Glasul Bucovinei, august 1927 (Anul 10, nr. 2447-2469)

1927-08-02 / nr. 2447

2 „GLASUL BUCOVINEI* Corpurile Legiuitoare Camera Şedinţa de după amiazi din 29 iulie a. c. Continuă discuta la validări. După discuţiuni la cari participă d. V. Moldovan (nat. tăr.) şi O. Ci­­păianu (lib.) se validează alegerile dela Turda. Se ia discuţia asupra alegerii dela Lapuşna. D. Pelivan (nat- tăr.) susţine contestaţia arătând că ar fi fost omorâţi 2 tirani, pe cari II citează după nume. Răspunde d. I. Inculeţ, care pe baza anchetei făcută de procuror dovedeşte cu acte că cei doi ţărani au murit de moarte bună cu 2 luni înainte de alegeri. Camera validează apoi alegerea de la Lăpuşna. Şedinţa de noapte Şedinţa se deschide la orele 9*30. Prezidează d. N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii I. O. Duca, Stelian Popescu, I.­­­ Nistor, Dr. Angelescu, O. Ci­­păianu. Se ia în discuţie alegerea d la Arad. D. Şt. Ci­­ceo Pop susţine contestata. Termină făcând declaraţia că nu cere disolvarea parlamentului, ci selecţionarea magistraturii şi a elementelor din adi­e. Şedinţa se ridică apoi la ora 12 noaptea. Şedinţa din 30 iulie a. c. dimineaţă Şedinţa se deschide la ora 8,30. Prezidează d. N. N. Săveanu. Pe banca ministerială d-nii I. G. Duca, Stelian Popescu şi C. Argetoianu. D. M. Condruc (lib.) cere în interesul populaţiei din Maramureş înfiinţarea unui tren Sighet—Josina— Colomea—Cernăuţi, precum şi reducerea taxei la transporturi a materiilor prime din Maramureş. D. Kräuter (şvab) continuă cuvântarea asupra alegerii de la Arad. Declară că guvernul va putea avea alături pe minoritari pentru orice acţiune bună. D. ministru I. O. Duca asigură că guvernul este animat de cele mai bune sentimente faţă de minorităţi. După o controversă intre d-nii A. Văitoianu (lib.) şi Ciceo Pop, camera validează alegerea. Se iau apoi în discuţie alegerile de la Bălţi. D. Rediţeanu (nat-­­or.) susţine contestaţia, aducând cu­noscutele acuzaţiuni. Şedinţa se ridică la orele 1. Şedinţa de după amiazăzi Se deschide la orele 3.30. Prezidează d. N. N. Săveanu. Pe banca minist. d-nii: Duca, Stelian Po­pescu, G. Cipăianu. D. Ion Buzdugan (guv.) răspunde d-lui Rediţeanu arătând cauzele adevărate a înfrângerii naţional­­ţărăniştilor: săturarea ţăranilor de vorbe goale şi re­gionalism precum şi nepopularitatea d-lui Stere. Senatul Şedinţa din 29 iulie a. c. Prezidează d. Nicolaescu. Pe banca minist. d-nii: C. Argetoianu, Al. Lapedatu şi C. Dimitriu. D. Gh. Munteanu (nat- tăr.) cere să se reducă dobânzile bancare la împrumuturile sătenilor şi să se împartă sămânţă celor săraci. D. ministru Argetoianu răspunde că-i va satisface. D. Matei Sassu (lib.) citeşte raportul comisiei de valorificare a titlurilor, cerând primirea arhiepiscopu­lui Al. Cipar ca senator de drept. Se primeşte. Începe discuţia generală asupra legii pentru abrogarea consiliului superior al agriculturii. După o discuţie la care au participat d­nii O. Munteanu (nat­­tăr.), Vlademir Atanasovici (lib) şi d. ministru C. Ar­­toianu legea pusă la vot întruneşte majoritatea. Se procedează apoi la tragerea la sorţi a comi­siei care va duce răspunsul la Mesaj. Şedinţa din 30 iulie a. c. Se deschide la ora 9 dim. Prezidează d. Tony Iliescu. Pe banca ministerială d. C. Dimitriu. D. arhiepiscop Cizar aduce elogii, in numele bi­sericii romano-catolice, memoriei Regelui Ferdinand. D. Gh. Popovici citeste expunerea de motive pentru abrogarea legii de reorganizarea a cfr. D. ministru C. Dimitriu intr’o cuvântare mai lungă devoltă pe larg problema transporturilor şi principiile de cari trebue să se conducă o bună ad­ministraţie a c. f. r. Expune motivele dece această vastă instituție trebue să fie autonomă. Legea pusă la vot se admite cu unanimitate. --------------------••••--------------------­ Şcoală Mă de infiniere Societatea .Principele Mircea“ Bucureşti vesteşte că pe noul an şcolar are 15 locuri vacante de eleve bursiere. Cursurile acestei şcoli durează 3 ani. Elevele sânt interne. In­ternatul şi Instrucţia gratuit. La terminarea şcolii, elevele trec un examen In faţa unei comisiuni dela Stat, obţinând diploma de In­firmiere vizitatoare. Cursurile încep la 1 Oct. 1927. Elevele trec un examen de admitere (din materiile cl. a IV-a primară). Examenul de admitere se va ţinea Intre 20—25 Sept. a. c. la Şcoala de infirmiere, Bucureşti Calea Văcăreşti 21. Condiţiile de admitere sânt: Naţionalitate română prt. or., vârsta de 18—30 ani, certi­ficat de naştere şi vaccinare, certificat de 4 clase primare, certificat de bună purtare Pentru elevele minore se cere şi consimţă­mântul părinţilor. Înscrierile se fac la amintită Şcoală de infirmiere intre 15 August—20 Sep­tem­vre. Taxa de Inseriere 300 lei. Elevele vor aduce cu sine 3 cămăşi de zi, 3 de noapte, 3 pantaloni, 3 ştergare, 3 şervete, 6 batiste, 8 farsoane (peteci, cârpe), 3 brasiere, 6 părechi de ciorapi, 1 păreche ghete, 2 far­furii, cuţit, lingură şi furculiţă, pahar, cană de ceai, 2 farfurii de metal smălţuite, pan­tofi de casă, un şurţ, pieptene, perie de dinţi, săpun şi cărţile necesare. Din partea noastră ţinem să adăugăm că plasarea copilelor în şcoala aceasta e o adevărată binefacere pentru dânsele şi pen­tru societate. Recomandăm deci cu toată căldura înscrierea In școala aceasta. îndru­mări pentru înscriere se pot cere și la su­cursalele noastre bucovinene. Economice Două cărţi folositoare Din partea consilieratului agricol al regiunei Su­ceava primim spre publicare următoarele rânduri: Subscrisul, am onoare a vă aduce la cunoştinţă că după o practică şi experienţă de peste 30 de ani in una din cele mai însemnate şi mai bine cunoscute regiuni de pomicultură din România, am întocmit şi am tipărit 2 lucrări anume pentru cultura pomilor ro­ditori. I. Pepiniera de pomi roditori şi plantaţiile defi­nitive cu următorul sumar: Partea I. 10 capitole mari: Clima şi felurile pe­pinierelor. Solul şi subsolul forma, expoziţia şi calita­tea. Lucrurile pregătitoare. Apa, îngrăşăminte, gunoi­i. Uneltele. Organizarea generală, înmulţirea cuprinde : recoltarea seminţelor, pie­i de desen şi paradis, se­­mănatul, stratificarea, prăşitul, răritul şi transporturile. Şcoalele de altoire. Altoirile, supraveghieri și în­grijiri. No 2447 Butăşire, înmulţire prin culoare, marcote, muşu­­roiri şi rădăcini. Etichetare. Pregătirea şi formarea pomişorilor, lucrări în anul I, II, III şi IV. Observaţiuni privitoare la forma­rea pomilor. Scoaterea pom­lor, împachetarea, etiche­tarea şi transportul, îngrijirea pomilor spriţi bolnavi. Partea II. 5 capitole. Plantaţiile definitive. Tim­pul potrivit pentru plantare, alegerea pe specii şi va­rietăţi după mediu şi localităţi. Facerea comenzilor, a­­legerea locului, împrejmuiri şi adăpostiri. Facerea gro­pilor, pregătirea pomilor inainte de plantare, plantarea, plantaţiuni particulare şi plantaţiuni comerciale. Felu­rile de pământ, expoziţiunile şi situaţiunile prielnice fiecărei specii de pomi roditori. Modificarea compozi­ţiei solului potrivit cu cerinţele pomilor. Diverse. De­viz de cheltueli şi venituri la un hectar teren lucrat ca pepinieră. Pregătirea masticului de altoit. Partea III. Anexe. Modele de statuie pentru în­fiinţarea societăţilor de pomicultori, pentru industria­lizarea, comercializarea şi exportul fructelor. Cartea conţine figuri şi planuri explicative şi-i întruchipată anume pentru toţi gospodarii cu ştiinţă de carte, mici şi mari, pentru învăţători cari predau in cursurile complimentare ale şcoalei primare, pentru elevii şcoalelor de pomicultură şi agricultură, pentru cei din cursul primar superior precum şi pentru toţi cei interesaţi să-şi facă o specialitate din cultura po­milor roditori. Costul unui exemplar 55 lei. A doua lucrare „Cultura Mărului“, conservarea raţională şi pregătirea lor pentru comerţ şi export. «O broşură de specializare în 55 pagini întocmită ca şi cea dintâi pentru folosinţa tuturor gospodarilor po­micultori care doresc să tragă din cultura acestui pom roditor cele mai mari foloase, atât prin o înţeleaptă şi chibzuită păstrare a fructelor cât şi prin pregătirea lor precum se cuvine pentru comerţ şi export. Conţine următorul sumar: Partea I. Pământul care convine mărului. Caractere generale. înmulţirea portaltoii mărului. Altoiri şi forme. Plantarea. Meri de vară, de toamnă şi de iarnă. Meri pentru fabricarea cidrului.­ Prelucrarea mustului din mere. Magazia de conservare cu două planuri. Maturata sau coacerea fructelor. Despre mălăitare şi putregai. Partea III. Pregătirea merelor pentru comerţ şi export, împa­chetarea şi etichetarea. Partea IV. Duşmanii şi boa­­lele mărului. Tratamente şi îngrijiri. Costul 25 de lei. Toate comenzile se vor adresa la autor în co­muna Rădăşeni, judeţul Fălticeni. La comenzile peste 10 exemplare de fiecare fel se va face rabat. Trimiterile se execută îndată cu ramburs. Consilier de horticultură a Statului V. Lovinescu-Rădățeni "* ■ 0 ■ —--------------------• • • •--------------------­ SITUATIA EXTERNA In Camera Comunelor au avut loc dezba­teri importante asupra politicei externe a gu­vernului britanic. Ce priveşte limitarea înarmă­rilor se poate ajunge la rezultate satisfăcătoare numai încet şi în mod gradat; o astfel de pro­blemă delicată care interesează toată lumea nu poate fi rezolvită prin atitudini teatrale. Progra­mul Marii Britanii pentru limitarea armamen­telor navale nu este făcut în pripă. Guvernul britanic acceptă principiile generale care preci­zează, că nici o putere maritimă nu va men­ţine forţe navale mai numeroase decât sunt re­clamate pentru siguranţa sa naţională. Japonia pare dispusă să întreprindă sarcina de media­tor între Marea Britanie şi Statele­ Unite pentru realizarea unui acord în chestia limitării ar­mamentelor navale. * Presa iugoslavă consideră acţiunea lor­dului Rothermere pentru revizuirea tratatului Forţă jart MU im Iniţiativele particulare sunt lăudabile şi dau re­zultate frumoase şi mai cu seamă — lucrul acesta se întâmplă mai ales, la noi — intr’o vreme când oficia­litatea dacă nu este pasivă, n’are poate posibilităţile să facă totul, căci atât de multe sunt nevoile... Totuşi ar trebui cel puţin să arate iniţiatorilor particulari mai multă recunoştinţă decât banale cuvinte de mulţu­mire. Am rămas­, în adevăr, surprins de opera săvâr­şită de S. S Păr. Arhimandrit Pancratie Sidorovici de la M-rea Sf. Ioan cel Nou din Suceava, care, în marele său avânt de altruism, a cheltuit cel din urmă ban, pentru un lucru de utilitate publică: amenajarea izvorului din capătul grădinii Ma rii Sfântului loan. Nu e o simplă amenajare, ci e o operă trainică şi, in acelaş timp, foarte frumoasă. Bătrâna Suceava, care are atâtea monumente is­­orice, este un loc de pelerinaj nu numai al tuturor Românilor din România­ Mare, dar şi al altei lumi or­todoxe. Cei ce n’au fost încă prin Suceava îşi fac di­ferite iluzii de aspectul acestui oraş. Când intră însă în vechea Capitală a Moldovei, rămân completa­mente desiluzionaţi, văzând murdăria străzilor, a şan­ţurilor pline de bălării, în cari se aruncă paseri şi animale moarte, exalând mirosuri pestilenţiate. Şi in­dignarea creşte şi mai mult când văd că înseşi ogră­zile şi grădinile particularilor sânt — cele mai mult d­in adevărată Stare de primitivitate. De­sigur că cti­torii slavitelor monumente din Suceava altfel au cre­zut că vor fi urmaşii lor, însă s’au înşelat căci... „des­­cedenţilor plăieşilor“ lui Ştefan pare că le place mai bine să se bălăcească în murdărie... Nimeni nu se in­teresează să facă ceva pentru înfrumuseţarea şi cu­răţenia acestui oraş şi totul se aşteaptă deja oficia­litatea care nu are posibilitate să le facă pe toate. Şi după ce cutreabi murdarele străzi ale Suce­­vii, trebuind să vii batista la nas, mai ales când treci pe lângă ogrăzile cârşmelor, te simţi parcă pe deplin edificat când, din strada Bocancilor, o iei la stânga pe un drumuşor îngust spre izvorul­ Sf. loan, amenajat cu atâta pricepere şi gust de S. S. P. Arhimandritul Pancratie Sidorovici. Izvorul e înconjurat de parma­­clâcuri de şine groase cu stâlpi betonaţi, în pământ. Ceva mai sus de izvor este o mică porţiune de te­ren, împrejmuită tot cu sine şi plantată cu brazi. Cum pe lângâ izvor trece părâul Căcâina şi apa acestuia surpând mereu din mal, P. Sidorovici a plantat ră­­chiţi, a bătut vreo trei rânduri de stâlpi de stejar,­­ mai răsădit şi doi stejari şi mai mulţi brazi, ca săt poată resista apei. Pretutindeni sunt bând de stejar, ca să te poţi odihni. E o plăcere să petreci ore întregi în această dumbravă minunată cu apă răcoritoare. Lumea aleargă la izvor ca la un loc tămăduitor.­­Iată ce poate face iniţiativa unui om de bine. Şi când te gândeşti câte locuri de acestea n’ar putea fi amenajate şi în restul oraşului­­? Cel puţin firavul parc din centru oraşului să fie îngrijit mai omeneşte, căci e păcat de D-zeu Sfântul. Să rupem odată cu pasi­vitatea şi oficialitatea ajutată de iniţiativa particulară, ar trebui să aibă mai multă energie. Să sperăm că o va avea de aci înainte, când a început o nouă eră de muncă liniștită și edilitate prevăzătoare. Arcadie Mironovich medic veterinar in­ Sibiu" ...—»••• ---

Next