Dreptatea* i-a necinstit cu calomniile şi insultele cele mai josnice, iară pe preoţii averescani nu i-a în­trebat sau nu i-a ascultat nici când In acţiuni politice relative la starea preoţească şi interesele Bisericii. Să nu atingem frământările d­e sânul dirigenţei partidului averescan pe tema aceasta, ci să amintim numai un mic incident. U­n prefect averescan a de­clarat Intr’un sfat politic că nu contează pe aportul politic al preoţi­or, deoarece aceştia aparţin partidului numai din interese egoiste. Trebue o ofensă mai grea la adresa preoţimei care totdeauna In politică a adus jertfe mari pentru binele neamului şi al bisericii? Tot aşa de nedrept este reproşul că I. P Sf. Mi­tropolit a numit numai parohi liberali, căci, dacă cu­legem din Comunicările F. O. numele celor numiţi in decursul celor doi ani vizaţi de anonim, găsim un nu­măr de două sau trei ori mai mare, decât cel eviden­ţiat de anonim, de parohi numiţi cari nu aparţin par­tidului liberal. Lipsa de scrupul a autorului anonim se ceteşte şi din reflexiile făcute gratuit la adresa inspectorilor misionari care sunt orgme de control ale Inslt Prea Sfinţitului şi colaboratori al păstorilor sufleteşti şi cari in activitatea lor de un an au dovedit că r­ie eg să se achite de aceste îndatoriri la modul cel mai obiec­tiv şi frăţesc. Afirmarea că ei »spionează şi terori­zează preopune * ne apare naivă şi inconştientă, în­trucât ştim bine că preoţii bucovineni nu-şi ascund convingerile şi nu au frică de terorizări. Nu printr-o activitate negativă şi distructivă — denigrând şi insultând autorităţile bisericeşti şi sco­­borând autor­tatea preotului în ochii credincioşilor, precum de mai bine de doi ani se trudeşte »Drepta­tea* aproape in fiecare număr, iară d-nii R. Sbiera, Săveanu şi E. Hotinceanu în parlamentul ţării — ci printr’o poltică Împăciuitoare şi constructivă, condu­cătorii ţării şi luminătorii poporului se pot achita de îndatoririle impuse de aceste timpuri de refacere fi­zică, intelectuală şi mai ales morală. Preotul este chemat să introducă în raporturile sociale mai multă blândeţe, mai multă îngăduinţă, mai mult respect de adevăr şi sâ propovăd­iască cu sinceritate dragostea de fraţi, îndemnând la muncă constructivă pentru binele obştesc. In sensul acestui fel de activitate publici poli­tică trebuie să dee îndrumări, mai ales atunci când trece in hotarele Bisericii. Printr’o astfel de activitate, şi nu prin detracta­rea Arhipăstorului nostru, Vă veţi putea destoia, Pă­rinte anonim, şi năcazul Prea Sfinţiei Voastre. Alt preot Portret sugestiv Domnul Pant­­ii Şeicaşu, care este o veche cunoştinţă a d-lui Dori Popovici de pe vremea când era redactor la „Bucovina“, iar d. Dori ,se­cretar general la internet, şi care prin urmare cunoaşte foarte bine această specifică excelenţă aver­es­cană face in .Cuvântulu din 12 ianuarie a. c. următorul portret sugestiv al d-lui Dan Popovici : »Ministrul Bucovinei Doremifaso! Popovici ? Nu­­cunoaşte miraculoasa şi Intru nimic justificata carieră toată lumea? Nu-l şt­ii pe acest ,aghitator* de mâna doua foştii comparşi dela câ'ciuma lui „Simke Geller Franzesgasse 5*? Nu-l cunosc pe debitorul vecinic strimtorat ale cărui datorii îşi situau scadenţa la data venirii la putere? Prin ce însuşiri personale putea im­pune ag­­atul personaj cu mutră de chelner austriac ? Cultură ? Int­eligenţa ? Talent? Nu. Cultura Doremi­­dentului se rezumă la o biată diplomă avocaţială de pledat nu a pledat niciodatâ, iar ignoranţa lui Dori in materie c­a d­ept este aşa de mare încât chiar pentru un simplu contract de închiriere se duce la un avocat ignoranţa lui Doremirasol Popovici are un pitoresc seducător, mai ales după o asiduă­­­ctură a sticlelor de „şnaps”, cognac, rom, benedic­­t­nă, şliboviţă sau secărică. E dealtfel împărtăşania lui Dori Popovici de când deschide ochii dimineaţa. Inte­rgenţa lui Doremident capătă elan după trei păhă­ruţe cu secărică, iar talentul abia la al cincilea păhăruţ. E personajul, agreabil încadrat într’o pagină de Caragiale, care de bine de rău reprezintă autoritatea statului român în Bucovina. Ce este oare surprinzător că în mai puţin de un an de zile curaj­ul minorităţilor a fost împins până la o nesăbăduită provocare, iar ideea na­ţ­onală a fost ter­felită, când ministrul Bucovinei Dori Popovici nu şi-a găsit alt rost decât acela de trepăduş al petiţionarilor minoritari.“ Un răspuns Ziarul »Dreptatea*, in numărul 731 din 9 Ia­nuarie a. c., sub titlul „Din Câmpulu­g, trei crai* a publicat un articol pl­n de cele mai infame calomnii la adreaa mea. in rezumat iată capetele de acuzaţie: »Că am fost mar­tiv naţional in Vladivo­toc, că după război mi-am început cariera la S­guranţă, că n’am nici o profesie, că mă plimb totuş bine’mbrăcat în maşină proprie, eu fac chefuri in cele trei târguri ale judeţului, că ameninţ funcţion­aii şi amăgesc ţă­rănimea cu venirea la putere a libraiiior.“ Ei b­ne, câte cuvinte, atâtea calomnii ordinare, aproape toate nu cu privire la activitatea mea de ordin obştesc, la pretinse nereguli sau abuzuri ce le aş fi făcut, ci la felul cum mă îmbrac, când, unde şi ce mănânc sau beau, eu ce vehicol mă transport dintr’o localitate în alta, unde mi-am început cariera etc... Iată cum înţeleg ciracii averescani să atace pe adversarii lor politicii Trist şi dureros simptom de decadenţă morală şi intelectuală ! Ziarul, dacă mai me­rită acest nume, ce-a publicat aceste inepţii, însuş s’a clasat printre cele mai scârboase pamflete. Mai trist in această chestiune este insă faptul că articolul susarătat, după cum reiese din introdu­cere şi ameninţarea cu publicarea galeriei primarilor liberali, este scris de însuş­­itoriul judeţului în cola­borarea cu vest­­ul „Lodba“, dat pe vremuri afa­c din în­văţământ de averes­ani pentru că a ascuns lemnee şcolii in pod. Grozavă şi dureroasă dovadă de insu­ficienţă şi pervertire mentală din partea a doi pretinşi intelectuali ! No. 2294 Dar, opiniei publice li sunt dator un răspu* Iată’l: .Nu sunt şi n’am fost martir naţional de VI divostoc. Nu de alta, dar fiindcă n’am fost nici cât în acest oraş. In maşină proprie nu mă plimb,­­ fiindcă n’aş vrea sau n’aş dori, ci fiind­că n’o ar Maşina pe care-o folosesc uneori in deplasările me in cuprinsul judeţului, regret, este proprietatea par­tidului, nu a mea- In Siguranţă, e adevărat, am ser­vit trei ani şi nu regret. A insinua însă că cine­­servit în Siguranţă după război trebuie să fie un stri­cat, fiindcă în acest serviciu, ca de altcum şi în alt servicii ale statului, s’au strecurat şi un ale elemente nepregătite, e o turptudine specific jităreascâ. Dom­nilor pamfletari, aduceţi dovezi despre oarecari inco­rectitudini ale mele din timpul cât am servit la Si­guranţă, de altcum, îmi pare rfiu, trebuie să vă re­comand lecţii de logică la ţiganii din dealul Berchi­­seştilor, deşi, sunt convins, nici acestea n’o să vă folosească. Doar nu degeaba poporul nostru a creat proverbul: »Prostia din născare, leac nu are. Care- i profesiunea mea ? Ştiţi foarte bine, dom­nilor scribenţi, că am toate titlurile şi pregătirea ne­cesară pentru cariera de avocat, pe care am profe­sat-o un timp mai îndelungat, asemenea ştiţi că dacă pentru moment nu pot profesa avocatura în Câmpu­lung e pentru motivul că până’n prezent, nu din vina mea, n'am reuşit să mă transfer din vechiul Regat în baroul din Cernăuţi. Afirmaţiunea că fac chefuri săptămânale în cele 3 târguri ale judeţului este, de asemeni, de domeniul fanteziei d-voastre grav şi incurabil bolnave. Precizaţi, domnilor calomniatori, de altcum rămân la cred­nţa mea fermă că aţi primit ordin, orice-ar fi, sâ găsiţi semeni şefului d-voastre politic, descris aşa de plas­tic de vechiul sâu prieten Pamfil Şeicaru în ziarul »Cuvântul* numărul 657 din 12 ianuarie a. c. Ori, îmi pare rău, şi’n această privinţă aţi greşit adresa. Atât pentru oamenii de bună credinţă, iar pen­tru autorii pamfletului ce poate să-mi rămână, decât... disprețul meu. Câmpulung, la 12 ianuarie 1927. ■ esee­ Constantin Leond­es in­stal­area noului guvernator al Băncii Naţionale Bucureşti, 12 (Rador) — Miercuri după amiazi, în prezenţa directorilor instituţiei s’a făcut instalarea noului guvernator. D. Burn­eanu a rostit un distuns aducând elogii Băncii Naţionale şi insistând asupra continuării tradiţiei acestui institut. A arătat apoi că tradiţia nu înseamnă nicidecum anchilozare. Banca Na­ţională a avut întotdeauna elasticitatea pentru ca sâ se adapteze la toate nevoile timpului. Înţelege să continue această tradiţie. Sarcina este grea, căci sunt la ordinea zilei probleme mari. Mai întâi măsurile inexorabile ale Statului temperează mişcările . Intr’al doilea rând trebue de prevenit fluc­­tuaţiunilor valutare prin măsuri transitorii; într’al trelea rând abia s’a închegat creditul industrial; într’al patrulea rând băncile ardelene, cari odinioară se sprjineau pe Budapesta n’au putut găsi aci încă tot sprij­nul legitim şi in fine creditul agricol este inexistent. Vom păşi chibzuit şi la hotărârea clară a realităţii, pentru ajungerea la realizări fecunde şi ro­dnice. Noul guvernator a încheiat, cerând concursul tu­turora. A răspuns d. O. Chir­icescu, asigurându-l de concurs devotat. ­sete­ ,D-l Dori tot la ananghie Ziarul „Politica“ semioficiosul guvernului ave­resein, vorbind despre memoriu! averescanilor buco­vineni, cari se plâng că j­enirea adusă d lui Popovici prin numirea unui comisar al guvernului, ar fi opera d-lui m­aistru de interne Octavian Goga, încearcă sâ-i molcomsască pe nemulțumit', asigurându-i că d-nul Dori Popovici va remânea mai departe In guvern. Ce însemnătate are d-nul Dori Popovici In guvern se vede din făptui că președintele consiliului de miniștri se informează despre treburile din Buco­vina direct prin generalul Rişcanu, al cărui birou principal este la preşedinţia consiliului de miniştri din Bucureşti. Prin urmare cetitorii să nu se mire, dacă zia­rele evreo-germane din Viena, agreate de ministrul supărat şi redus până la minimul de existenţă mi­­nistari lo, II vor aduce cândva portretul d-sale cu sugestiva inscripție­i Der Operettenminister*. -••••­SUl­i BINK­RIS 12/1 fostul* 1330 Londra 12224 German!« 598, New-York 2519, BalgU 35050, Serbia------, it*lia 10690, Elveția 485—, Viens — Varșovia----­Prag*-----, Olanda 1008 La Zurich leul a cotat 27250 Bar** dia Baeerești. 121 Deviz«, Paria 765 Berlin 4565, Londra 932, Viera 2710 ,New-York 191.75 Italia 829, Elveţia 3715, Praga 569 Budapesta----­Varşovia­­, Bruxelles 535. CITIȚI ,GLASUL BUCOVINA?

Next