Glasul Bucovinei, februarie 1929 (Anul 12, nr. 2868-2890)

1929-02-01 / nr. 2868

aga. 2 Ciulini fripţi pentru măgari Ni se comunică din Văscăuţi că în urma hotărîrii Sf. Sinod, ispravnicul Cer­năuţilor a revocat ordonanţa sa cu pri­vire la colindările după stilul vechiu. * * * Ni se telegrafiază din Văşcăuţi că în­dată ce a crăpat gerul s'a domolit şi stră­dania răscolnicească a unui lung obraz bisericesc din valea Ceremuşului. * * * Văzând că gerul continuă şi că iarna se întinde mereu, dl deputat Gorcea a intervenit pe lângă Consiliul eparhial pentru obţinerea unei noui cantităţi de lemn pentru cooperativa sa din Păi­teşti. * * Dl deputat Pintilei Chirilă din Siret a făcut­ o colectă pentru restabilirea gar­dului în jurul parcelei primăriei cedată d-lui avocat Rosenzweig. îndată ce pă­mântul se va desgheţa, se vor înfunda stâlpii cu ajutorul Siretenilor învitaţi la clacă. Este temere întemeiată ca dl Şe­­lepciuc să nu tulbure vestia clădi. * * * Dl avocat Huţu din Câmpulung a scos o gazetă pe două roţi, fiindcă una singură trosneşte. * * * De frica demisiei în alb, dl Iacob Pistiner nici n'a mai vorbit la mesaj. To­varăşul Roznovanul s'a dovedit mai cu­rajos, căci dânsul a spus cel puţin atâta că din sudoarea muncitorilor dânsul ri­dică o leafă anuală mai mare ca cea a mitropolitului. * * * Se svoneşte, căcii Kosty Krakalia de­putat majoritar, se trudeşte de săptămâni cu desemnarea unei noui hărţi a Bucovi­nei şi cu abaterea albiei Nistrului pe la sud de Cernăuţi. Date fiind dificultăţile de teren, nu credem ca opera deputatului plebescitar să reuşească aşa uşor. * * * Ni se telefonează din Câmpulung că procesul d-lui deputat Spânu pentru muntele din Coşna se va putea judeca numai în sesiunea de primăvară a Curţii cu juri. * * * Dl deputat Jeleriu se simte surmenat în urma discursului de la Teatrul Naţio­nal din ziua de 24 ianuarie. Pentru re­facere a obţinut de la dl Sauciuc-Săveanu un concediu de zece zile. In timpul ab­senţei sale de la redacţia „Cuvântul Ţă­­rănimei“, gazeta va fi îngrijită de unchiul şi şeful de cabinet al d-lui ministru, dl G. Palievici. Dl Alvirescu nu a primit sarcina a­­ceasta interimară, fiind ocupat cu repa­rarea aparatelor dela institutul Zander din Vatra-Dornei, pe care din prea multă pricepere le-a stricat astă-vară. ---------------------• • • •---------------------­ Orice bun cetăţean să ci­tească „Glasul Bucovinei GLASUL BUCOVINEI IDg cg, miniştri al Mii? Se pare că totuşi este adevărat ce s’a spus dela început şi ce noi am refuzat să cre­dem : că d. Sauciuc a ajuns ministru numai, ameninţând cu demisia cum a făcut-o şi d. Bocu, căruia d. Maniu a trebuit să-i inventeze un minister special, al Banatului. Căci intere­sele Bucovinei nu prea vedem să le apere d. Sauciuc. Este adevărat că desa dă foarte dese interviewuri prin „Leibjournalul“ naţional-ţără­nist „Morgenblatt“ şi se aventuriază la pro-­­­eeţii neîmplinite, făgăduind de trei luni de zile disolvarea consiliului municipal din Cernăuţi ba Miercuri, ba joi, ba în trei zile, ba în cinci săptămâni. Căci frăţiorul ministrului, plecat din magistratură cu o eleganţă speci­fică ce se poate vedea în „Monitorul Oficial“ ţine prea mult să fericească oraşul Cernăuţi cu priceputa şi mai ales desinteresata sa con­ducere. Dar peste căpătuelile familiare se pare " că nu se prea întinde entusiasmul politic şi ad­ministrativ al d-lui ministru fără portofoliu. Căci nici atâta autoritate n’a avut d. Sauciuc să-l înfrâneze pe năbădăiosul de prefect care s’a amestecat în treburi bisericeşti, admiţând sărbători la date oprite de Sf. Sinod. Iar în 28 Noembrie 1928 d. Sauciuc, sfătuit de nenorocitul şi pătimaşul său mentor politic din afară de organizaţia d-sale, a ad­mis ca guvernul central să trateze Bucovina ca o cantitate neglijabilă, oprind această fru­moasă şi istorică provincie să-şi serbeze ani­versarea de zece ani de la Unirea cu patria mamă pe care ea cea dintâi a proclamat-o cu entusiasm şi fără nici o condiţiune. Sau poate, fiindcă pe d. Sauciuc nu l-au pasionat, până când un anumit noroc orb l-a svârlit pe neaş­teptate în politică, nici­odată probleme naţio­nale, dânsul se crede acum dispensat de a apăra interesele Bucovinei ? Şi mai grav este cazul cu modificarea legii administrative. Prin modificarea pe care actualul guvern o inten­ţionează în Bucovina se vor desfiinţa trei ju­deţe, rămânând această provincie numai cu­­două judeţe. Orişicine îşi poate imagina pier­derea cea mare pe care vor îndura-o toţi Bu­covinenii în domeniul naţional, politic, econo­mic şi administrativ. Ce spune la aceste in­­tenţiuni ale guvernului d. Sauciuc-Săveanu ? A expus dânsul punctul său de vedere, dacă are unul? A apărat dânsul în vreunul din de­sele consilii de patru ore măcar timp de cinci minute Interesele Bucovinei ? Sau poate — pe dânsul nici nu-l întreabă nimeni!..." ---------------------• • • •--------------------­ No. 2868 In ziarul „Ordinea“ din București ziaristul profesionist M. Burilleanu publică de vre­o săp­tămână o serie de articole, prin care îl demască pe deputatul guvernamental Pamfil Şeicaru zis Popescu, directorul ziarului „Curentul“, ca fiind complice în fraudele petrolifere. Dl Burilleanu îl mai acuză pe guvernamentalul P. Şeicaru de o serie de alte fapte infamante, ca şantaj, es­crocherie etc..., scriind pe un ton de-o nemai­văzută violenţă. Interesantă este mărturisirea pe care cu a­­cest prilej o face dl Burilleanu. S’au găsit, scrie d-sa, colegi profesionişti, adecă ziarişti cari, in­vocând solidaritatea profesionismului gazetăresc, îi cerură să nu-l atace pe gazetarul P. Şeicaru. Am refuzat, declară inexorabil dl Burilleanu, şi astfel asistăm de câteva zile la una din cele mai drastice execuţiuni publicistice aplicate fără cruţare unuia din teroriştii cei mai îndrăzneţi ai publicisticei noastre. Cel vizat prin această campanie, deputatul naţional-ţărănist P. Şeicaru, a încercat să se a­­pere de la tribuna camerei. Dar nici el însuşi nu a fost mulţumit de „succesul“ avut. „Curentul“, gazeta d-lui P. Şeicaru, nu suflă un cuvânt, căci probabil „dispreţuieşte“ pe colegul dela „Ordinea“.... Insulte, acuzaţiuni din cele mai grave, terfeliri, sancţionate dintr’o parte şi din cealaltă cu „dispreţ suveran“!... Iar biata noas­tră opinie publică poate fi, desigur, foarte în­cântată de calităţile morale ale acelora cari sunt informatorii ei de fiece zi! Da, aşa stăm cu ga­zetarii noştri profesionişti!... Stadiul tratativelor optanţilor Bucureşti, 31 (Rador). Ş­tri au sosit aici membrii în delegaţia pentru tranşarea conflictului optanţilor Dr. Şerban şi V. Puriliu, şi au raportat guvernului sta­diul tratativelor. Raportul e foarte favorabil, şi e de aşteptat pentru timpul cel mai apropiat încheierea tratativelor de la San Remo. --------------• • • •--------------­ Groaznic accident de tren în Austria 4 morţi, 20 grav răniţi Vie­na, 31 (Rador). — Lângă Regens­burg s'a întâmplat ori după amiazi un groaznic accident de tren. Un accelerat s’a ciocnit cu un tren de marfă. 4 per­soane au fost omorâte şi 20 grav ră­nite. Şi numărul celor uşor răniţi e foarte mare. Vina o poartă mecanicul trenului ac­celerat, care a trecut pe lângă 2 semnale de oprire, fără să le respecte. • • • • (Mi ptonishi intre ei ■ —■ ' t • • •-------------------­ In ajutorul Basarabiei Corpul didactic al liceului „Dimitrie Can­temir“ din Cozmeni, urmând invitaţiei Ministe­rului Instrucţiunii de a contribui la ajutorarea Basarabiei, lipsită în câteva judeţe de hrană, a aranjat Miercuri în 23 i. c. o serată. Comitetul aranjator şi-a dat cea mai mare osteneala ca această petrecere să reuşească. Publicul intelectual din Cozmeni, fără deo­sebire de religie şi naţionalitate, a binevoit să contribue cu donaţiuni pentru bufet şi cu foarte multe suprasolviri. Menţionăm contribuţiile fa­­bricei de zahăr din Lujeni şi ale fabricei de bere I. Beii din Siret. Sala de gimnastică a liceului era frumos decorată. La serbare a participat tot ce Cozmenii au mai select. S’a petrecut într’o ad­mirabilă animaţie până în zori de zi. Suma adunată se ridică la peste 10.000 lei. Gestul corpului didactic dela liceul din Coz­meni, merită toată lauda. C­o­r­e­s­p. ------------------• • • 9 —....................... Se discută numai totalul împrumutului Bucureşti 30 (Rador). — Se spune că îm­prumutul se va semna astăzi (cu toate acestea d-nul ministru Sauciuc-Săveanu a spus-o pe şleau la clubul naţional-ţărănist că împrumutul a fost încheiat. Se vede că d-nul Sauciuc-Să­veanu este bine informat! N. R.). Se mai spu­ne că singurul punct care a rămas în discuţie este totalul împrumutulu­­i celelalte chestiuni fiind deja aranjate. E probabil ca suma totala a îm­prumutului să fie între 70 și 80 milioane dolari. La împrumut vor participa bănci franceze, engleze americane, italiene, germane, cehoslo­vace, olandeze, elveţiene şi belgiene. Dobânda este de 7 la sută, cursul de emisiune 89 şi jum., minus comisionul bancherilor. împrumutul este rambursabil în 30 ani. D. Charles Rist va fi numit consilier la Banca Naţională, fără drept de veto. Bucureşti 31 (Rador). — Tratativele pri­vitoare la împrumut au continuat ori toată ziua --------------------• • • •-------------------­

Next