Glasul Bucovinei, iulie 1927 (Anul 10, nr. 2419-2446)

1927-07-01 / nr. 2419

Pag. 2 „GLASUL BUCOVINEI* --------------------»»««­■ [UNK]---------------­ Ț VOTAȚI listele parti­­­­dului NAȚIONAL­LIBERAL cu semnul + Vasile Pârvan Nemi­oasa moarte a curmat firul vieți profesorului Vasile Pârvan, când acesta atin­sese vârsta de 45 ani. In vânzoleala grijelor mărunte, care fră­mântă viața noastră de fiecare zi, cu greu ne dăm seama de marele, de imensul gol lăsat si domeniul veții noastre intelectuale prin moartea acestui savant de rasă. Vasile Pârvan a fost un om de o vastă cultură, un adânc cugetător, un înțelegător subtil al frumuseților pe care l- a creat spi­ritul omenesc, o minte pătrunzătoare, de o uimitoare claritate, care știe să orânduiască, să sistem­atizeze armonic cunoștințele și lu­crurile. înainte de toate a fost însă omul muncii, al unei munci titanice, care l-a ajutat să se ridice prin propriile lui puteri, fără bună­voin­a nimănuia din fiu de învățător umil din Tecuci la Înalta situație de savant cunoscut și apreciat in toate cercurile științifice de la noi și din strănătate.­­ Vas­le Pârvan a fost un pasionat preot al cercetării trecutului îndepărtat al pămân­tului românesc. In monumentala Getica ridică rălul care acoperea țările noastre în epoca preromană, arătând că și atunci ca și în tim­purile cari au urmat ținutul de la Dunărea de jos, poseda o cultură proprie, unitară, o­­mogenă. In studiile arheologice: Saltavla, Cetatea Tropaeum, Cetatea­­ Jimttum, Descoperiri noi in S­u ha Minor, Zidul ce­ta fii Tomis și Histria ne desvălue viata geto­romană din Scy­tia Mi­noră, Dobrogea de astăzi. Adesea stărie, pe baza faptelor istorice cunoscute, asupra necesității biologice a ți­nutului din nordul Dunării de a stăpâni ținu­tul dobrogean in idei și forme istorice ne dă o admi­rabilă operă de sinteză istorică. h­g. Întrebuințând în cercetările sale metoda științifică ne-a dat opere, definitive, care vor remânea și a căror valoare nu va putea fi micșorată niciodată. Scrisul lui e plin de farmec, înviorător, plin de o poezie mistică. Vasile Pârvan avea legături cu nume­roase semnăți științifice din apus. Adeseori a făcut comunicări la Academiile din Paris, Roma, Londra și Cambridge. Era se­n­tor general al Academiei ro­mâne, directorul muzeului de antic­h­tăți din București, directorul ș­calei române din Ro­ma, profesor agregat la Sorbona, președintele consiliului de administrație șl sec. de editură «Cultura Națională». Marele savant era sfios, de o modestie rară In zilele noastre, disprețuia reclama și nu cunoștea altă plăcere decât acea pe care i o dădea descoperirea adevărului și a fru­mosului. Șubredul lui trup s’a coborît in pământ M­ercuri in ziua de 29 iunie. In urma lui ră­mâne bogata și temeinica operă științifică, o dovadă de ce a putut să realizeze neostoita st­ădanie a unui om, care in viața lui s’a in­ch­nat numai in fata altarului muncii. Iată lista lucrărilor științifice ale marelui dispărut: O g­nizația provinciei Dacia (1906); Sal­­sov­a (1906); Die Nationalit­ät der Kauflunte im Rön­sehen bei­erreiche, Breslau (1909); Marcus Auritius (1909); Istoria creștinismului da­c-roman (19­2); Cetatea Tropaeum (1912); Cetatea U­metum, 4 vol. (1912—1914); Des­coperii noui In Sc­ythia Minor (1914); Castrul de la Po­ana și drumul roman prin Moldova de jos (1913); Știri nouă din Dacia Malven­sis (1913); Arc­häologisc­he Funde in Rum­ä­nien, B­oin (1913, 1914, 1915); Zidul cetății Tomis, Histria; Parentalia; Gânduri despre lume și v­ară la greco romanii din Pontul stâng (1920); SuHe origini della civilit â ro­mana, Roma (1922); 1 primordi della c vin­­a romana alle foci del Danubio, Roma (1922); Idei și forme istorice; Memoriale. Începutu­rile vieții romane la gurile Dunării; Getica; Șase prelegeri făcute la Cambridge, care ur­mează să apară în englezește cu titlul „în­­ ceputurile vieții istorice în Dacia", Pénétration béllen'que et hellénistiq jes; La Dacie â l’épo q re (comunicare făcută la Académie des In scriptions) Afară de aceasta a condus revista știin­țifică Dacia, organul Institutului Arheologic Român, și buletinul Ș­olii Române din Ro­ma Ephimeris Daco Romana. Nicolò I Grănudă Mare adunare politică Marți, 5 Iulie, orele 7 seara, candidații partidului național-liberal din orașul și județul Cernăuți vor ține o mare adunare politică în sala festivă a Casei Germane din Cer­năuți, str. I. Flondor, la care vor lua cuvântul d. Ministru Ion I. Nis­­tor și candidații partidului. Toți cetățenii din Cernăuți și împrejurimi sunt rugați să ia parte în număr cât de mare. Organizația Partidului Național­ Liberal -----­----------­—— • • • •-------*-------------­ Partidul național-liberal este nadejdi­a norodului. Prin munca sa înțeleaptă și continuă, isvorâtâ din marea sa d­a­­goste de țară, a consolidat statul ro­mân și a întărit neamul. Votați cu toții listele partidului național-liberal. Ml Sitt si Ilii Cu referire la plata sporurilor de salarii cuvenite funcționarilor se coloniteaza fel de fel de zvonuri, unele mai lipsite de temei decât altele. Sporurile de salarii se vor plăti la func­ționari. In legăturură cu aceasta ministerul de finanțe a dat următorul comunicat: „Pentru a se înlătura interpretările greșite a măsurilor luate pentru plata sporurilor de salarii prevăzute de legea de armonizare, se precizează că ținând seama și de dispozițiile luate de guver­nul precedent, sporul se va socoti con­form acestei legi, luându-se ca punct de plecare salariile actuale. Ministerul de finanțe a dat instruc­țiuni în acest sens tuturor serviciilor publice.“ ---------------------••••--------------------­ Noi și celelalte partide De câteva zile guvernul eșit din sânul partidului national-liberal conduce destinele țârii. Una din cele dintăi g­ift ale acestui g­u­vern a fost intrarea in legalitate in toate do­meniile vieții pub­ice, unde destnătul averes­can produsese haos și nesiguranță. Venirea la cârma țârii a partidului na­țional-liberal nu e întovărășită de fenomenele, care caracterizează inceputul guvernării celor­lalte partide: nu auzim nici de diurniști, ni­c de sinecure, nici de diferite misiuni bugeto­­fage, nici de favoruri acordate partizanilor po­litici. Slujbașii statului își văd liniștiți de munca lor zilnică. Fără să vrem gândul nostru se indreaptă către un trecut nu to mai îndepărtat. Nepu­tinciosul guvern averescan venise anul trecut la putere. Nenumărate cete de partizani guve­­­namentali hămesiți se aruncară cu furia uno­rpi­lămânzi asupra bugetului țării. In fiecare zi „Monitorul Oficial* publica sute de nume de diurniști. Pentru al­i acoliți politici se cre­ază diferite sinecure. Pe de alta parte m­a­r funcționari inamovibili, fără nici o prihană, au fost înlocuiți cu partizani politici, pentru a satisface ambițiile acestora. Pretutindeni ri­sipă, pretutindeni haos, pretutindeni nesta­bilitate. Nemic din toate acestea nu se întâmplă astăzi. Guvernarea național liberală începe într’o zodie bună. Ea e caracterizată prn cinste, legalitate, stabilitate și economisire a banului public. No 2419 Comitetul central de propagandă Pentru organizarea și intensifi­carea campaniei electorale s-a con­stituit la Cernăuți un comitet cen­tral de propagandă compus din ur­mătorii domni: Președinte d. R. Cândea. Pentru județul Cernăuți d. V. Marcu. Pentru județul Suceava d. F. Pentru județul Rădăuți d. N. Cotoș. Pentru județul Storojineț d. Dr. A. Morariu. Pentru județul Câmpulung cu Iorgu G. Toma. Toți membrii și aderenții parti­dului nostru se vor adresa în ches­tiuni de propagandă electorală a­­cestui comitet, Doboș. Mim P. K­. l mm Miercuri, 29 iunie c. a avut loc o mare adunare in suburbia Mănăstiriști. Intre alții au luat parte și următorii intelectuali din Cernăuți: d-nii prof. univ. I. ân­tea, prof. univ. Mirmeliuc, N. Fiondor fost primar,, prof. Logigan, Mandiuc, avoc. Vântu, Dr. Patraș, direct. Liteanu, Dr. Voiuțchi, Butnariu, Voitcu, Aba­­g*ru, Hnatiuc, direct. Popescu, etc. Președintele părintele Co­vin deschizând impu­nătoare adunare, dă cuvântul d lui prof. Marmeliuc, care intr’o cuvântare substanțială expune situața po­litică a țării, insistând­­ nde­osebi asupra orașului și suburbiilor Cernăuților, cari au avut mult de suferit pe urma gospodăriei rele a d-­ui Sbiera. Vorbitorul a in­cheiat îndemnând pe suburbienii sa nu mai co­mită greșala din trecut ci să voteze lista P. N. L. care prin trecutul său p­ln de fapte strălucite a dat dovadă că știe să guverneze bine numai in interesul tării. D-l prof. Mandiuc face deosebire intre adunările P. N­L. și ale celorlalte partide, cari doar știu sâ ir j­ire in chip demagogic. P. N­L. nu practică politica demagogică, căci nu prin țâr âri înțelege sa facă educa­iunea reală a alegătorilor. Termină arătându le suburbienilor de ce trecue sa vot­­e la 7 Iulie lista P. N. L. in frunte cu prof. Cândea, Mar neliuc etc. D-l prof. Cândea cu verva i cunoscută arată intr’o cuvântare entuziastă și ma­astra, dupa ce exali­ce cau­zele demiterii guvernului averescan, stăruite asupra marei personalități a d lui Ion I. C­ BrMianu, care a fost hcredintat de M. S. Regele cu alcătuirea noului guvern, care dă garanția unei cârmuiri tari și înde­lungate. Apoi prin sugestive exemple și comparații scoate in relief, nesenordatea elorla­te partide poli­tice arătând cu acest pril­m atitudinea de Înăsprire a relațiilor dintre partide pe ca­e au avut-o național­­tarân știi. D. Cândea a explicat, apoi in limba germană neseriozitatea blocului minoritar care nu vra să fie cont de realități. Singurul partid, care vrea rânduială și o împărțire dreaptă a tuturor sarcinelor, este P. N. L. D­acă cetățenii doresc pace, liniște și înfrățire socială, să voteze lista partidului national-liberal. Apoi pâr. Corvin a inchis adunarea mulțumind numeroasei asistențe pentru participare.

Next