Glasul Bucovinei, martie 1927 (Anul 10, nr. 2331-2356)
1927-03-01 / nr. 2331
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 ABONAMENTUL: pe un an 500 lei, pe u/a an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe 1/2 an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Certiăufi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un aa 1200 lei, pe la an 700 lei. Plăţile ste fac la sesfiul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Maaucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administrație : Strada Iancu Flondor No. 33 Primi inferate b. Interiorul ziarului ce urcă taxa cu 50%. Foraj de judecata in cernăuți. Mitajul muluci Pe biroul Camerei a fost depus mai zilele trecute un proiect de lege din iniţiativă parlamentară care, dacă va deveni lege, urmează să desfiinţeze noua judecătorie din comuna Vama (judeţul Câmpulung, Bucovina) Lesne se poate înţelege că parlamentari, propriu zis deputaţii bucovineni din majoritate, adecă averescanii d lui Dori Popovici, nu sunt străini de această „operă“ de legiferare. De fapt iniţiativa aceasta parlamentară e chiar a „deputaţilor“ Eusebie Popovici, Onufrei Lunguleac, Vască etc... cu Dori In frunte, şi este caracteristic că aceşti oameni, cari nu s-au prezentat cu nimic, dar cu absolut nimic concret şi pozitiv, în faţa adunării deputaţilor, găsesc că este necesar să-şi legitimeze firma de reprezentanţi parlamentari ai Bucovinei cel puţin în forma aceasta Nici o singură dată nu i-ai auzit pe aceşti improvizaţi In rolurile de parlamentari rostind vre-o vorbă*) In incinta Camerei. Nimeni nu i-a văzut luând vre-o atitudine de Doamne ajută, sau dând vre-o lămurire serioasă şi de folos în te miri ce chestiune de la ordinea de zi a Camerei. Cu nimic domnii aceştia, de altfel atât de grozavi, atât de presumţioşi, atât de insolenţi unii din ei, nu au contribuit la acea muncă de construcţie care singură poate legitima situaţiunea de guvern şi de guvernanţi. Doar pe ici pe colea câte unul din aceşti clienţi ai d-lui Dori Popovici dacă mai articulau din ordinul patronului câte o înjurătură zdravănă la adresa cutărui adversar politic sau dacă, prea fericit inspiraţi, mai lansau câte un gutural zbieret, încolo proiecte de legi, interpelări, comunicări, probleme de politică de stat, de gospodărie publică etc..., dar cine și-ar mai bate capul cu elei?!.... Ei iată Insă că toţi aceia cari aţi crezut poate până astăzi că această atitudine parlamentară de n’oude nu vede a tovarăşilor Dori Popovici, Lunguleac, Vască etc... residă nu nepriceperea şi neputinţa de lucru a dumialor, aveţi acum prilejul să vă rectificaţi opiniile, iată că domnii aceştia când vor, pot să facă treabă, chit că fac treabă negativă! Abia legiferată înfiinţarea judecătoriei din Vama de către guvernul trecut al partidului naţional-liberal, abia pusă această nouă instanţă de judecată la îndemâna muntenilor noştri din Valea Moldoviţei, abi creiată această Înlesnire mare pentru justiţiabilii din partea locului, şi iată că pentru meschine motive de ordin absolut particular eroii oratoriei parlamentare a peştelui viu cu proiectul de lege pentru desfiinţarea acestei judecătorii! Noi ştim că judecătoria din târgul Vama a fost înfiinţată fiindcă ea a fost reclamată de interesele populaţiunii din această parte a Bucovinei. Mai ştim că la timpul său autoritâţile locale judecătoreşti şi au dat avizul în sensul înfiinţării acestei judecătorii şi că in baza acestui aviz şi a unei anchete la faţa locului s’a dat apoi curs cererii atât de juste a celor interesaţi Intr’o cauză de un atât de pronunţat interes obştesc. Cum dar vin acuma negativiştii d-lui Dori Popovici să fericească Bucovina desfiinţând şi ce bruma mai avem Încă In fiinţă ! ? ?... Semnalând cele de mai sus, protestăm împotriva tentativei de desfiinţare a acestei instanţe de judecată, atât de necesară şi utilă Românilor noştri de la munte! Suntem informaţi că şi autorităţile noastre judecătoreşti superioare au arătat onor. Minister de Justiţie că prin proiectul de lege discutat aci e pe cale de a se face o mare greşală. Iată cum şi prin ce mijloace trebue să-şi apere Bucovina instituţiile ce le are împotriva maniei de distrugere a actualilor guvernanţii *) Ba pardon, a vorbit odată Onufrei Lunguleac, ctndi cu comunicarea In chestiunea agrară și cu şantajul d-sale împotriva lui David Rosenblatt! (N. R.) ■—»«»»'■ .... „Luceferi“ de contrabandă Dacă avem în fericita guvernare averescană senatori contrabandişti, de ce n’am avea incultura averescană „luceferi“ de contrabandă! ? Dacă n’ar exista şi astfel de specimene, ridicolul averescanismului local n’ar fi complet. Cătţi scuturi puţin de urechi pe umilit de eri „savanţi“, ajunşi acum la largul lor numai prin inconştienţa unui politicianism de drumul mare, aceşti „luceferi" sui generis ţipă, aruncând cu bale foarte ... culturale. Ce ţi-e şi cu savantismul acesta de lege nouă ! Cutare gerent al Universităţii (gerent prin cel mai autentic trip turism averescanoid) se numește pompos „rector“, fără să-l fi ales cineva, fără să-l fi confirmat cineva, In această demnitate, unde l-a aruncat In chip trecător hazardul politicei averescane. Cutare „savant“ cu zece obraze şi tot atâtea convingeri politice, care se închină cu frenezie fripturismului câştigos, face pe generosul răspânditor de „cultură“ academic-economică cu ajutorul acelei pseudoacademii cu studenţi cu trei clase secundare şi adesea fără actele necesare. Dar oamenii aceştia mai mult sau mai puţin ghiceşti sau groteşti, mai mult sau mai puţin drăgăniţi ori gerentişti, uită un lucru: cu fripturismul poţi prânzi, ca şi cu minciuna, dar nu poţi şi cina. Ca mâne va lua un sfârşit brusc şi fripturismul care i-a adus la suprafaţă, şi oamenii cu firma culturală, după care se ascunde cea mai proastă marfă de contrabandă, se vor reîntoarce în binefăcătorul lor anonimat de unde nu-i va mai stârni decât doar critica severă şi necruţătoare pentru toate nulităţile şi toţi încurcă lume cari dau buzna la locuri pentru care nu au pregătirea necesară. Şi omuleţii aceştia, pe cât de năbădăioşi şi presumţioşi astăzi, pe atât de modeşti şi plecaţi mâne vor putea medita asupra trecutului lor nu prea îndepărtat, când se prostemeau cu cea mai nelimitată umilinţă a I unui ciocoism anacronic In faţa d lui Nistor, a cărui protecţie o solicitau In numele unirii umane. Şi atunci vor avea prilejul să se aştearnă melancolicelor consideraţiuni. In vremea democraţiei naţionale ciocoismul cu alternaţii de umilinţă şi insolenţă nu mai prinde, pseudosavanţi de cari îşi râde lumea la Bucureşti nu mai au căutare nici în cutare margine a ţării ca şi o monedă calpă care nu-ş i mai află admiratori. «Luceferismul» de contrabandă va plânge, înăbuşit şi cu sughiţuri, pe ruinele unei recunoştinţe, care împodobeşte numai sufletele alese. Cursuri clandestine la Universitatea din Cernăuţi Suficienţa d Iul N Costeanu Prin ziarele „Dreptatea“ şi „Cuvântul Ţărănimii“ d. N. Costeanu ne adresează o scrisoare, drept răspuns la informaţiunile noastre relativ la cursurile clandestine, pe cari câţiva profesori universitari inclusive d. N. Costeanu le ţin în localurile şi Institutele universitare cu elevi ai faimoasei „Academii“ comerciale. In această scrisoare d. Costeanu nu numai că nu infirmă aserţiunile noastre precise, ci ne dă o nouă informaţie, care agravează şi mai mult situaţia d-sale şi a colegilor d-sale, implicaţi In această chestiune, d sa ţine cursurile cu elevii acestei „Academii“ simultan cu studenţii universitari. Faptul invocat de d-sa că profesorul N. Dănăilă de la Universitatea din Bucureşti a ţinut cursuri cu studenţii Academiei Comerciale din Bucureşti în Institutul de chimie al Universităţii din Bucureşti şi că savantul profesor I. Atanasiu a procedat la fel cu studenţii Şcoalei superioare de medicină veterinară din Bucureşti, aruncă asupra scandalului cu cursurile clandestine relevat de noi o nouă lumină tot in defavoarea cursiştilor. Atât Academia de înalte Studii Comerciale din Bucureşti cât şi Şcoala superioară de medicină veterinară sunt doar, d-le Costeanu, şcoale superioare de stat asimilate universităţilor. Studenţii lor sunt toţi bacalaureaţi, înmatriculaţi în regulă şi cu drepturi egale celor ale studenţilor universitari. Pe cine vrei să induci In eroare d-ta, punând pe aceeaş treaptă „Academia comercială din Cernăuţi, întreprindere particulară, având numai drept de publicitate ca toate şcoalele particulare din Cernăuţi şi numărând Intre elevii săi nu numai bacalaureaţi, ci şi elevi cu câteva clase de liceu şi absolvenţi ai Şcoalei Normale? Şi apoi, pe când corpul didactic al şcoalelor superioare citate de d. Costeanu e numit după aceleaşi norme ca şi corpul didactic universitar, între „profesorii" faimoasei „Academii” se găsesc profesori secundari şi persoane cari n’au nici o calificaţie de profesori. Scăderea prestigiului universitar este deci