Glasul Bucovinei, noiembrie 1927 (Anul 10, nr. 2518-2541)
1927-11-01 / nr. 2518
Cernăuți, Marți 11nor. Asoc- Numărul 3 Lei ORGAN NAŢIONAL ROMÂNESC Ziarul: Telefon Nr. 11 ftPflRE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 28© Redacţia şi Administraţia : Cernăuţi, Strada Bancu Fiondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. MmzdW« mc se Înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLAME m cafodtoxft ettp$ terff st m primate I« Aeistsirstteî Strada lanca Ptoe$dl$r W®. M finteu tmmM M kt4«ri»r»t slaraM @9 tea» m #®rsst ém fustocatä fag «emăistL asasKiV1' ABONAMENTUL: po w aa SC* M, p« Vi *■ 300 lei, pe trei luni ISO 1*1, pentr», tirani zttiste: pa an a» 300 lei, pe ara ISO Iti, p* trei luni 90 iei, Nanai amnărul de Duminică, pe un m 123 iei, pc Vi «o W M| p* trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trim!» •caal ptta «srter, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 1*1, p* t/t an 700 1*1. MfifHe st fac la sediul ziarului. Omul lui dar şi însă mai rar om atât de consecvent în inconsecvenţa lui, ca d. Iuliu Maniu, şef de partid cu pretenţii de guvernământ. Când a fost vorba de a da ţării o Constituţiune de trebuinţa şi lipsa căreia oricine era încredinţat, d. Iuliu Maniu declară că este adevărat că România întregită are nevoie neapărată de o Constituţiune, că aceasta trebuie dată cât mai grabnic pentru consolidarea statului mărit, care nu putea doară exista vreme mai îndelungată fără o Constituţiune Dar adăoga d. Maniu, mai întâiu trebuie toate partidele să se înţeleagă, lăsând să urmeze tot mai mulţi „dar“ şi „însă“. Dacă se lua România întregită după d. Maniu Iuliu, putem fi bine încredinţaţi că România încă până azi ar fi rămas fără Constituţiune şi oricine Îşi poate Închipui cât de păgubitoare şi primejdioasă stare de lucruri ar fi luat fiinţă, dându-se urmare vederilor politice de atunci ale d-lui Maniu A venit încoronarea regelui întregitor de neam. Această sărbare simbolică de la Alba lulia trebuia odată să aibă loc, căci trecură ani de la fericita înfăptuire a unirii tuturor Românilor și trebuia această sărbare să dea consacrarea festivă a acestui eveniment. Dar mai ales pentru părţile dezrobite de sub jugul unguresc, încoronarea avea o semnificaţie mai profundă şi importantă. D-nul Iuliu Maniu vedea şi admitea toate aceste conssîderaţiuni, dar şi însă nu vrea să ia parte la încoronare, căci mai Întâiu trebuie ş a. md. Cu siguranţă dacă se luau în seamă toţi dar şi însă ai d-lui Maniu, marele nostru rege Ferdinand muria neîncoronat ca domn al României întregite. Prîntr’o încercare nesocotită, se dă prilej In corpurile noastre legiuitoare ca şefii de partide cu pretenţii de guvernământ să-şi spuie în mod hotărât părerea asupra aşezării constituţionale în ce priveşte coroana României. Constituţiunea este precisă şi categorică în această privinţă Regele în anumite forme legale ce s’au îndeplinit şi în anumite împrejurări cari sunt date, poate institui un consiliu de regenţă, în vremea regenţei constituţiunea nu poate fi modificată şi deci aşezarea constituţională a ţării nu poate fi schimbată decât doară prin revoluţie, căci o cale legală nu poate fi aflată. Un şef de partid declară precis că va păstra şi apăra actuala aşezare constituţională a ţării, despre a cărei modificare nici nu se poate discuta, câtă vreme domnitorul este minor. Un alt şef de partid spune că despre aşezarea constituţională de acuma a ţării nici nu poate vorbi. D.ianu Maniu declară ritos că nimeni nu se poate atinge de coroana României, dară însă ţara este suverană şi dacă va găsi de cuviinţă—şi atunci partidul naţional ţărănesc al cărui şef d-nul Maniu Iuliu este, o va ajuta—poate să schimbe aşezarea constituţională în ce priveşte coroana României. Grăind d-nul Maniu Iuliu astfel dă dovadă — ceea ce pentru ţară în definitiv tot este o pagubă — că un şef de partid cu pretenţii de guvernământ nu ştie ce vrea ţara. Căci ţara vrea pace şi ordine şi bunăstare, iar nu schimbări de domnie. Este însă o pagubă şi mai mare pentru d-nul Maniu şi partidul ce-l conduce, căci grăind aşa precum grăeşte, nici ţara nu ştie ce vrea d-nul Iuliu Maniu. Vrea revoluţie sau vrea pace? Evident, sau umblă cu gânduri ascunse sau nu are nici un gând. Şi atunci ţara întreagă dă aprobare deplină cuvintelor spuse cu acest prilej de d-nul Ion I. C. Brătianu: „Când vedem manifestaţii ca cea de zi, credem că e de datoria noastră să stăm la guvern, fiindcă nimeni altul nuar putea guverna cu folos ţara* Vasila Grecu ■#*» Mulţumirile ziariştilor latini către România Paris, 30 (Rador) — Membrii asociaţiei Presei latine cu ocazia dejunului ce l-au aranjat la Paris, au trimis o telegramă de mulţumire Biroului congresului fiu-lui Stelian Popescu pentru frumoasa primire ce li s’ a făcut în România. Toţi oratorii, fi in primul rână d. de Waleffe au lăudat primirea călduroasă ce ii s’a făcut, fi au accentuat spiritul latin al României. Ia numele ziariştilor români a toastat d. Vivu, arătând trecutul glorios fi viitorul mare al României. Noul proiect de lege a contabilităţii Statului Bucureşti 30 (Rador). — Comisia însărcinată cu alcătuirea proiectului nouei legi a contabilităţii Statului şi-a terminat lucrările. Proiectul va fi adus în Parlament înainte de Crăciun. inviuii a» Bucureşti, 30 (Rador). — In cercurile politice din Bucureşti se afirmă că indiferent de recentele evenimente, împrumutul extern se va încheia înainte de crăciun. Deasemenea se va ajunge la o înţelegere cu Germania în chestiunile litigioase. ■J9ÍÍCorpurile Legiuitoare Camera Şedinţa din 28 Oct. a. c Şedinţa se deschide la orele 3 şi 1ani. d. m., pe banca ministerială fiind d-nii: I. G. Dina, V. Brătianu, I. Nistor, C. Argotoianu, I. Inculeţ, St. Popescu, C. Dumitriu şi C. Brătianu. Dl. I. G. Duca spune că dl. prim ministru l-a rugat să rectifice din declaraţiile de ori, în ce priveşte modul cum s-au desfăşurat desbeterile consiliului de coroană în care partidul naţional şi cel ţărănesc ar fi avut aceleaşi vederi. De fapt partidul naţional a apro Anul X, No. 2518 bat actul, iar cel ţărănesc a făcut cunoscutele rezerve. Dl. Ionescu, încercând în repetate rânduri să întrerupă şi întrebuinţând cuvinte injurioase e chemat la ordine. Dl. I. Mihalache revenind la rectificarea făcută de d-l I. G. Duca, spune că deosebirea arătată nu este decât de formă. Atitudinea partidului ţărănesc în consiliul da Coroană a fost stabilită în deplin acord cu partidul naţional. Când am fost chemat de M. S. Regele am spus că ar fi bine să sa revină şi M. S. Regele a cerut să nu slăbim puterea hotărîrei. Acest tutil a fost spus şi de partidul naţional in şedinţa consiliului şi în audienţa avută, cu deosebirea că noi nu l-am mai repetat în şedinţa consiliului. Dl. Aurel Vlad face o comunicare relativ la numirea ilegală a unui magistrat. Dl. Conceatu (maj.) face o comunicare relativ la înstrăinarea comunităţii de avere din Caransebeş. Dl. Adamovici (maj.) face o comunicare relativ la o concesie de farmacie ilegală, acordată de trecuta guvernare. Nefiind prezenţi oratorii înscrişi la discuţia mesajului, şedinţa se ridică la orela 4 jam. Şedinţa din 29 octombrie a. c. Şedinţa sa deschide la orele 3 jum. sub preşidenţia d-lui N. Săveanu, pe banca ministerială fiind d-nii I. G. Duca, V. Brătianu, St. Popescu. Pr. Gaspar (naţ. ţar.) face o comunicare referitoare la suspendarea unui inspector vamal. Dl. V. Madgearu interpelează în chestia unor telegrame pentru presa străină, cari să se fi oprit. Dl. Ardeleanu (mai) cere o soartă îmi bună pt. orfani şi văduvele de războiu. Vorbeşte apoi despre opera guvernului, care trebue sprijinită de parlament, iar apoi despre politica externă, arătând tendinţele pacifice ale României. Şedinţa se ridică, la orele 4 d. m. Şedinţa din 29 octombrie a. c. Şedinţa se deschide la orele 3 juni. sub preşidenţia d-lui C. Nicolaescu, pe banca ministerială fiind d-nii I. Inculeţ şi C. Dimitriu. Sa continuă discuţia generală asupra adresei Senatului la Mesajul Tronului. Dl A. Grăngu, critică procedeul opoziţiei care califica tot ce se face de nagal. Senatul Şedinţa din 28 Octombrie a. c. Şedinţa se deschide la orele 3 juni. sub preşedinţia d-lui C. Nicolaaseif, pe banca ministerială fiind d-nii: Al. Lapedatu, C. Dimitriu şi G. Cipăianu. Dl. M. Policrat, roagă pe dl. ministru al justiţiei să nu suprime unele judecătorii din comunele Bârleşti, Bâtca şi Prahova, pentru motive de economie. Dl. Catelli, luând cuvântul la discuţia la Mesaj, arată marile opere săvârşite sub domnia Regelui Ferdinand. Aminteşte apoi de importanţa reformei agrare, şi în special efectele ei în Basarabia. De când Basarabia a trecut la patria mamă administraţia românească a făcut mai mult pe terenul economic şi cultural decât au făcut Ruşii in 100 ani. In direcţia cultelor şi in orice alte direcţii Românii au făcut foarte mult. Ruşii prigoneau totul, până şi propria lor religie. In România toate cultele se bucură de cea mai mare libertate. Vorbind de politica externă, oratorul spune că Marea Britanie este aceea care a răspândit in lume lumina civilizaţiei. De ea trebue să fim totdeauna apropiaţi. Italienii sunt un popor frate cu noi şi trebue să ne apropiem de ei cât mai mult. Spiritul şi geniul poporului francez au contribuit la desrobirea tuturor popoarelor care au fost asuprite. (Aplauze). Vorbind de poporul rus, spune, că el este un amestec de slavi şi tătari, iar Rusia a fost puşcăria popoarelor. Rusia nu-i nici comunism, nici capitalism; este canibalism.