Glasul Bucovinei, iulie 1927 (Anul 10, nr. 2419-2446)
1927-07-01 / nr. 2419
Pag. 2 „GLASUL BUCOVINEI* --------------------»»««■ [UNK]--------------- Ț VOTAȚI listele partidului NAȚIONALLIBERAL cu semnul + Vasile Pârvan Nemioasa moarte a curmat firul vieți profesorului Vasile Pârvan, când acesta atinsese vârsta de 45 ani. In vânzoleala grijelor mărunte, care frământă viața noastră de fiecare zi, cu greu ne dăm seama de marele, de imensul gol lăsat si domeniul veții noastre intelectuale prin moartea acestui savant de rasă. Vasile Pârvan a fost un om de o vastă cultură, un adânc cugetător, un înțelegător subtil al frumuseților pe care l- a creat spiritul omenesc, o minte pătrunzătoare, de o uimitoare claritate, care știe să orânduiască, să sistematizeze armonic cunoștințele și lucrurile. înainte de toate a fost însă omul muncii, al unei munci titanice, care l-a ajutat să se ridice prin propriile lui puteri, fără bunăvoina nimănuia din fiu de învățător umil din Tecuci la Înalta situație de savant cunoscut și apreciat in toate cercurile științifice de la noi și din strănătate. Vasle Pârvan a fost un pasionat preot al cercetării trecutului îndepărtat al pământului românesc. In monumentala Getica ridică rălul care acoperea țările noastre în epoca preromană, arătând că și atunci ca și în timpurile cari au urmat ținutul de la Dunărea de jos, poseda o cultură proprie, unitară, omogenă. In studiile arheologice: Saltavla, Cetatea Tropaeum, Cetatea Jimttum, Descoperiri noi in Su ha Minor, Zidul ceta fii Tomis și Histria ne desvălue viata getoromană din Scytia Minoră, Dobrogea de astăzi. Adesea stărie, pe baza faptelor istorice cunoscute, asupra necesității biologice a ținutului din nordul Dunării de a stăpâni ținutul dobrogean in idei și forme istorice ne dă o admirabilă operă de sinteză istorică. hg. Întrebuințând în cercetările sale metoda științifică ne-a dat opere, definitive, care vor remânea și a căror valoare nu va putea fi micșorată niciodată. Scrisul lui e plin de farmec, înviorător, plin de o poezie mistică. Vasile Pârvan avea legături cu numeroase semnăți științifice din apus. Adeseori a făcut comunicări la Academiile din Paris, Roma, Londra și Cambridge. Era sentor general al Academiei române, directorul muzeului de antichtăți din București, directorul șcalei române din Roma, profesor agregat la Sorbona, președintele consiliului de administrație șl sec. de editură «Cultura Națională». Marele savant era sfios, de o modestie rară In zilele noastre, disprețuia reclama și nu cunoștea altă plăcere decât acea pe care i o dădea descoperirea adevărului și a frumosului. Șubredul lui trup s’a coborît in pământ Mercuri in ziua de 29 iunie. In urma lui rămâne bogata și temeinica operă științifică, o dovadă de ce a putut să realizeze neostoita stădanie a unui om, care in viața lui s’a inchnat numai in fata altarului muncii. Iată lista lucrărilor științifice ale marelui dispărut: O gnizația provinciei Dacia (1906); Salsova (1906); Die Nationalität der Kauflunte im Rönsehen beierreiche, Breslau (1909); Marcus Auritius (1909); Istoria creștinismului dac-roman (192); Cetatea Tropaeum (1912); Cetatea Umetum, 4 vol. (1912—1914); Descoperii noui In Scythia Minor (1914); Castrul de la Poana și drumul roman prin Moldova de jos (1913); Știri nouă din Dacia Malvensis (1913); Archäologische Funde in Rumänien, Boin (1913, 1914, 1915); Zidul cetății Tomis, Histria; Parentalia; Gânduri despre lume și vară la greco romanii din Pontul stâng (1920); SuHe origini della civilit â romana, Roma (1922); 1 primordi della c vina romana alle foci del Danubio, Roma (1922); Idei și forme istorice; Memoriale. Începuturile vieții romane la gurile Dunării; Getica; Șase prelegeri făcute la Cambridge, care urmează să apară în englezește cu titlul „în ceputurile vieții istorice în Dacia", Pénétration béllen'que et hellénistiq jes; La Dacie â l’épo q re (comunicare făcută la Académie des In scriptions) Afară de aceasta a condus revista științifică Dacia, organul Institutului Arheologic Român, și buletinul Șolii Române din Roma Ephimeris Daco Romana. Nicolò I Grănudă Mare adunare politică Marți, 5 Iulie, orele 7 seara, candidații partidului național-liberal din orașul și județul Cernăuți vor ține o mare adunare politică în sala festivă a Casei Germane din Cernăuți, str. I. Flondor, la care vor lua cuvântul d. Ministru Ion I. Nistor și candidații partidului. Toți cetățenii din Cernăuți și împrejurimi sunt rugați să ia parte în număr cât de mare. Organizația Partidului Național Liberal ---------------—— • • • •-------*------------- Partidul național-liberal este nadejdia norodului. Prin munca sa înțeleaptă și continuă, isvorâtâ din marea sa dagoste de țară, a consolidat statul român și a întărit neamul. Votați cu toții listele partidului național-liberal. Ml Sitt si Ilii Cu referire la plata sporurilor de salarii cuvenite funcționarilor se coloniteaza fel de fel de zvonuri, unele mai lipsite de temei decât altele. Sporurile de salarii se vor plăti la funcționari. In legăturură cu aceasta ministerul de finanțe a dat următorul comunicat: „Pentru a se înlătura interpretările greșite a măsurilor luate pentru plata sporurilor de salarii prevăzute de legea de armonizare, se precizează că ținând seama și de dispozițiile luate de guvernul precedent, sporul se va socoti conform acestei legi, luându-se ca punct de plecare salariile actuale. Ministerul de finanțe a dat instrucțiuni în acest sens tuturor serviciilor publice.“ ---------------------••••-------------------- Noi și celelalte partide De câteva zile guvernul eșit din sânul partidului national-liberal conduce destinele țârii. Una din cele dintăi gift ale acestui guvern a fost intrarea in legalitate in toate domeniile vieții pubice, unde destnătul averescan produsese haos și nesiguranță. Venirea la cârma țârii a partidului național-liberal nu e întovărășită de fenomenele, care caracterizează inceputul guvernării celorlalte partide: nu auzim nici de diurniști, nic de sinecure, nici de diferite misiuni bugetofage, nici de favoruri acordate partizanilor politici. Slujbașii statului își văd liniștiți de munca lor zilnică. Fără să vrem gândul nostru se indreaptă către un trecut nu to mai îndepărtat. Neputinciosul guvern averescan venise anul trecut la putere. Nenumărate cete de partizani guvenamentali hămesiți se aruncară cu furia unorpilămânzi asupra bugetului țării. In fiecare zi „Monitorul Oficial* publica sute de nume de diurniști. Pentru ali acoliți politici se crează diferite sinecure. Pe de alta parte mar funcționari inamovibili, fără nici o prihană, au fost înlocuiți cu partizani politici, pentru a satisface ambițiile acestora. Pretutindeni risipă, pretutindeni haos, pretutindeni nestabilitate. Nemic din toate acestea nu se întâmplă astăzi. Guvernarea național liberală începe într’o zodie bună. Ea e caracterizată prn cinste, legalitate, stabilitate și economisire a banului public. No 2419 Comitetul central de propagandă Pentru organizarea și intensificarea campaniei electorale s-a constituit la Cernăuți un comitet central de propagandă compus din următorii domni: Președinte d. R. Cândea. Pentru județul Cernăuți d. V. Marcu. Pentru județul Suceava d. F. Pentru județul Rădăuți d. N. Cotoș. Pentru județul Storojineț d. Dr. A. Morariu. Pentru județul Câmpulung cu Iorgu G. Toma. Toți membrii și aderenții partidului nostru se vor adresa în chestiuni de propagandă electorală acestui comitet, Doboș. Mim P. K. l mm Miercuri, 29 iunie c. a avut loc o mare adunare in suburbia Mănăstiriști. Intre alții au luat parte și următorii intelectuali din Cernăuți: d-nii prof. univ. I. ântea, prof. univ. Mirmeliuc, N. Fiondor fost primar,, prof. Logigan, Mandiuc, avoc. Vântu, Dr. Patraș, direct. Liteanu, Dr. Voiuțchi, Butnariu, Voitcu, Abag*ru, Hnatiuc, direct. Popescu, etc. Președintele părintele Covin deschizând impunătoare adunare, dă cuvântul d lui prof. Marmeliuc, care intr’o cuvântare substanțială expune situața politică a țării, insistând ndeosebi asupra orașului și suburbiilor Cernăuților, cari au avut mult de suferit pe urma gospodăriei rele a d-ui Sbiera. Vorbitorul a incheiat îndemnând pe suburbienii sa nu mai comită greșala din trecut ci să voteze lista P. N. L. care prin trecutul său pln de fapte strălucite a dat dovadă că știe să guverneze bine numai in interesul tării. D-l prof. Mandiuc face deosebire intre adunările P. NL. și ale celorlalte partide, cari doar știu sâ ir jire in chip demagogic. P. NL. nu practică politica demagogică, căci nu prin țâr âri înțelege sa facă educaiunea reală a alegătorilor. Termină arătându le suburbienilor de ce trecue sa vote la 7 Iulie lista P. N. L. in frunte cu prof. Cândea, Mar neliuc etc. D-l prof. Cândea cu verva i cunoscută arată intr’o cuvântare entuziastă și maastra, dupa ce exalice cauzele demiterii guvernului averescan, stăruite asupra marei personalități a d lui Ion I. C BrMianu, care a fost hcredintat de M. S. Regele cu alcătuirea noului guvern, care dă garanția unei cârmuiri tari și îndelungate. Apoi prin sugestive exemple și comparații scoate in relief, nesenordatea elorlate partide politice arătând cu acest prilm atitudinea de Înăsprire a relațiilor dintre partide pe cae au avut-o naționaltarân știi. D. Cândea a explicat, apoi in limba germană neseriozitatea blocului minoritar care nu vra să fie cont de realități. Singurul partid, care vrea rânduială și o împărțire dreaptă a tuturor sarcinelor, este P. N. L. Dacă cetățenii doresc pace, liniște și înfrățire socială, să voteze lista partidului national-liberal. Apoi pâr. Corvin a inchis adunarea mulțumind numeroasei asistențe pentru participare.