Glasul Bucovinei, octombrie 1927 (Anul 10, nr. 2494-2517)

1927-10-01 / nr. 2494

No. 2494 După aceea ia cuvântul d. Ciupală, fost primar, care mulţumeşte d-lor deputaţi pentru osteneala de a veni intre alegători şi a le asculta plângerile şi păsu­rile. Se arată foarte mulţămit pentru că vede că de câte ori poporul este lovit de greutăţi, conducătorii de acuma vin la faţa locului să se intereseze, aşa cum a făcut d. ministru Ion I. Nistor (aplauze) cu ocazia nenorocirii pricinuite de revărsarea apei Ceremuşului Apoi d. Ciupală aduce la cunoştinţa d-lor deputaţi Dr. Aurel Morariu, Simeon Hij următoarele cereri: 1) Să se desfiinţeze ordinul, prin care ţăranii sânt puşi să păzească podurile, pentrucă în caz se­rios nici nu o pot face cum trebui, nefiind înarmaţi, şi al doilea pentrucă numai îşi pierd vremea fără folos; 2) Să se înceapă cu lucrările de apărare de­­alungul Ceremuşului, care pricinueşte paguba mari; şi 3) Să nu se facă greutăţi oamenilor când vreau să care prundiş. Astăzi primăria şi pretura îi pedep­­seşte când nu aduc prundişul hotârît de fiecare cal şi căruţă, iar pe de altă parte organele de pază a fron­tiena­t ac fel de fel de greutăţi, iar ţăranii işi pierd numai vremea. D. Dr. Stern mulţumeşte în numele alegătorilor d-lor deputaţi pentru interesul ce-l arată treburilor din judeţ şi mai are de adăugat încă o cerere în pri­vinţa birurilor. Mai întâi arată că birurile sânt foarte grele şi ar fi nevoie să fie reduse. Apoi arata ca în­deosebi cei păgubiţi de ape ar trebui luaţi în scut. D. deputat Hîi dă informaţiuni şi explicaţii asu­pra tuturor chestiunilor acestora. D. Samson directorul şcoalei de la Bărbeşti arată mulţumirea ce o are populaţia când poate­; sta de vorbă cu aleşii ei şi roagă pe d-nii deputaţi să vie şi pe la Bărbeşti. D. Paul Horvaţchi în numele a 400 meseriaşi a­­rată grelele sarcini şi biruri la cari sunt supuşi me­seriaşii şi roagă ca d-nii deputaţi să intervie pentru ameliorarea lor. D. imwdwc-Banila ridică chestiunea limbii ucrai­nene în şcoală. D. deputat Hîi mulţumeşte celor de faţă pentru osteneala de a veni şi asculta cuvântul deputaţilor, promite că vor interveni pentru cererile făcute şi în­chide adunarea, la orele 2 după am­iazi. După aceea a avut loc o consfătuire cu mem­brii organizaţiei partidului naţional-liberal, luându-se hotărîri cu privire la organizaţie. Şedinţa de la Primărie După masă la orele 3 şi jum. a avut loc la Pri­mărie o şedinţă a consiliului comunal, la care au fost de faţă şi a­nii deputaţi Dr. Aurel Morariu şi Simeon Hîj. S’a discutat asupra chestiunii localului Şcolii Nor­male. S’a hotărât ca Primăria să intre în vorbă cu Ministerul Instrucţiunii pentru vânzarea localului, iar d-nii deputaţi au fost rugaţi să reprezinte Primăria în această afacere.! ■ I ■■■!■— !■ —!­ • • « «■■■■■■■■■—!■■ ■ Preţul banilor La Paris, in 23 Sept. s’au plătit pentru 100 lei 15 franci 90 centime. La Zürich, s’a plătit în aceiaşi zi pentru 100 lei 3 franci şi 23 centime. In aceiaş zi s’a plătit la Bucureşti pentru 1 do­lar 161 lei 25 bani. OLASUL BUCOVINE! M­ira­l­islisi linii Ministrul italian de la Bucureşti a îngrijit să se facă un frumos ţintirim în Bucureşti în care vrea să adune pe toţi ostaşii italieni cari prin vremea războiului au murit pe pă­mântul României întregite de azi. In Cernăuţi se găseau îngropaţi peste vreo 80 de ostaşi italieni cari au fost căzut in prinsoarea aus­­triacă. Austriacii îi întrebuinţau pe aceşti pri­zonieri la munci grele şi le dădeau hrană pu­ţină şi astfel au murit în prinsoarea austriacă prin apropierea Cernăuţilor, strânşi şi ingro­păţi fiind în ţintirimul de la Horecea din Cer­năuţi. Joi în 29 Septemvrie la ceasurile 3 după masă cei 80 de ostaşi italieni, cu slujbă fru­moasă, au fost duşi de la tmparria ţintiri­­mului Cernăuţi, unde au fost aşezaţi, după ce au fost dezgropaţi, la gară, de unde un că­pitan italian, venit anume,­­ a petrecut până la Bucureşti Pe sicriul fiecărui ostaş era scris numele lui şi sicriele cu osemintele lor au fost aşezate pe crengi verzi de brad şi înfă­şurate cu tricourul italian. Laudă se cuvine oamenilor şi ţării cari ştiu să-şi cinstească morţii ce şi-au jertfit viaţa, apărând pământu­­ strămoşesc. --------------------••••-------------------­ Ştiri din lume Ungaria Ştirea despre izbânda României la Ge­neva a adus multă supărare ungurilor, cari nu contenesc a striga prin gazetele lor că li s’ar fi făcut nedreptate şi că hotărîrea de la Geneva ar fi nedreaptă. In aceeaş vreme ei trimit cu bani grei oameni prin ţările mari din străinătate, cari să le caute tovă­rășii, cu oameni de seamă, cari să le dea ajutor. Dar toate aceste nu Ie aduc nici un folos, fiindcă hotărirea dreaptă ce s’a dat de Societatea Popoarelor rămâne neclintită. Văzând că nimănui nu-i pasă de stri­gătele lor au făcut alt vicleșug, încep ei a­­decă să scrie prin gazete şi să se laude prin adunări, că ungurii ar fi câştigat la Geneva, şi că trimisul lor contele Appony ar fi reuşit în procesul aşazişilor optanţi. Dar cu asta doar că reuşesc să înşele lumea de acolo, care lesne se încrede în vorbele politiciani­­lor de la Budapesta. Rusia dindu-se ’n sine, ca pentru un astfel de ceasornic uşor doar poate da un pumn de ovăs. Hangiul i-a dat atunci bunicu ui meu un ghiont în coaste; moşul însă a înţeles-o ca o veselă apro­bare şi-i dădu moşneagului mâna. „Târgu-i făcut şi toţi bărbaţii, ce şed la masă, sunt martori!“ N’avea însă ovăs la dânsul. N’a fost nici o sminteai. îndată a adus hangiul un căuş de ovăs, ca prin număratul firelor, cum crede moşul meu, să hotărască socoteala. S’au adunat în jurul ovaşului bunicul meu, înfierbântat la cap de mustul proaspăt, râdea tăcut in sine, sigur de câştig, se bucura acuma, ce ochi mari va face fe­,­tiţa din afiniş la straşnicul ceasornic. Mai intâiu s’au numărat ţintele, ce erau prin pre­­jurul foii de broască ţestoasă: erau curat şaptezeci. Li-a venit rândul firelor de ovăş; moşul meu te ale­gea cu degetul, lemnarul număra,, şi ceilalţi păzeau cum merge afacerea. Prima ţintă: un fir, a doua ţintă: două fire ; —a treia: patru fire ; a patra opt fire; — a cin­­cea : şasesprezece;—a şesa: treizeci şi două ;—a şap­tea: şasezeci şi patru;— a opta: o sută două­zeci şi opt; şi aşa mai departe... Asta face o dirmerie. A şaptesprezecea ţintă : două dimeriii; a opt­sprezecea : patru dimerii; —a nouăsprezecea : opt di­meriii;—a douăzecea ţintă: şeasesprezece dimeriii, sau sau un coret. Acuma a scos bunicul un ţipăt tare. Ceilalţi nu­mărau înainte şi la a treizecea ţintă costa ceasornicul peste o mie de coreţe de ovăs. Asta era mai mult decât recolta anuală a întregii comuni Măcini. „Acuma am pierdut în joc, casă şi pământul“, mârâi peţitorul. „Să numărăm mai departe ?" întrebară oamenii. „Cum vreţi“, răspunse bunicul meu cu ochii plini de spai­mă. La a patruzeci şi treia ţintă aveau acuma un mi-Telegramele ne aduc ştirea că armata bolşevică, făcând manevre cu artileria în U­craina, în apropiere de Nistru, au căzut câteva obuze in comuna Bridaşca din Basarabia, dă-Hon de mierte de orăs. La a cincizecea zice bunicul meu, frângându-şi m­ânile : „Of, Doamne Sfinte, acuma am bătut la tălpi tot orăşul Tău, ce-lai lăsat să crească dela facerea lumii“. „Să numărăm înainte ?“ întrebară oamenii „Nu-i nevoie,“ răspunde aşezat omuşorul cel cu o­mul tău, „restul î-l dăruesc“. Moşul meu — şi azi mi-i milă de dânsul — era galbăn ca moartea; avea ameţeală. — Poftim, se duce să se căsătorească şi-şi pierde toată avericica. — „Toţi caii de pe pă­mânt, strigă el, nu mănâncă atâta orăş, căt aceste câ­teva tint® păcătoase de pe ceasornic !“ „Bagâ-l la buzunar, bade, e doar el tău“, zice bătrânul pădurar „şi plăteşte nimica asta“. „Oameni buni“, gângăvi bunicul meu, „m-a­i păcălit“. — „Nici tu n’ai căzut pe cap“, i s’a răspuns. „Tu pofi, număra ca om­ şi care — şi ca cinstiţii martori!“ Fericitul câştigător la urmă zice bunicului meu: „Ştii ce, bade, acuma ţi-ai putea cumpăra ieftin grâne. Eu vreu să vând orăşul. Dă-mi treizeci de lei pentru tot orăşul“. Târgul sa făcut. Cu inima uşurată pune moşul meu treizeci de lei pe masa de joc şi o şterge de-acolo. In pădurea largă se uită la ceasornic; arata trei şi ju­mătate. Bunicul s’a întors acasă, a petit fetiţa din a­­finiş şi i-a dat ca dar de mireasă ceasornicul. „Dară, spuse el, „odorul meu, îmi iau libertatea, tu trebue să-mi dai pentru prima ţintă de argint ce-o vezi aici o sărutare, şi la fiecare ţintă mai departe ai să du­blezi sărutările*. Naiva copilă s’a’nvoit. Oamenii noştri au trecut de optzeci de ani, au devenit bunicii mei, totuşi au murit cu mult înainte de ce ceasornicul a fost plătit de bunica. Şi noi urmaşii, cu greu de vom fi cândva în stare să plătim în sfârşit datoria bunicii. După Rosegger M. Cerlincă --------------------HH ---------------------m Pag. 3 ramând câteva case. Astfel de cazuri s’au mai întâmplat şi în alte comune din ju­deţul Cetatea-Albă unde obuzele au făcut mari pa­gube, populaţia rămânând speriată. Diregăto­­riile au înştiinţat despre aceasta comisiunea ruso-română, pentru a lua măsuri.—Rămâne de văzut dacă bolşevicii au făcut o cu rea voinţă sau nu. Intra Rusia şi Franţa Intre Rusia şi Franţa a isbucnit o nein­­telegere din pricina propagandei trimisului bolşevic la Paris cunoscutul Rakovski. Anume acesta a încercat să răspândească ideile bol­şevice printre populaţie, încercând să-şi câş­tig prieteni pentru bolşevism. Încercarea aceasta a d-lui Rakovski a fost descoperită, şi stăpânirea franceză cere acum plecarea lui din Franţa. Bolşevicii la rândul lor se opun ca să-l recheme pe Rakovski, dar guvernul francez a anunţat că va rupe legăturile cu bolşevicii dacă nu-şi vor rechema trimisul, şi nu vor înceta cu propaganda bolşevică. iNPOR/nPIŢIUNI Medicale Dl Dr. Oscar Dombrowski şi-a deschis cabine­tul de consultaţie în str. Romană 19. Examens da potcovari Examenele de potcovari vor avea Ioc la Cer­năuţi în timpul dela 15 până la 31 Decemvrie 1927. Candidaţii vor înainta cererile până la 1 Noamvrie 1927 prin Prefectura judeţului lor, iar cei din Cer­năuţi prin Primăria municipiului Cernăuţi,către Ins­pectoratul general Zootehnic şi Sanitar Veterinar, Cer­năuţi, str. Mircea Vodă Nr. 10, pentru a se hotărî ziua pentru examen. Desluşirile privitoare la examenul de potcovari se primesc la Prefectură sau Primărie cari sunt în­ştiinţate­ La cerere se vor alătura: 1) Certificat de învăţătură (ucenicie). 2) Certificat de calfă, prin care să dovedească că a fost 3 ani calfă de potcovar. 3) Cer­tificat de indigenat. 4) Certificat de maran­tare. Citiţi continuarea pe pagina IV-a Restaurantul • Cafenea -SPONDER­Cernăuţi» str. 11 Noembrie 5 marti sgii la grătar Zilnic CON­ERT artistic Dans Cântece Animaţie DIN PUBLIC unim­ii muia m ttuntui uumtui. Locul de intâlnire a celei mai bune societăţi, a fost complect renovat şi concertează, începând de azi, o orchestra de salon de primul rang. Licenţă în băuturi de butoie şi vinuri originale de la cele mai renumite firme. Bucătărie caldă până la orele 4 dim. Serviciu conştiincios­­ul românesc Brici, iţiuni bune. Informaţiuni la Doamna Directoare Penhas-Honieh Cernăuţi, Str. General Mircescu 12 DllllliCflii almnifi meri* P8f­. Cireşi, nuci, trandafiri, ar­­mililyUlI (iilUl­l bori şi tufari, plantaree iar cea mai bună e acea de toamna şi începe în Octombrie, se pot vedea şi cumpăra ieftin la Horticola Jucica- Veche vis a vis Fabrica de Zahăr. Catalogul ia cerere gratuit. — M. Mitrofanovici, Cernăuţi str. Romană 8.

Next