Glasul Bucovinei, ianuarie 1929 (Anul 12, nr. 2846-2867)
1929-01-01 / nr. 2846
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 ORGAN NAŢIONAL ROHANESC Ziarul: Telefon Nr. 61 ===== APARE ZILNIC == Tipografia: Telefon Nr. 286 it"" ..... s: ■ ABONAMENTUL: p« ne «i 900 iei, p« »/. an 300 lei, pe trei luni 190 lei, pentru Krani strote: pe un an 300 lei, pe »/* an 160 lei, pe trei luni I lei. Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe V* an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin carter, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe */* an 700 lei. Vo«a sa fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada lancu Plondor No. 33 Pentru iscerate In interiorul ziarului se urcă taxa cu SQ*t+ Felul de Judecată In Cernăuţi. ff s: 1 Tuturor abonaților, colaboratorilor I 1 § și prietenilor noştri le dorim H ji AN NOU cu bine. Anul nou Un an nou bate iarăşi la poarta actualităţii. Copil sglabiu şi răsfăţat, primit cu urâturi şi cu flori—ce aduce el pentru poporul şi Ţara noastră ? Căci aceasta interesează pe toţi aceia, cari văd binele şi progresul lor propriu prin prisma binelui obştesc. Bătrânul an, care se duce gârbovit de atâtea experienţe şi lovituri, a fost un an de imense svârcoliri interne în România noastră întregită, care s’a resimţit profund după moartea marelui Rege Ferdinand I şi a primului lui sfetnic Ion I. C. Brătianu. S’a ridicat împotriva partidului de mari înfăptuiri istorice, care e partidul naţional-liberal, un curent bizuit pe agiţarea nemulţumirilor inerente după fiecare războiu şi umflat zi de zi printr-o demagogie primejdioasă. Guvernul ordinei şi al consolidării naţionale, prezidat de dl Vintilă Brătianu a avut greaua misiune de a-şi continua pe de-o parte cu râvnă şi cu osârdie programul de guvernământ, iar pe de altă parte de a căuta să paralizeze relele ce se anunţau mereu de pe urma unei propagande deşănţate, dusă împotriva intereselor superioare ale consolidării naţionale înlăuntrul Ţării şi în afară. In preajma încheierii împrumutului extern pentru stabilizarea monedei noastre naţionale guvernul liberal a crezut că e bine, ca pentru a da străinătăţii impresia solidarităţii interioare faţă de o operaţie financiară, care angajează Ţara pentru decenii, să se constitue un guvern naţional, şi şi-a prezintat demisia. Dimediu Maniu a ţinut să vie la putere numai cu partidul său. Şi a venit! Anul nou găseşte la cârma Statului nostru un guvern naţional-ţărănesc. Purtat în alegerile generale pe aripele unei popularităţi, agiţate continuu de cele mai nesăbuite promisiuni, el a reuşit să-şi creeze majorităţi foarte mari, dar majorităţi neomogene şi nedisciplinate, cărora dl Iuliu Maniu, spre ruşinea parlamentarismului, Ii-a luat demisia în alb, pentru a le putea stăpâni cu un gest de pe banca ministerială. Deabia întrunit acest parlament, şi încă înainte de anul nou, desiluziile au început să vie, ca lovituri de trăsnete, asupra celor ce s-au legănat în visuri de schimbări repezi a situaţiei grele, îndeosebi financiare şi economice, în care se sbate populaţia României. Făgăduiseră înainte de alegeri micşorarea birurilor, şi iata că guvernul naţional-ţărănesc majorează unele dări, cum sunt dările timbrului, şi crează alte dări noui, care toate vor apăsa greu asupra populaţiei. Este acesta numai un început al desiluziilor, care în anul Domnului 1929 vor continua, una după alta, vânturând o popularitate nemeritată şi aducând la simţul realităţii atâţia visători, cari s’au aruncat în braţele partidului, care a ştiut să fâgăduiească, dar n’are putinţă să realizeze nici o parte infimă din promisiunile sale. Din punct de vedere politic deci anul 1929 va fi un an de desmeticire pentru unii, de ispăşire pentru alţii dintre aceia, cari au văzut în dl Iuliu Maniu tin fetiş făcător de minuni. Nici măcar promisiuni de ordin elementar, cum sunt o mai bună salarizare a funcţionarilor, care era totdeauna prevăzută în bugetele d-lui Vintilă Brătianu, sau o majorare a pensiunilor, promisă mereu de naţional-ţărănişti, nu vor putea fi realizate din cauza bugetului comprimat, pe care guvernul trebuie să-l alcătuească. Noi, cari dorim numai binele şi progresul acestei ţări, urăm ca desiluzinie, pe cari le profeţim aici, să nu vie asupra bietei populaţii, care poarta doar vina unei msive naivităţi, de a se încrede în promisiunile oricui ştie să ţipe mai tare. Ştim însă cu precizie un lucru, pe care ţinem să-l fixăm aici: că viaţa politică a României întregite îşi va lua cursul normal deabia, după ce se va fi terminat şi cu legenda despre dreptatea, legalitatea şi puterea de creaţie a partidului naţional-ţărănesc. Astfel de formule magice am mai avut noi în România: „Muncă, cinste şi legalitate“. Ce s-a ales din ele ? Şi ce rol joacă astăzi în viaţa politică a Țării purtătorii lor? n wi Corpurile Legiuitoare CAMERA Şedinţa de Duminecă a Camerei a început cu comunicări de puţină importanţă. Apoi d. ministru Alevra a depus un proiect de lege pentru crearea celui de-al doilea subsecretariat de stat la ministerul de domenii, admiţându-se urgența. Pus la vot acest proiect de lege, care arată cum înţelege guvernul să facă economii, creind nouă posturi, a fost admis. Discuţia la buget intrându-se la ordinea de zi, d. I. G. Duca citeşte în numele partidului naţional-Iiberal o declaraţie prin care arată motivele pentru care partidul naţional- Iiberal nu votează bugetul. Deasemenea d. Jósika în numele partidului maghiar declară că d-sa şi conaţionalii săi nu pot vota bugetul. D. Leon, lupist, protestează cu toată energia contra ridicării impozitelor indirecte. D. Goga declară în numele partidului poporului că nu votează bugetul. In şedinţa de după amiază d. Brandsch cere guvernului să soluţioneze cât mai urgent problema minorităţilor, apoi d. Fischer vorbeşte în numele evreilor sionişti. D. R. Dan, socialist, constată că bugetul d-lui Mihai Popovici nu dă atenţia cuvenită ţărănimii (curat vorba ceea: a ajuns ţapul grădinar, când un socialist cutează să vorbească în numele ţărănimii. Se vede că deputaţii guvernului nu mai au grija ţăranilor, cari i-au trimis in Partanent şi muncitorilor. Declară că socialiştii votează Împotriva bugetului. Reducerea funcţionarilor. Crearea de noui impozite D. Mihaiu Popovici, ministru de finanţe, luând apoi cuvântul, arată că guvernul n’a putut da bugetului altă înfăţişare decât cea pe care o are, scăzând veniturile şi sporind cheltuelile. Continuând arată că împrumutul n’a fost încă încheiat şi că stabilizarea şi colaborarea cu capitalul străin au fost amânate pentru un timp mai îndepărtat. Arată că nouile impozite pe care le-a creat guvernul au fost absolut necesare şi anunţă că guvernul a hotărât să urce taxele pe alcooluri (vin, bere şi ţuică). Apoi se vor modifica bazele după care se evaluiază impozitul global, spre a scoate venituri pe seama statului. Deasemenea se va reduce numărul funcţionarilor, ca să se realizeze economii. D. Mihai Popovici încheie expunerea sa, făcând apel la patriotismul şi spiritul de sacrificiu al tuturora. Numai cu făgăduielile nesăbuite din opozţie ale partidului naţional-ţărănist şi sacrificiile despre care naţional-ţărăniştii vorbesc astăzi când sânt la putere, evidenţiază încă odată că demagogia partidului naţional-ţărănist deslănţuită în timp de 10 ani, va culege roadele cari încep să se arate. SENATUL Şedinţa de Sâmbătă 30 Decembrie a. c. D. ministru de finanţe M. Popovici depune proectele (votate de Camera) asupra taxei pe automobile, sporirea taxei timbrului cu 20%, sporirea cifrei afacerilor. Se dă apoi citire proectului de buget pe 1929. D. Vaida-Voevod depune proectul pentru mărirea taxelor pe produsele petrolifere. Declaraţiile d-lui M. Orleanu D. Al. Orleanu, fost ministru, citeşte în numele partidului naţional-liberal declaraţia pe care d I. G. Duca a cetit-o la Cameră, prin care arată de ce P.N.L. nu votează bugetul. D-ni Sebeş şi Şandor în numele partidului maghiar, declară că nu va vota bugetul, fiindcă el nu ar îndeplini îndeajuns făgăduelile făcute minorităţilor de către guvern. D-nii Mayer Ebner, Alois Lebouton şi Vladimir Zalozieckyi cer guvernului îndeplinirea promisiunilor făcute minoritâţilor pe teren şcolar, bisericesc, etc. Ministrul de finanţe d. M. Popovici arată că bugetul trebue echilibrat şi deci e nevoe pe de oparte de economii, pe de altă parte de noui impozite. Guvernul ştie că pierde din popularitate, dar nu are ce face în faţa cerinţelor realităţii. D Madgearu arată că industria petroliferă trebue să aducă sacrificii şi deci mărirea taxelor este necesară IMea nelni savin! bin Damit Din Paris ni se comunică moartea marelui savant Leon Duguit, decanul facultăţii de drept din Bordeaux. Defunctul era cel mai bun specialist în materia dreptului constituţional, inaugurând o nouă şcoală în această importantă ramură a dreptului. Lucrările lui Leon Duquit constitue epoca de comentarii a aproape într-ului drept public, pe care l-a tratat cu marea şi necontestata-i competinţă. Marele învăţat francez a ţinut şi la Universitatea noastră în anul 1925 mai multe conferinţe. Ştiinţa dreptul a pierdut cu el pe unul din cei mai mari îndrumători și promovatori ai ei. ---------------------------« • î. «-------------------------- Regele Angliei în agonie ? — La 30 Dec. seara s’a publcat un buletin medical asupra stării sănătăţii Regelui, care nu este de loc satisfăcător. Buletinul spune că Regele a pierdut în ultimele 48 de ore conştiinţa şi se socoteşte din moment în moment cu desnodământul fatal. Astăzi este ziua decisivă. Întrucât se va mai încerca cu un ser american, de pe urma căruia se așteptă o eventuală ameliorare. (Rador).