Glasul Bucovinei, ianuarie 1927 (Anul 10, nr. 2286-2307)
1927-01-14 / nr. 2294
Pag. 2 „GLASUL BUCOVINE.* •••• Cum neglijează Primarul Sbiera interesele oraşului Fostul Primar d. Nicu Flondor a obţinut prin stăruinţele sale şi cu sprijinul dlui Mistor In fiecare an o subvenţie de 500.000 ei de la Ministerul Lucrărilor Publice, pentru pavarea strazei Transilvaniei. Sbiera, fiind ocupat cu montarea tragediei sale „Elena“, nu s’a interesat deloc de obţinerea unei subvenţii, din care cauză nu numai că r.’,a fost avizată pe anul 1926, ci, precum suntem informaţi, nici pe anul 1927 n’a fost prevăzută. Constatăm deci că, prin neglijenţa nemai pomenită a d-lui Sbiera, oraşul suferă o păgubă de 1 milion, care trebue adaus la cele multe milioane pierdute până acuma prin administraţia proastă şi lipsită de orişice prevedere a d-lui Sbiera. Politica In Biserica Bucovinei Istr’un articol al »Dreptăţii* din 6 Ianuarie crt. un preot năcăjit, condus de tăioasele perspective alt necazului său se trudeşte să desprindă câteva impresii din »Discursurile dela Senat* şi apoi sintetizându le să reediteze calomniile şi insultele stereotipe ale acelui ziar la adresa înalt Prea Sfinţitului nostru Arhipfistor şi a administraţiei autonome a bisericii. Dacă este vorba să stabilim care politica „a revărsat asupra ţării valori murdare cari întinează sufletele şi conştiinţele... şi care păgubeşte ţara şi prestigiul ei şi pentru Biserică este o adevărată nenorocire... mai ales acuma când sectele rătăcite şi eretice bântuesc poporul şi amăgesc sufletele credncioşilor...,“ apoi fie-ne permis să constatăm In mod sumar că aceste »valuri murdare* s’au deslănţuit din hoitul averescan zăgăzuit In majoritate cu elemente certate cu morala şi bunul simţ şi elemente minoritare cu concepţii centrifugale. Oare scandalul cu atacul profesorilor la Cernăuţi, atitudinile d-lor Mayer Ebner ş Tirelsohn In Parlament nu sunt insinuaţiuni pfenzătoare şi păgubitoare pentru ţară ? Dacă d. Dori Popovici In campania sa electorală de astă vară ca Ministru al ţării pe timpul discursului său programatic ţinut înaintea alegătorilor minoritari din Adâncată şi Zastavna a ridicat mâna dreaptă şi a jurat că li va împlini toate dorinţele, umilindu-se intr’un mod atât de trist, fosta ţinuta aceasta in măsură să ridice prestigiul ţării? Sau când acelaş domn Ministru la Horodnic de jos a insultat înaintea poporului credincios de acolo pe Mitropolitul Bucovinei incât ţărani simpli i-au desaprobat şi au protestat împotriva acestui fel de luptă, comunicând aceasta Mitropolitului prin declaraţii scrise este oare aceasta o „norocire“ pentru Biserică şi este o astfel de ieşire in public în măsură să nimicească pe sectari şi in consecinţă să merite aprobarea preoţilor din partidul avfrescan? Tot in această categorie de „activitate“ pentru binele bisericii se poate înregistra şi ordinul ieşit din cabinetul d-lui Ministru Popovici, prin care se permite ucrainenilor din nordul Bucovinei ca să serbeze sf. Paşti după calendarul scos din uz. Iar elucubraţiunile sterile prin cari d-nii senatori Dr. Robiera şi Dr. Hotinceanu denaturează adevărul cu veninul ambiţiunilor lor nesatisfăcute, numai ca să denigreze bunele intenţiuni şi marile străduinţe ale administraţiei bisericeşti în frunte cu înalt Prea Sfnţitul Mitropolit şi să slăbească zelul lor de muncă pentru binele Bisericii, oare nu lovesc ele deadreptul In prestigiul preoţimei şi al Bisericii bucovinene ? Şi dacă Mitropolitul Bucovinei in răspunsul dela Semt le vestejeşte In mod foarte demn, apoi este oare posibil ca tocmai un preot, fie el cât de năcăjt, să caute a reduce impresia foarte bună a acestei Intervenţii demne şi rezolute, afirmând că »preoţimea n’a fost atacată de nimeni* şi amăgind astfel pe preoţii averescani? Domnule anonim, gesturile D Voastre desperate nu mai pot amăgi, căci partidul averescan a lovit prea mult in cinstea preoţime!. Pa preoţii liberali »Dreptatea* i-a necinstit cu calomniile şi insultele cele mai josnice, iară pe preoţii averescani nu i-a întrebat sau nu i-a ascultat nici când In acţiuni politice relative la starea preoţească şi interesele Bisericii. Să nu atingem frământările de sânul dirigenţei partidului averescan pe tema aceasta, ci să amintim numai un mic incident. Un prefect averescan a declarat Intr’un sfat politic că nu contează pe aportul politic al preoţior, deoarece aceştia aparţin partidului numai din interese egoiste. Trebue o ofensă mai grea la adresa preoţimei care totdeauna In politică a adus jertfe mari pentru binele neamului şi al bisericii? Tot aşa de nedrept este reproşul că I. P Sf. Mitropolit a numit numai parohi liberali, căci, dacă culegem din Comunicările F. O. numele celor numiţi in decursul celor doi ani vizaţi de anonim, găsim un număr de două sau trei ori mai mare, decât cel evidenţiat de anonim, de parohi numiţi cari nu aparţin partidului liberal. Lipsa de scrupul a autorului anonim se ceteşte şi din reflexiile făcute gratuit la adresa inspectorilor misionari care sunt orgme de control ale Inslt Prea Sfinţitului şi colaboratori al păstorilor sufleteşti şi cari in activitatea lor de un an au dovedit că rie eg să se achite de aceste îndatoriri la modul cel mai obiectiv şi frăţesc. Afirmarea că ei »spionează şi terorizează preopune * ne apare naivă şi inconştientă, întrucât ştim bine că preoţii bucovineni nu-şi ascund convingerile şi nu au frică de terorizări. Nu printr-o activitate negativă şi distructivă — denigrând şi insultând autorităţile bisericeşti şi scoborând autortatea preotului în ochii credincioşilor, precum de mai bine de doi ani se trudeşte »Dreptatea* aproape in fiecare număr, iară d-nii R. Sbiera, Săveanu şi E. Hotinceanu în parlamentul ţării — ci printr’o poltică Împăciuitoare şi constructivă, conducătorii ţării şi luminătorii poporului se pot achita de îndatoririle impuse de aceste timpuri de refacere fizică, intelectuală şi mai ales morală. Preotul este chemat să introducă în raporturile sociale mai multă blândeţe, mai multă îngăduinţă, mai mult respect de adevăr şi sâ propovădiască cu sinceritate dragostea de fraţi, îndemnând la muncă constructivă pentru binele obştesc. In sensul acestui fel de activitate publici politică trebuie să dee îndrumări, mai ales atunci când trece in hotarele Bisericii. Printr’o astfel de activitate, şi nu prin detractarea Arhipăstorului nostru, Vă veţi putea destoia, Părinte anonim, şi năcazul Prea Sfinţiei Voastre. Alt preot Portret sugestiv Domnul Pantii Şeicaşu, care este o veche cunoştinţă a d-lui Dori Popovici de pe vremea când era redactor la „Bucovina“, iar d. Dori ,secretar general la internet, şi care prin urmare cunoaşte foarte bine această specifică excelenţă averescană face in .Cuvântulu din 12 ianuarie a. c. următorul portret sugestiv al d-lui Dan Popovici : »Ministrul Bucovinei Doremifaso! Popovici ? Nucunoaşte miraculoasa şi Intru nimic justificata carieră toată lumea? Nu-l ştii pe acest ,aghitator* de mâna doua foştii comparşi dela câ'ciuma lui „Simke Geller Franzesgasse 5*? Nu-l cunosc pe debitorul vecinic strimtorat ale cărui datorii îşi situau scadenţa la data venirii la putere? Prin ce însuşiri personale putea impune agatul personaj cu mutră de chelner austriac ? Cultură ? Inteligenţa ? Talent? Nu. Cultura Doremidentului se rezumă la o biată diplomă avocaţială de pledat nu a pledat niciodatâ, iar ignoranţa lui Dori in materie ca dept este aşa de mare încât chiar pentru un simplu contract de închiriere se duce la un avocat ignoranţa lui Doremirasol Popovici are un pitoresc seducător, mai ales după o asiduăctură a sticlelor de „şnaps”, cognac, rom, benedictnă, şliboviţă sau secărică. E dealtfel împărtăşania lui Dori Popovici de când deschide ochii dimineaţa. Intergenţa lui Doremident capătă elan după trei păhăruţe cu secărică, iar talentul abia la al cincilea păhăruţ. E personajul, agreabil încadrat într’o pagină de Caragiale, care de bine de rău reprezintă autoritatea statului român în Bucovina. Ce este oare surprinzător că în mai puţin de un an de zile curajul minorităţilor a fost împins până la o nesăbăduită provocare, iar ideea naţonală a fost terfelită, când ministrul Bucovinei Dori Popovici nu şi-a găsit alt rost decât acela de trepăduş al petiţionarilor minoritari.“ Un răspuns Ziarul »Dreptatea*, in numărul 731 din 9 Ianuarie a. c., sub titlul „Din Câmpulug, trei crai* a publicat un articol pln de cele mai infame calomnii la adreaa mea. in rezumat iată capetele de acuzaţie: »Că am fost martiv naţional in Vladivotoc, că după război mi-am început cariera la Sguranţă, că n’am nici o profesie, că mă plimb totuş bine’mbrăcat în maşină proprie, eu fac chefuri in cele trei târguri ale judeţului, că ameninţ funcţionaii şi amăgesc ţărănimea cu venirea la putere a libraiiior.“ Ei bne, câte cuvinte, atâtea calomnii ordinare, aproape toate nu cu privire la activitatea mea de ordin obştesc, la pretinse nereguli sau abuzuri ce le aş fi făcut, ci la felul cum mă îmbrac, când, unde şi ce mănânc sau beau, eu ce vehicol mă transport dintr’o localitate în alta, unde mi-am început cariera etc... Iată cum înţeleg ciracii averescani să atace pe adversarii lor politicii Trist şi dureros simptom de decadenţă morală şi intelectuală ! Ziarul, dacă mai merită acest nume, ce-a publicat aceste inepţii, însuş s’a clasat printre cele mai scârboase pamflete. Mai trist in această chestiune este insă faptul că articolul susarătat, după cum reiese din introducere şi ameninţarea cu publicarea galeriei primarilor liberali, este scris de însuşitoriul judeţului în colaborarea cu vestul „Lodba“, dat pe vremuri afac din învăţământ de averesani pentru că a ascuns lemnee şcolii in pod. Grozavă şi dureroasă dovadă de insuficienţă şi pervertire mentală din partea a doi pretinşi intelectuali ! No. 2294 Dar, opiniei publice li sunt dator un răspu* Iată’l: .Nu sunt şi n’am fost martir naţional de VI divostoc. Nu de alta, dar fiindcă n’am fost nici cât în acest oraş. In maşină proprie nu mă plimb, fiindcă n’aş vrea sau n’aş dori, ci fiindcă n’o ar Maşina pe care-o folosesc uneori in deplasările me in cuprinsul judeţului, regret, este proprietatea partidului, nu a mea- In Siguranţă, e adevărat, am servit trei ani şi nu regret. A insinua însă că cineservit în Siguranţă după război trebuie să fie un stricat, fiindcă în acest serviciu, ca de altcum şi în alt servicii ale statului, s’au strecurat şi un ale elemente nepregătite, e o turptudine specific jităreascâ. Domnilor pamfletari, aduceţi dovezi despre oarecari incorectitudini ale mele din timpul cât am servit la Siguranţă, de altcum, îmi pare rfiu, trebuie să vă recomand lecţii de logică la ţiganii din dealul Berchiseştilor, deşi, sunt convins, nici acestea n’o să vă folosească. Doar nu degeaba poporul nostru a creat proverbul: »Prostia din născare, leac nu are. Care- i profesiunea mea ? Ştiţi foarte bine, domnilor scribenţi, că am toate titlurile şi pregătirea necesară pentru cariera de avocat, pe care am profesat-o un timp mai îndelungat, asemenea ştiţi că dacă pentru moment nu pot profesa avocatura în Câmpulung e pentru motivul că până’n prezent, nu din vina mea, n'am reuşit să mă transfer din vechiul Regat în baroul din Cernăuţi. Afirmaţiunea că fac chefuri săptămânale în cele 3 târguri ale judeţului este, de asemeni, de domeniul fanteziei d-voastre grav şi incurabil bolnave. Precizaţi, domnilor calomniatori, de altcum rămân la crednţa mea fermă că aţi primit ordin, orice-ar fi, sâ găsiţi semeni şefului d-voastre politic, descris aşa de plastic de vechiul sâu prieten Pamfil Şeicaru în ziarul »Cuvântul* numărul 657 din 12 ianuarie a. c. Ori, îmi pare rău, şi’n această privinţă aţi greşit adresa. Atât pentru oamenii de bună credinţă, iar pentru autorii pamfletului ce poate să-mi rămână, decât... disprețul meu. Câmpulung, la 12 ianuarie 1927. ■ esee Constantin Leondes instalarea noului guvernator al Băncii Naţionale Bucureşti, 12 (Rador) — Miercuri după amiazi, în prezenţa directorilor instituţiei s’a făcut instalarea noului guvernator. D. Burneanu a rostit un distuns aducând elogii Băncii Naţionale şi insistând asupra continuării tradiţiei acestui institut. A arătat apoi că tradiţia nu înseamnă nicidecum anchilozare. Banca Naţională a avut întotdeauna elasticitatea pentru ca sâ se adapteze la toate nevoile timpului. Înţelege să continue această tradiţie. Sarcina este grea, căci sunt la ordinea zilei probleme mari. Mai întâi măsurile inexorabile ale Statului temperează mişcările . Intr’al doilea rând trebue de prevenit fluctuaţiunilor valutare prin măsuri transitorii; într’al trelea rând abia s’a închegat creditul industrial; într’al patrulea rând băncile ardelene, cari odinioară se sprjineau pe Budapesta n’au putut găsi aci încă tot sprijnul legitim şi in fine creditul agricol este inexistent. Vom păşi chibzuit şi la hotărârea clară a realităţii, pentru ajungerea la realizări fecunde şi rodnice. Noul guvernator a încheiat, cerând concursul tuturora. A răspuns d. O. Chiricescu, asigurându-l de concurs devotat. sete ,D-l Dori tot la ananghie Ziarul „Politica“ semioficiosul guvernului averesein, vorbind despre memoriu! averescanilor bucovineni, cari se plâng că jenirea adusă d lui Popovici prin numirea unui comisar al guvernului, ar fi opera d-lui maistru de interne Octavian Goga, încearcă sâ-i molcomsască pe nemulțumit', asigurându-i că d-nul Dori Popovici va remânea mai departe In guvern. Ce însemnătate are d-nul Dori Popovici In guvern se vede din făptui că președintele consiliului de miniștri se informează despre treburile din Bucovina direct prin generalul Rişcanu, al cărui birou principal este la preşedinţia consiliului de miniştri din Bucureşti. Prin urmare cetitorii să nu se mire, dacă ziarele evreo-germane din Viena, agreate de ministrul supărat şi redus până la minimul de existenţă ministari lo, II vor aduce cândva portretul d-sale cu sugestiva inscripției Der Operettenminister*. -••••SUli BINKRIS 12/1 fostul* 1330 Londra 12224 German!« 598, New-York 2519, BalgU 35050, Serbia------, it*lia 10690, Elveția 485—, Viens — Varșovia----Prag*-----, Olanda 1008 La Zurich leul a cotat 27250 Bar** dia Baeerești. 121 Deviz«, Paria 765 Berlin 4565, Londra 932, Viera 2710 ,New-York 191.75 Italia 829, Elveţia 3715, Praga 569 Budapesta----Varşovia, Bruxelles 535. CITIȚI ,GLASUL BUCOVINA?