Glasul Bucovinei, ianuarie 1929 (Anul 12, nr. 2846-2867)
1929-01-24 / nr. 2863
Cernăuţi. lei 24 Ianuarie 1929 Numănil h®i 3 Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904B Bucovinei ORGAN NAŢIONAL ROMÂNESC n»«li Telefon Nr. 61 ■■ APARE ZILNIC ===== Tipografia: Telefon Nr. 288 Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român Exemplar Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Fiondor Nr. 33 ANUNŢURI Şl RECLAME se estecheză după tarif şi se primesc la Anul XII, No. 2864 Se primesc numai articole iscălite. Manucheete se înapoiază. nistraţie: Strada lancu Fiondor No. 33 Pentru lucrate In interiorul ziarului se urcă taxa ca «I« judecată in Cernăuți. ABONAMENTUL î m mm multi, pi Vi an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru țărani stkîc: pe ua an 300 lei, pe »/* an 160 lei, pe trei luni 60 lei. N»»ai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe Vs 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuți ziarul trimis afonă ptfta puter, iei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe/* an 700 lei. M fee la sediul ziarului. împroprietărirea Cetind desbaterile parlamentare, vedem că se agită mereu chestiunea împroprietăririlor în general şi în special aici la noi în Bucovina. Este timpul suprem ca această chestiune să-şi găsească soluţionarea ei definitivă. Exponenţii actuali ai puterii de stat nu au decât să grăbească cu acţiunea întreprinsă de guvernul trecut pentru intabularea loturilor de împroprietărire, căci această intabulare o cer cei împroprietăriţi cu toată insistenţa. Se pare însă că sub agitaţiunea aceasta se ascunde o veche făgăduinţa a agenţilor naţional-ţărănişti. Nu era adunare publică la sate, în care toţi Iacobanii, Chiriia, Lavricii şi Sabinii să nu fâgăduiască sătenilor o nouă împroprietărire şi acces liber la pădurile fondului. Dar atunci nu se gâsia nimeni care să întrebe pe aceşti fericitori ai ţărănimii de unde vor lua pământul pentru o nouă împroprietărire, când doar terenurile expropriate s’au împărţit deja la cei îndreptăţiţi şi când doară acest pământ nu este elastic ca să se poată întinde după voia şi dorinţa fericitorilor naţional-ţărănişti. Astăzi însă, când aceşti agitatori fără scrupule au ajuns la guvern, oamenii încep să-i tragă la răspundere şi să ceară respectarea şi împlinirea făgăduinţelor lor. Or, cu cea mai mare bunăvoinţă aceste făgăduinţe nu pot fi împlinite şi atunci lacobanii şi Chirilii se perindă la tribuna parlamentară pentru a face lumea să creadă că sufletul lor tremură de durere la suferinţa ţărănimii. In lumina faptelor condamnabile şi a imposibilităţii de a împlini făgăduinţele date, domnii aceştia apar în ochii ţărănimii amăgite, ca agitatori de rând cari nu ştiu să-şi ţină cuvântul. . Ne pare rău că ţărănimea pe care noi 10 ani de-a rândul am ajutorat-o şi am îndrumat-o pe calea cea bună, a ajuns în halul în care se găseşte. Noi n’am făgăduit nimic, dar am împroprietărit peste 5 milioane şi jum. de săteni, am lărgit islazurile comunale şi am asigurat ţărănimii de la şes pământul în poienile şi golurile de munte. Noi n’am făgăduit nimic, dar am creiat zeci de colonii de săteni în regiunea dintre Prut şi Nistru şi în valea Ceremuşului şi am grijit ca aceşti polonişti să-şi poată întemeia gospodăriile lor. Avem mulţumirea sufletească văzând că cei harnici şi muncitori dintre ei şi-au întocmit gospodăriile şi duc o viaţă bună şi vrednică. Nu mai orbim de grija pe care am avut-o pentru şcoală biserică, pentru încurajarea comerţului şi a ieşenilor şi pentru îndrumarea bună a activităţi cooperatiste. Dar, precum era firesc, noi numai oameni noi, n’am putut să mulţumim pe toţi. Şi aici nemulţumiţii au căutat alinarea durerilor şi tisfacerea nevoilor lor în făgăduinţele deşarte , unor oameni largi la vorbă şi înguşti late. Astăzi cei amăgiţi încep să-şi deschidă hrii şi să distingă neghina de grâu. In sufeţa lor ei fac apel la noi să le venim în aju. O vom face-o cu drag la vremea sa. Până aci însă recomandam tuturora să se resem- 24 IANUARIE Ziua de 24 Ianuarie e zi de mare sărbătoare pentru sufletul românesc de pretutindeni. Reprezentând sforţările milenare ale vitejiei strămoşeşti spre culmile idealului naţional, această zi marchează în istoria Românilor cea mai importantă etapă în preajma marii Uniri: unirea Principatelor româneşti într’un stat naţional, dobândirea independenţei şi regalitatea vechei Românii. Sărbătorind-o cu demnitate şi pomenind cu evlavie numele eroilor, cari au pecetluit, pe câmpiile Bulgariei, cu sângele lor marea operă a independenţei vechiului Stat român, precum şi numele acelor idealişti în frunte cu I. C. Brătianu, cari au condus, în această epocă, destinele Românismului — să unim toate forţele creatoare ale neamului nostru pentru a duce la isbândă deplină uriaşa operă de consolidare a noului Stat român. neze, să faca un examen sever de conştiinţă pentru ca în viitor să tragă ' ! .puţin o învăţătură folositoare din necazurile şi suferinţele cu cari încep să plătească astăzi aşa de scump încrederea lor în făgăduelile unor oameni fără căpătâi. * trimedin la Sf. Sinod Bucureşti, 22 (Rador). — Sf. Sinod ţine după amiază la Patriarhie o şedinţă sub preşidenţia I. P. S. S. Patriarhului Miron Cristea. Se va decide asupra Pascaliei. ■ • § • • - —-Cum înţeleg naţional-ţărăniştii să facă legile Bucureşti, 23 (Rador).— Sfatul parlamentar al partidului naţional-liberal s’a întrunit azi dimineaţă şi a decis să combată proiectul de lege privitor la comercializarea bunurilor statului, întrucât acordă prea mari drepturi guvernului. Anume se prevede că guvernul poate decide asupra concesiunilor printr’un simplu jurnal al consiliului, fără să mai aibă nevoe de o lege specială a Parlamentului. D. Stere împotriva disolvării consiliilor comunale şi judeţene Bucureşti, 22 (Rador).— Parlamentarii basarabeni au intrat în conflict cu d. Stere, pentru că acesta s’a pronunţat contra disolvării consiliilor comunale şi judeţene. -------------------------------------« • & 9 -------------------------------------- Situaţia încurcată a guvernului Efectele demagogiei Bucureşti, 22 (Radar) — Ziarul „ Viitorul” relevă că guvernul se găseşte acuma într-o situaţie foarte încurcată din cauza sporirii impozitelor. In opoziţie naţional-ţărăniştii au promis reducerea birurilor. Ajunşi la guvern, ei nu numai că nu şi-au putut ţinea promisiunile făcute în mod demagogic, ci au sporit chiar impozitele. Ilegalităţile ministrului naţional-ţărănist Răducanu Partidul naţional-ţărănist la fiecare ocazie vorbeşte de legalitate, dar actele guvernului naţional-ţârănist desmint aceste vorbe goale, ceia ce dovedeşte şi cazul înlocuirilor în Consiliul superior al Cooperaţiei. In baza art. 200 din Codul Cooperaţiei d. Dr. Vasile Marcu, un bun cunoscător al cooperaţiei, a fost numit prin decretul regal No. 1894 din 19 Iulie 1928 membru în Consiliul superior al cooperaţiei pe timp de 4 ani. Astfel Bucovina avea un reprezentant în acest consiliu, care are o importanţă deosebită în îndrumarea cooperaţiei, şi în care d. Marcu reprezenta în mod demn şi hotărât interesele cooperaţiei din Bucovina. Activitatea d-lui Marcu a fost apreciată de Consiliul superior al Cooperaţiei, care l-a delegat şi în comitetul de propagandă şi învăţământ, care funcţionează pe lângă acest consiliu. Dar iată ce se întâmplă: D. ministru al Muncii, Cooperaţiei şi asigurărilor, d. Răducanu, care umblă să-şi plaseze aderenţii săi politici, l-a înlocuit prin un decret pe d. Dr. Marcu prin un partizan naţional-ţărănist din Basarabia. Astfel Bucovina nu mai are nici un reprezentant în Consiliul Superior al Cooperaţiei. Desigur d. ministru Sauciuc-Săveanu se bucură de această ispravă! Dar această bucurie a d-sale dovedeşte că d. Sauciuc-Săveanu sau nu înţelege a apăra interesele Bucovinei, sau nu are nici o trecere în guvern. Actul d-lui Răducanu se prezintă însă şi ca o ilegalitate flagrantă. D. Marcu a fost numit prin decret regal pe timp de 4 ani şi nu putea fi înlocuit sau revocat fără nici un motiv şi numai pentru a se putea plasa un naţional-ţărănist ! Înlocuirea aceasta s’a făcut cu călcarea dispoziţiunilor clare ale art. 200 din Codul Cooperaţiei. Vom vedea, cum va răspunde de ministru Răducanu de această ilegalitate înaintea Curţii de Apel din Cernăuţi ca instanţă de contencios, la care d. Marcu a făcut cerere pentru anularea actului ilegal şi abuziv al ministrului naţional-ţărănist Răducanu!