Glasul Bucovinei, mai 1927 (Anul 10, nr. 2378-2396)

1927-05-01 / nr. 2378

I pag .2 Cultură la oraşe şi la ţară. Iată o idee ventilată de câtva timp cu mult in­teres şi entuziasm. Se cere din toate părţile o activi­tate culturală mai intensivă la oraşe şi la sate, se cere românizarea oraşelor, unde se mai duce încă o viaţă străină intereselor româneşti, se cere luminarea acelor sate, unde nu au pătruns încă razele bine­făcătoare ale culturii. Se cere lucrul acesta cu multă ardoare, pentru că şi astăzi după opt ani de unire se mai află unele oraşe, cari trăiesc într’un mediu străin Românilor, care mediu este susţinut şi alimentat încă de tradiţiile culturii fostelor monarchii. Aceste culturi, cea germană şi rusască au influenţat adânc păturile noastre de la oraşe. Satele în schimb au rămas ne­atinse de aceste influenţe, căci preotul şi învăţătorul au fost adevăraţii susţinători ai vechilor tradiţii româneşti. Oraşele noastre trebuie să devie adevărate focare de cultură, de unde radiază apoi spre sate fecun­­dându-le ca o ploaie binefăcătoare. Prin urmare datoria noastră e ca în oraşele, unde sunt instituţii vechi de cultură, să le dăm o nouă viaţă, un suflet nou, potrivit vremurilor nouă, iar în oraşele unde lipsesc astfel de societăţi de pro­pagandă culturală, (— cari lucrează însă —) care să cuprindă pe toţi Românii din acel oraş, ca apoi cu puteri unite să impunem străinilor cultura românească. Nimic mai îmbucurător decât să auzi că în diferite centre ale României, în oraşe înstrăinate, se ridică astfel de instituţii de propagandă culturală de o mână de oameni însufleţiţi de o idee mare. Nime nu va contesta că pentru propagandă cultu­rale atât la oraşe cât şi la sate a contribuit mult foarte mult gazeta „Glasul Bucovinei“, singurul ziar cotidian, care dela unire încoace a apărat şi apără interesele româneşti, care a luptat şi luptă să con­serve pe aceste plaiuri vatra elementului românesc de baştină. Dacă viaţa politică, culturală, literară şi istorică dela Unire încoace s’a acomodat mişcă­rilor actuale, se datoreşte acestui ziar. Şi pentru sate a fost şi este acest ziar singura hrană, din care citesc cu mult nesaţ în fiecare Duminică ţăranii arti­colele referitoare la diferite probleme, apoi frumoa­sele şi edificatoarele articole ale mult regretatului preot Constantin Morariu, articole scrise cu mult suflet şi credinţă pe înţelesul satelor noastre. Dar nu numai ziarul, care duce alinare şi hrană sufletească până în cele mai îndepărtate colţuri de ţară, ci şi conferinţele atât de instructive ale frunta­şilor noştri ţinute în oraşele şi satele noastre, sunt cea mai frumoasă contribuţie la marea operă culturală. Cu bucurie constatăm că şi în mahalalele şi suburbiile altor oraşe, ca Bucureşti s’a început o mare acţiune culturală. Un merit al Partidului naţional liberal e şi apropierea sufletească ce s’a început între suburbiile şi oraşul Cernăuţi. Suburbienii şi orăşenii cercetând adunările şi consfătuirile P. N. L. din Cernăuţi, au auzit multe lucruri bune şi folositoare. Li s’a vorbit de educaţie politică, de cultură, de coo­peraţie, lucruri cari formează suflete tari, şi le aproprie unele de altele. Munca depusă cu atâta abnegaţie de fruntaşii noştri pe ogorul cultural dă roade însutite, căci toţi se îndreaptă către lumina învăţăturii. Şi precum toate vieţuitoarele îşi îndreaptă capul spre lumina soarelui şi toate florile îmbobocesc şi se desfac sub razele lui, aşa e de binefăcătoare şi lumina învăţăturii, care e cea mai mare comoară pentru om. I. Mandîuc. Cheltuielile acestui hram au fost de 4.000 lei pentru materialul întrebuinţat pentru construirea de mese şi laiţi în grădina reclamantului, de 15.000 lei pentru mâncarea făcută pentru câteva mii de persoane şi de 3 000 lei pentru paguba cauzată în grădina reclman­­tului prin enorma afluenţă a oaspeţilor, cari doreau să-l vadă pe pârât şi să asculte poveţele sale. Deci totalul acestor cheltuieli este de 21 000 lei. Probă, ca sub 1 şi ascultarea de experţi. III. In cursul anului 1925 s’au făcut din ordinul pârâtului in casa reclamantului 4 adunări, ca chirie si pentru luminat se pretinde pentru fiecare adunare câte 2000 lei deci in total 8 000 lei. Probă: Ca sub 11. IV. In cursul anului 1925 și 1926 reclamantul a avut să lipească afișele pentru adunările pârâtului prin suburbii pentru care muncă se pretinde suma de 2.000 lei. Probă: Ca sub N­. V. Reclamantul a trebuit să-i puie mai departe caii săi la dispoziţia pârâtului. Astfel l-a dus recla­mantul pe pârât de 3 ori noaptea cu trăsura şi caii săi, la Ţetina cu mari încunjuri şi pretinde deci câte 500 lei pentru fiecare cursă, deci 1500 lei. De patru ori reclamantul a trebuit din ordinul pârâtului să adune poporul din suburbii cu trăsura și caii săi la adună­rile pârâtului, pierzând toată ziua și se pretinde deci câte 1000 lei în total 4000 lei La fel reclamantul a trebuit să se prezinte din ordinul pârâtului cu caii săi la parada înscenată pentru întimpinarea Ministrului Po­­povici pierzând câte jumătate zi și se pretinde deci câte 500 lei în total 1000 lei. Din acest titlu se pre­tinde deci In total suma de 6.500 lei. Probă, ca sub II. VI. In fine reclamantul a fost angajat de pârât să-l însoţească la toate adunările şi excursiunile sale prin suburbii, în număr de cel puţin 20, fiind şi obli­gat a invita pop­rul la aceste adunări. Pentru această muncă cât şi pentru timpul pierdut cu prestarea ace­stor obliga­minte se pretinde suma de 10.000 lei. Probă: ca sub II. Refuzând pârâtul de a-și împlini de bună voie obligămintele sale de achitare a acestor prestaţiuni făcute de reclamant din ordinul pârâtului, formulăm pentru aceste considerente cererea pentru darea urmă­toarei Sentinţe Pârâtul este dator până în 14 zile sub rigoare de execuţiune să plătească reclamantului suma de lei 21.000, lei 8.000, lei 2.000, lei 6.500 şi lei 10.000, deci în total suma de 47.500 lei cu 10 la sută dobânzi din ziua înaintării acţiunii, precum şi să restitue cheltuie­lile de judecată. Procura pentru reprezentantul meu este aci ane­xată. Petrea Hupca • • • •-------------------­ -----------------—1 . Documente sbieriste Dosar 2573. Către judecătoria mixtă Cernăuţi. Reclamant: Petrea Hupca, In Clocucica Nr. 23, reprezentat prin avocat Dr. Alexie E Vo­iutschi, Cernăuţi, str. Universităţii 24. Pârât­ Dr. Radu Sbîera, Primar In Cer­năuţi, In Primărie. Pentru 47.500 Ui. Acţiune Dublu,­­ rubr. 1 anexă I. Pârâtul s’a servit pe timpul când își făcea bine cunoscuta sa propagandă prin suburbiile Cer­­năuțu­­i de reclmant, cerând să acopere che­tuie­­le sau uzându-se de servicii directe ale reclamantului, asigurându-1 totodată, că îi va rest­­ui toate cheltuie­lile avute precum şi acritarea serviciior sale per­sonale. Probă: 1) Martorii Franţ Cuşnir, consilier mu­nicipal Cernăuţi, strada Cuciurul Mare, N. Lenco consilier municipal Cernăuţi, str. Storojineţului, Adolf Duninghevici Clocucica şi Ion Petrea Hupca din Clocucic­a. 2) Ascultarea martorilor. II. In b­za acestor ordine primite de la pârât re­clamantul a făcut de Sf. Maria 1924 un mare hram, invitând câteva mii de persoane. La acest hram a ve­nit apoi şi pârâtul, având astfel posibilitatea să şi câştge prieteni politici şi să discute programa sa. AGLASUL BUCOVINEI Pentru limba românească Primim deja un distins cetitor al nostru pro­punerea de mai jos, care o publicăm cu plăcere şi tromitem tot sprjinul nostru acţiunii propuse. O rubrică înt­­ulată „Pentru limba românească“, va sta permamnt în slujba acestei ide. Stimate d-le director, Cetind articolul d lui Q. Rotică asupra jalni­­ei situaţii create limbei româneşti de către func­ţionarii minoritari, mi-a venit o ideie, care dacă o găsiţi bună, vă rog a-i da găzduire într’un colţ al ziarului d-voastră. Este mult adevăr în articolul d-lui Rotică , de aceea se impune o acţiune serioasă, care sâ-i asi­gure limbei româneşti rolul cuvenit ca limbă oficială. Acţiunea trebue să pornească dela publicul românesc şi trebue sprijinită şi susţinută cu neobosită energie. Oridecâte ori un funcţionar neromân nu vrea să inţe­leagă, cât de mult îl jigneşte pe­ un Român când un funcţionar din ţara lui îi vorbeşte într-o limbă care nu-i a lui, să reclamăm cazul autorităţii în drept, ce­rând sancţiuni. Trebue să reacţionăm şi recunosc că modul acesta de a reacţiona este îmbinat cu oarecare plicti­seală, trebuind Românul să-şi otrăvească inima, pro­testând, şi pe deasupra să mai piardă şi timpul cu reclamaţiuni. La Românul nu prea iese bucuros din găoacea ndiferenţei şi nu renunţă uşor la dulcele obiceiu de a se lăsa pe alţii în toate acţiunile de superior interes naţional. Dar pentru a împune autoritatea limbei ro­mâneşti, care — cum foarte just a spus d-l Rotică — «este aici identică cu însuş autoritatea ideei de stat românesc“, sântem datori cu acest efort protivnic firii noastre. Socot că ar fi bine ca şi ziarul „Glasul Buco­vinei“, care totdeauna a ştiut să lupte atât de demn pentru cauzele româneşti să încline acţiunei propuse o pagină permanentă, iar fiecare Român, care cu­noaşte cazuri de desconsiderare a limbei româneşti, să le trimită d-voastră pentru a fi publicate în acea rubrică. In chipul acesta, reacţionând imediat şi energic, vom împune respectul limbei româneşti şi vom în­lătura atmosfera de umilinţă în care o ştim. -----— ... i 9 • •----------------------­ No. 2378 Consfătuire la Clubul P. N. L. Cernăuţi Toţi membrii partidului na­ţional-liberal sunt rugaţi să ia parte Sâmbătă, 30 Aprilie a.c. orele 9 seara, la o consfătuire în vederea adunării anunţate pe ziua de 1 Main a. c. (Duminica Tomii). D. Averescu decorat cu ordinul „Regele Carol“ București 29 (Rador) — M. S. Regele a acordat d-lui Averescu marea cruce a or­dinului „Ragele Carol“. ■ ■■•••• --------------------­ S­TUflTlfl_EXTERNfl România a adresat guvernelor englez, fran­cez si Italian o notă in care arată starea rea a navigabilităţii in delta Dunării. Guvernul ro­m­ân propune diferite măsuri, in primul rând construirea de diguri in scop de a preveni îm­potmolirea gurilor Dunării. Tarifele de epiga­­ţie nu trebue sporite, deoarece ar ingreula na­vigaţia pe Dunăre. Sumele necesare cheltuei lor ar trebui in alt mod repartizate. * Anglia şi Franţa au făcut demersuri pe lângă guvernul iugoslav, stăruind pentru tra­tative directe intre Italia şi Iugoslavia încă nu se ştie, ori de Mussolini va accepta propune­rile angro franceze pentru aplanarea conflictului in chestia albaneză. * La 27 ApriUe crt. s’au împlinit 25 de ani, de când Briand a păşit pentru prima oară in viaţa politică şi parlamentară Actualul mi­nistru de externe francez a debutat ca ziarist şi a scris articole despre politica externă şi de f­rate Informe­ţii Pontul central al activităţii sale publice a fost dorinţa unei întdegeri franco germane. Întreaga presă aduce­trigic operei realizată de Brland la folosul Franţei şi a întregii lumi. * Naţionaliştii chineii au rupt o cu comu­niștii ; ei ințeleg să lucreze pentru China și nu pentru Internaționala a III a. Trupele n pona­­liste de pe frontul Honan au refuzat continua­rea războiului. --------------------mmmm ........................­ —Abonaţi „Glasul Bucovinei“ — IMPORIVIŢîUNI UNIVERSITARE Domnul profesor Ion I. Nistor reia cursul de istoria română Luni, 2 Mai, a. c. la orele obicinuite. MUZICALE Mascagni vine la Cernăuţi — D M­s­­cagni, compozitorul „Cavaleriei Rusticane“,, cel mai mare diijor italian, va fi un curând oas­­peie oraşului Cernăuţi. Societatea Filarmonică din Cernăuţi va ţinea a­­dunarea ei generala d­intra Duminică 8 Maiu 1927 la orele 4 d. m. in sala de repetiţii din clădirea ei. STUDENŢEŞTI Societatea academică „Junimea aranjează Sâm­bătă, 30 Aprilie a. c. o se­ara dansantă în saloanele „Cercului Miliar“ din Suceava. Invitaiile s-au expediat numai in judeţ Duminică, 8 Maiu a. c. societatea academică „Junimea“ aranjaază o şezătoare literară şi o serată dansantă în Siret. Şezătoarea literară va avea loc la o­ra 3 p. m. in sala „Palatu­ri de bere“ iar serata d­asantă in saloanele hotelului „Annahof“. Invitările sunt în curs de expediere.

Next