Glasul Bucovinei, ianuarie 1929 (Anul 12, nr. 2846-2867)

1929-01-24 / nr. 2863

Cernăuţi. lei 24 Ianuarie 1929 Numănil h®i 3 Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904B Bucovinei ORGAN NAŢIONAL ROMÂNESC n»«li Telefon Nr. 61 ■■ APARE ZILNIC ===== Tipografia: Telefon Nr. 288 Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român Exemplar Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Fiondor Nr. 33 ANUNŢURI Şl RECLAME se estech­eză după tarif şi se primesc la Anul XII, No. 2864 Se primesc numai articole iscălite. Manuch­eete se înapoiază. nistraţie: Strada lancu Fiondor No. 33 Pentru lucrate In interiorul ziarului se urcă taxa ca «I« judecată in Cernăuți. ABONAMENTUL î m mm mu­lti, pi Vi an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru țărani stkîc: pe ua an 300 lei, pe »/* an 160 lei, pe trei luni 60 lei. N»»ai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe Vs 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuți ziarul trimis afonă ptfta puter, iei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe­­/* an 700 lei. M fee la sediul ziarului. împroprietărirea Cetind desbaterile parlamentare, vedem că se agită mereu chestiunea împroprietăririlor în general şi în special aici la noi în Bucovina. Este timpul suprem ca această chestiune să-şi găsească soluţionarea ei definitivă. Exponenţii actuali ai puterii de stat nu au decât să gră­bească cu acţiunea întreprinsă de guvernul tre­cut pentru intabularea loturilor de împroprietă­rire, căci această intabulare o cer cei împro­prietăriţi cu toată insistenţa. Se pare însă că sub agitaţiunea aceasta se ascunde o veche făgăduinţa a agenţilor naţional-ţărănişti. Nu era adunare publică la sate, în care toţi Iacobanii, Chiriia, Lavricii şi Sabinii să nu fâgăduiască sătenilor o nouă îm­proprietărire şi acces liber la pădurile fondului. Dar atunci nu se gâsia nimeni care să întrebe pe aceşti fericitori ai ţărănimii de unde vor lua pământul pentru o nouă împroprietărire, când doar terenurile expropriate s’au împărţit deja la cei îndreptăţiţi şi când doară acest pământ nu este elastic ca să se poată întinde după voia şi dorinţa fericitorilor naţional-ţărănişti. Astăzi însă, când aceşti agitatori fără scru­pule au ajuns la guvern, oamenii încep să-i tragă la răspundere şi să ceară respectarea şi împlinirea făgăduinţelor lor. Or, cu cea mai mare bunăvoinţă aceste făgăduinţe nu pot fi împlinite şi atunci lacobanii şi Chirilii se pe­rindă la tribuna parlamentară pentru a face lu­mea să creadă că sufletul lor tremură de du­rere la suferinţa ţărănimii. In lumina faptelor condamnabile şi a imposibilităţii de a împlini făgăduinţele date, domnii aceştia apar în ochii ţărănimii amăgite, ca agitatori de rând cari nu ştiu să-şi ţină cuvântul. . Ne pare rău că ţărănimea pe care noi 10 ani de-a rândul am ajutorat-o şi am îndrumat-o pe calea cea bună, a ajuns în halul în care se găseşte. Noi n’am făgăduit nimic, dar am îm­proprietărit peste 5 milioane şi jum. de săteni, am lărgit islazurile comunale şi am asigurat ţărănimii de la şes pământul în poienile şi golurile de munte. Noi n’am făgăduit nimic, dar am creiat zeci de colonii de săteni în regiunea dintre Prut şi Nistru şi în valea Ceremuşului şi am grijit ca aceşti polonişti să-şi poată întemeia gospodăriile lor. Avem mulţumirea sufletească văzând că cei har­­nici şi muncitori dintre ei şi-au întocmit gospo­­dăriile şi duc o viaţă bună şi vrednică. Nu mai orbim de grija pe care am avut-o pentru şcoală­­ biserică, pentru încurajarea comerţului şi a ieşenilor şi pentru îndrumarea bună a activităţ­i cooperatiste. Dar, precum era firesc, noi numai oameni noi, n’am putut să mulţumim pe toţi. Şi a­­ici nemulţumiţii au căutat alinarea durerilor şi tisfacerea nevoilor lor în făgăduinţele deşarte , unor oameni largi la vorbă şi înguşti la­­te. Astăzi cei amăgiţi încep să-şi deschidă hrii şi să distingă neghina de grâu. In sufe­­ţa lor ei fac apel la noi să le venim în aju­­. O vom face-o cu drag la vremea sa. Până a­­ci însă recomandam tuturora să se resem- 24 IANUARIE Ziua de 24 Ianuarie e zi de mare sărbătoare pentru sufletul românesc de pretutindeni. Reprezentând sforţările milenare ale vitejiei strămoşeşti spre culmile idea­lului naţional, această zi marchează în istoria Românilor cea mai importantă etapă în preajma marii Uniri: unirea Principatelor româneşti într’un stat naţional, do­bândirea independenţei şi regalitatea vechei Românii. Sărbătorind-o cu demnitate şi pomenind cu evlavie numele eroilor, cari au pecetluit, pe câmpiile Bulgariei, cu sângele lor marea operă a independenţei ve­chiului Stat român, precum şi numele acelor idealişti în frunte cu I. C. Brătianu, cari au condus, în această epocă, destinele Românismului — să unim toate for­ţele creatoare ale neamului nostru pentru a duce la isbândă deplină uriaşa operă de consolidare a noului Stat român. neze, să faca un examen sever de conştiinţă pentru ca în viitor să tragă ' ! .puţin o învăţă­tură folositoare din necazurile şi suferinţele cu cari încep să plătească astăzi aşa de scump în­crederea lor în făgăduelile unor oameni fără căpătâi. * tr­i­m­­edin la Sf. Sinod Bucureşti, 22 (Rador). — Sf. Sinod ţine după amiază la Patriarhie o şedinţă sub preşi­­denţia I. P. S. S. Patriarhului Miron Cristea. Se va decide asupra Pascaliei. ■ • § • • - —-­Cum înţeleg naţional-ţărăniştii să facă legile Bucureşti, 23 (Rador).— Sfatul parlamentar al partidului naţional-liberal s’a întrunit azi di­mineaţă şi a decis să combată proiectul de lege privitor la comercializarea bunurilor statului, în­trucât acordă prea mari drepturi guvernului. Anume se prevede că guvernul poate decide a­­supra concesiunilor printr’un simplu jurnal al con­siliului, fără să mai aibă nevoe de o lege spe­cială a Parlamentului. D. Stere împotriva disolvării consiliilor comunale şi judeţene Bucureşti, 22 (Rador).— Parlamentarii ba­­sarabeni au intrat în conflict cu d. Stere, pen­­tru că acesta s’a pronunţat contra disolvării con­siliilor comunale şi judeţene. -------------------------------------« • & 9 --------------------------------------­ Situaţia încurcată a guvernului Efectele demagogiei Bucureşti, 22 (Radar) — Ziarul „ Vii­torul” relevă că guvernul se găseşte acu­ma într-o situaţie foarte încurcată din cauza sporirii impozitelor. In opoziţie naţional-ţărăniştii au promis reducerea birurilor. Ajunşi la guvern, ei nu numai că nu şi-au putut ţinea promisiunile fă­cute în mod demagogic, ci au sporit chiar impozitele. Ilegalităţile ministrului naţional-ţărănist Răducanu Partidul naţional-ţărănist la fiecare ocazie vorbeşte de legalitate, dar actele guvernului na­­ţional-ţârănist desmint aceste vorbe goale, ceia ce dovedeşte şi cazul înlocuirilor în Consiliul superior al Cooperaţiei. In baza art. 200 din Codul Cooperaţiei d. Dr. Vasile Marcu, un bun cunoscător al coope­raţiei, a fost numit prin decretul regal No. 1894 din 19 Iulie 1928 membru în Consiliul superior al cooperaţiei pe timp de 4 ani. Astfel Buco­vina avea un reprezentant în acest consiliu, care are o importanţă deosebită în îndrumarea coo­peraţiei, şi în care d. Marcu reprezenta în mod demn şi hotărât interesele cooperaţiei din Bu­covina. Activitatea d-lui Marcu a fost apreciată de Consiliul superior al Cooperaţiei, care l-a de­legat şi în comitetul de propagandă şi învăţă­mânt, care funcţionează pe lângă acest con­siliu. Dar iată ce se întâmplă: D. ministru al Muncii, Cooperaţiei şi asigurărilor, d. Răducanu, care umblă să-şi plaseze aderenţii săi politici, l-a înlocuit prin un decret pe d. Dr. Marcu prin un partizan naţional-ţărănist din Basarabia. Ast­fel Bucovina nu mai­ are nici un reprezentant în Consiliul Superior al Cooperaţiei. De­sigur d. ministru Sauciuc-Săveanu se bucură de această ispravă! Dar această bucurie a d-sale dovedeşte că d. Sauciuc-Săveanu sau nu înţelege a apăra interesele Bucovinei, sau nu are nici o trecere în guvern. Actul d-lui Răducanu se prezintă însă şi ca o ilegalitate flagrantă. D. Marcu a fost numit prin decret regal pe timp de 4 ani şi nu putea fi înlocuit sau revocat fără nici un motiv şi nu­mai pentru a se putea plasa un naţional-ţără­nist ! Înlocuirea aceasta s’a făcut cu călcarea dis­­poziţiunilor clare ale art. 200 din Codul Coo­peraţiei. Vom vedea, cum va răspunde de mi­nistru Răducanu de această ilegalitate înaintea Curţii de Apel din Cernăuţi ca instanţă de con­tencios, la care d. Marcu a făcut cerere pentru anularea actului ilegal şi abuziv al ministrului naţional-ţărănist Răducanu!

Next