Glasul Bucovinei, ianuarie 1929 (Anul 12, nr. 2846-2867)

1929-01-01 / nr. 2846

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 ORGAN NAŢIONAL ROHAN­ESC Ziarul: Telefon Nr. 61 ===== APARE ZILNIC == Tipografia: Telefon Nr. 286 it"" ..... s: ■ ABONAMENTUL: p« ne «i 900 iei, p« »/. an 300 lei, pe trei luni 190 lei, pentru K­rani strote: pe un an 300 lei, pe »/* an 160 lei, pe trei luni I lei. Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe V* an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin carter, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe */* an 700 lei. Vo­«a sa fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la adm­i­nistraţie. Strada lancu Plondor No. 33 Pentru iscerate In interiorul ziarului se urcă taxa cu SQ*t+ Felul de Judecată In Cernăuţi. ff s: 1 Tuturor abonaților, colaboratorilor I 1 § și prietenilor noştri le dorim H ji AN NOU cu bine. Anul nou Un an nou bate iarăşi la poarta actualităţii. Copil sglabiu şi răsfăţat, primit cu urâturi şi cu flori—ce aduce el pentru poporul şi Ţara noastră ? Căci aceasta interesează pe toţi aceia, cari văd binele şi progresul lor propriu prin prisma binelui obştesc. Bătrânul an, care se duce gârbovit de a­­tâtea experienţe şi lovituri, a fost un an de imense svârcoli­ri interne în România noastră în­tregită, care s’a resimţit profund după moartea marelui Rege Ferdinand I şi a primului lui sfet­nic Ion I. C. Brătianu. S’a ridicat împotriva partidului de mari înfăptuiri istorice, care e par­tidul naţional-liberal, un curent bizuit pe agiţa­­rea nemulţumirilor inerente după fiecare războiu şi umflat zi de zi printr-o demagogie primejdi­oasă. Guvernul ordinei şi al consolidării naţio­nale, prezidat de dl Vintilă Brătianu a avut greaua misiune de a-şi continua pe de-o parte cu râvnă şi cu osârdie programul de guvernă­mânt, iar pe de altă parte de a căuta să para­lizeze relele ce se anunţau mereu de pe urma unei propagande deşănţate, dusă împotriva in­tereselor superioare ale consolidării naţionale în­­lăuntrul Ţării şi în afară. In preajma încheierii împrumutului extern pentru stabilizarea monedei noastre naţionale gu­vernul liberal a crezut că e bine, ca pentru a da străinătăţii impresia solidarităţii interioare faţă de o operaţie financiară, care angajează Ţara pentru decenii, să se constitue un guvern naţio­nal, şi şi-a prezintat demisia. Di­mediu Maniu a ţinut să vie la putere nu­mai cu partidul său. Şi a venit! Anul nou gă­seşte la cârma Statului nostru un guvern naţio­­nal-ţărănesc. Purtat în alegerile generale pe ari­pele­ unei popularităţi, agiţate continuu de cele mai nesăbuite promisiuni, el a reuşit să-şi creeze majorităţi foarte mari, dar majorităţi neomogene şi nedisciplinate, cărora dl Iuliu Maniu, spre ru­şinea parlamentarismului, Ii-a luat demisia în alb, pentru a le putea stăpâni cu un gest de pe banca ministerială. Deabia întrunit acest parlament, şi încă înainte de anul nou, desiluziile au început să vie, ca lovituri de trăsnete, asupra celor ce s-au legănat în visuri de schimbări repezi a situaţiei grele, îndeosebi financiare şi economice, în care se sbate populaţia României. Făgăduiseră înainte de alegeri micşorarea birurilor, şi ia­ta că guvernul naţional-ţărănesc majorează unele dări, cum sunt dările timbrului, şi crează alte dări noui, care toate vor apăsa greu asupra populaţiei. Este acesta numai un început al desiluziilor, care în anul Domnului 1929 vor continua, una după alta, vânturând o popularitate nemeritată şi aducând la simţul rea­lităţii atâţia visători, cari s’au aruncat în bra­ţele partidului, care a ştiut să fâgăduiească, dar n’are putinţă să realizeze nici o parte infimă din promisiunile sale. Din punct de vedere politic deci anul 1929 va fi un an de desmeticire pentru unii, de is­păşire pentru alţii dintre aceia, cari au văzut în dl Iuliu Maniu tin fetiş făcător de minuni. Nici măcar promisiuni de ordin elementar, cum sunt o mai bună salarizare a funcţionarilor, care era totdeauna prevăzută în bugetele d-lui Vintilă Brătianu, sau o majorare a pensiunilor, promisă mereu de naţional-ţărănişti, nu vor putea fi realizate din cauza bugetului comprimat, pe care guvernul trebuie să-l alcătuească. Noi, cari dorim numai binele şi progresul acestei ţări, urăm ca desiluzinie, pe cari le pro­feţim aici, să nu vie asupra bietei populaţii, care poarta doar vina unei msive naivităţi, de a se în­crede în promisiunile oricui ştie să ţipe mai tare. Ştim însă cu precizie un lucru, pe care ţinem să-l fixăm aici: că viaţa politică a Ro­mâniei întregite îşi va lua cursul normal deabia, după ce se va fi terminat şi cu legenda despre dreptatea, legalitatea şi puterea de creaţie a par­tidului naţional-ţărănesc. Astfel de formule magice am mai avut noi în România: „Muncă, cinste şi legalitate“. Ce s-a ales din ele ? Şi ce rol joacă as­tăzi în viaţa politică a Țării purtătorii lor? n wi Corpurile Legiuitoare CAMERA Şedinţa de Duminecă a Camerei a început cu co­municări de puţină importanţă. Apoi d. ministru Alevra a depus un proiect de lege pentru crearea celui de-al doilea subsecretariat de stat la ministerul de domenii, admiţându-se urgența. Pus la vot acest proiect de lege, care arată cum înţe­lege guvernul să facă economii, creind nouă posturi, a fost admis. Discuţia la buget intrându-se la ordinea de zi, d. I. G. Duca ci­teşte în numele partidului naţional-Iiberal o declaraţie prin care arată motivele pentru care partidul naţional- Iiberal nu votează bugetul. Deasemenea d. Jósika în numele partidului ma­ghiar declară că d-sa şi conaţionalii săi nu pot vota bugetul. D. Leon, lupist, protestează cu toată energia con­tra ridicării impozitelor indirecte. D. Goga declară în numele partidului poporului că nu votează bugetul. In şedinţa de după amiază d. Brandsch cere gu­vernului să soluţioneze cât mai urgent problema mino­rităţilor, apoi d. Fischer vorbeşte în numele evreilor sionişti. D. R. Dan, socialist, constată că bugetul d-lui Mihai Popovici nu dă atenţia cuvenită ţărănimii (curat vorba ceea: a ajuns ţapul grădinar, când un socialist cutează să vorbească în numele ţărănimii. Se vede că deputaţii guvernului nu mai au grija ţăranilor, cari i-au trimis in Parta­nent­ şi muncitorilor. Declară că socia­liştii votează Împotriva bugetului. Reducerea funcţionarilor.­­ Crearea de noui impozite D. Mihaiu Popovici, ministru de finanţe, luând apoi cuvântul, arată că guvernul n’a putut da bugetului al­tă înfăţişare decât cea pe care o are, scăzând venitu­rile şi sporind cheltuelile. Continuând arată că împru­mutul n’a fost încă încheiat şi că stabilizarea şi cola­borarea cu capitalul străin au fost amânate pentru un timp mai îndepărtat. Arată că nouile impozite pe care le-a creat guvernul au fost absolut necesare şi anunţă că guvernul a hotărât să urce taxele pe alcooluri (vin, bere şi ţuică). Apoi se vor modifica bazele după care se evaluiază impozitul global, spre a scoate venituri pe seama statului. Deasemenea se va reduce numă­rul funcţionarilor, ca să se realizeze economii. D. Mihai Popovici încheie expunerea sa, făcând apel la patriotismul şi spiritul de sacrificiu al tuturora. Numai cu făgăduielile nesăbuite din opozţie ale partidului naţional-ţărănist şi sacrificiile despre care naţional-ţărăniştii vorbesc astăzi când sânt la putere, evidenţiază încă odată că demagogia partidului naţio­nal-ţărănist deslănţuită în timp de 10 ani, va culege roadele cari încep să se arate. SENATUL Şedinţa de Sâmbătă 30 Decembrie a. c. D. ministru de finanţe M. Popovici depune pro­­ectele (votate de Camera) asupra taxei pe automobile, sporirea taxei timbrului cu 20%, sporirea cifrei aface­rilor. Se dă apoi citire proectului de buget pe 1929. D. Vaida-Voevod depune proectul pentru mărirea taxelor pe produsele petrolifere. Declaraţiile d-lui M. Orleanu D. Al. Orleanu, fost ministru, citeşte în numele partidului naţional-liberal declaraţia pe care d I. G. Duca a cetit-o la Cameră, prin care arată de ce P.N.L. nu votează bugetul. D-ni Sebeş şi Şandor în numele partidului ma­ghiar, declară că nu va vota bugetul, fiindcă el nu ar îndeplini îndeajuns făgăduelile făcute minorităţilor de că­tre guvern. D-nii Mayer Ebner, Alois Lebouton şi Vladimir Zalozieckyi cer guvernului îndeplinirea promisiunilor fă­cute minoritâţilor pe teren şcolar, bisericesc, etc. Ministrul de finanţe d. M. Popovici arată că bu­getul trebue echilibrat şi deci e nevoe pe de oparte de e­­conomii, pe de altă parte de noui impozite. Guvernul ştie că pierde din popularitate, dar nu are ce face în faţa cerinţelor realităţii. D Madgearu arată că industria petroliferă trebue să aducă sacrificii şi deci mărirea taxelor este necesară IMea nelni savin! bin Damit Din Paris ni se comunică moartea marelui savant Leon Duguit, decanul facultăţii de drept din Bordeaux. Defunctul era cel mai bun spe­cialist în materia dreptului constituţional, inau­gurând o nouă şcoală în această importantă ra­mură a dreptului. Lucrările lui Leon Duquit con­­stitue epoca de comentarii a aproape într-u­lui drept public, pe care l-a tratat cu marea şi ne­­contestata-i competinţă. Marele învăţat francez a ţinut şi la U­­niversitatea noastră în anul 1925 mai multe conferinţe. Ştiinţa dreptul a pierdut cu el pe unul din cei mai mari îndrumători și promo­­vatori ai ei. ---------------------------« • î. «--------------------------­ Regele Angliei în agonie ? — La 30 Dec. seara s’a publ­cat un buletin medical asupra stării sănătăţii Regelui, care nu este de loc satisfăcător. Buletinul spune că Regele a pierdut în ultimele 48 de ore conştiinţa şi se socoteşte din moment în moment cu desnodământul fatal. Astăzi este ziua decisivă. Întrucât se va mai în­cerca cu un ser american, de pe urma căruia se aș­­t­eptă o eventuală ameliorare. (Rador).

Next