Glasul Bucovinei, martie 1929 (Anul 12, nr. 2891-2914)

1929-03-01 / nr. 2891

Pag. 2| I Organizaţiile învăţătoreşti ameninţate de boala discordiei Organizaţiile învăţătoreşti de la noi aveau a­­cel bene, că cuprindeau în sânul lor pe toţi membrii corpului didactic primar, fără deosebire de crezul politic al unuia sau altuia din ei, ros­tul acestor organizaţii fiind promovarea intere­selor pur profesionale ale stării învăţătoreşti, fără orice dedesupturi politice sau de partid. Cu venirea la putere a naţional-ţărăniştilor, lucrurile încep a lua o altă întorsătură. Elemente cari au stat până acuma cu totul la o parte, nefiind capabile să contribue cu ceva efectiv la activitatea organizatoare a colegilor mai de seamă, ies acum din obscuritatea în care s’au complăcut până astăzi şi, prin lovituri de surpriza, încearcă să se cocoţeze în fruntea organizaţiilor învăţătoreşti, crezând că prin pre­zenţa lor figurativă în acele locuri, vor aduce cine ştie ce aport politic partidului, în care peste noapte s’au trezit înrolaţi. Şi un astfel de început s’a făcut la adu­narea generală ordinară a Asociaţiei corp­ di­dactic primar din municipiul Cernăuţi, ţinută la 27 Ianuarie a. c., când mai mulţi fruntaşi de ai partidului naţional-ţăranist, cari în tot timpul di­scuţiilor din jurul unei destul de voluminoase ordine de zi, au tăcut ca proverbialul pion din cucuruz, au ieşit la ultimul punct al ordinei de zi „Alegerea comitetului“ cu titlule de votare gata fabricate, pe cari nu s’au jenat să le dis­­tribue celor prezenţi, cerând să-i voteze. Mulţu­mită prezenţii câtorva participanţi cu vederi mai sănătoase, planul strategic n’a reuşit în între­gime şi astfel în comitetul nou ales au intrat şi elemente mai de valoare, cari, să sperăm, că nu vor admite ca o organizaţie pur profesională să fie transformată într’o sucursală de partid po­litic. Invăţătorimea din oraş este indignată de fe­lul cum, şi de îndrăzneala cu care s’a făcut a­­legerea noului comitet, la care alegere au votat chemaţi şi nechemaţi şi anume nu numai cu o singură ţidulă de votare, şi, ca să fie izbânda nu numai mai mare, dar şi mai sigură, cu câte mai multe deodată, pentru că numai aşa se poate explica faptul că au eşit de două ori atâtea voturi, câţi votanţi erau în sală. Că au fost a­­leşi în comitet şi nemembri, asta e chestie de partid şi nu de statute. Contra acestei alegeri s’a înaintat un bine motivat protest, în care s’a cerut o nouă adu­nare generală şi o alegere a comitetului Asocia­ţiei în conformitate cu normele statutelor ei. Un învăţător Liga Naţiunilor va discuta problema minorităţilor Bucureşti, 27 (Rador). — In apropiata se­siune a Ligii Naţiunilor se va discuta pe larg problema minorităţilor. D. Titulescu va da lă­muriri asupra situaţiei reale a minorităţilor din ţară, servindu-se de datele furnizate de repre­­zintanții minorităților cari au vorbit în Par­lament. ....-' —■ ■■ ■ ■ • • • •----------------------­ Numiri în diplomaţie Bucureşti, 27 (Rador). — Săptămâna vii­toare se vor face numirile nouilor consilieri de legaţie. ......... • • • »----------------­ Reforma administrativă București, 27 (Rador). — Anteproiectul re­formei administrative va fi supus unei ample re­vizuiri. D. Maniu va modifica articolele care nu corespund spiritului administraţiei noastre. Citiţi „Glasul Bucovinei“ GLASUL BUCOVINEI Intre guvern, prefect şi deputaţi Ştirea adusă de unele ziare, că guvernul ar proiecta, în cadrul noii legi administrative ce o pregăteşte, desfiinţarea a trei judeţe din Bu­covina, între altele şi a judeţului Rădăuţi, a stârnit fireşte în toate cercurile din acest judeţ o îngrijorare cu atât mai adâncă, cu cât toată lumea este prea convinsă, că actualele mario­nete de parlamentari, cari reprezintă judeţul no­stru, fie prin calităţile lor personale, fie din frica demisiilor date în alb,­­trunt în stare de a respinge un atentat ce se pregăteşte în contra celui mai românesc judeţ din Bucovina. Dealtfel nici nu se poate cere actualilor aleşi ai judeţului Rădăuţi, ca pentru desfiinţarea judeţului care le-a dat mandatele, să-şi negli­jeze preocupările lor personale mai importante care nu admit amânări. Ştefan, capul listei, mobilizează pe toţi prietenii săi din Bucureşti cu Pompiliu cel ver­zui în frunte, pentru a se institui o nouă an­chetă în chestiunea hergheliei, care să-l spele pe fratele său şi să-l scape de noile încurcături cari au intervenit şi cari sunt în măsura de­ a periclita egemonia familiei Larionescu în cadrul partidului ţărănist din Rădăuţi. Pe lângă aceasta domnia-sa­ mai trage şi sforile în chestia primă­riei Rădăuţi, unde doreşte să instaleze ca pri­mar, un alt vlăstar al familiei sale —, până acum însă fără succes—, în chestia cassei bol­navilor, unde i-a succes să-şi plaseze electorul şi amatorul de moşii ruinate Ifrimucă, în chestia comunităţii izraelite, unde a ştiut să-l convingă pe prefectul judeţului că interesele noastre na­ţionale cât şi cele ale ţărănimii reclamă schim­barea evreilor conducători până acuma cu al­ţii, etc. Al doilea de pe listă a sacrificat deja destul pentru județ, când, în cursul campaniei electo­rale, a asistat la trei adunări politice de aici. Mai pui pe lângă asta că onoarea de a avea pe cumnatul unui ministru deputat, este o recom­pensă destul de mare pentru voturile date!!! Ce să mai zici despre­ ceilalţi parlamentari ai bietului nostru judeţ ? Ştefănică nevricosul trebue să-şi asigure situaţia la internatul din Rădăuţi, Pentelică din Tereblecea are destul de lucru pentru a sprijini gardul prietenului său Isiu la parcela primăriei Siret. Iar Gheorghe „sănătorul“ îşi plânge cârşma desfiinţată, face curs elementar de citire în Senat şi toarnă la denunţuri penale în contra sătenilor săi, sătui de „sănătoria“ lui. Aloisie cu Bumbu visează visuri teutonice şi Teofil prezidează cele mai importante şedinţe ale Senatului, citeşte din când în când carnetul său de făgăduieli făcute la alegerile parlamentare din 1907 şi încolo ad­miră discursurile clasice ale nepotului său de la „Cuvântul Ţărănimii“. Şi după atâta muncă să-i mai ceri să se intereseze dacă ţăranii noştri vor merge pentru aranjarea treburilor la Rădăuţi sau la Suceavă!? Aceasta o fi înţeles şi d-1 Prefect al jude­ţului Rădăuţi, când a ordonat tuturor consiliilor comunale din judeţ să voteze o moţiune de protest în contra desfiinţării judeţului. Ne bucură acest interes ce-l poartă d-1 prefect judeţului nostru şi-i mulţumim. Dar această măsură­­ are şi o altă lăture! In primul rând ni se arată că şeful administrativ al judeţului nu are nici o încredere în cei cari acum două luni au fost aleşi prin „marea lor popularitate“ şi prin pro­tecţia d-sale. Este o lecţie bună ce o dă repre­zentantul puterii centrale „aleşilor poporului“ ! In al doilea rând d-l prefect denotă şi o neîncredere în actele de fericire a poporului, inaugurate de actualul guvern. D-sa cere pro­testul celor ce au fost aleşi sub trecutele gu­vernări în contra actelor proiectate de aleşii actualului guvern! Este o mărturisire sinceră că actuala guvernare încă nu ni-a adus fericirea desăvârşită şi că sunt cazuri unde „aleşii jan­darmilor“ pot critica şi corecta greşelile „aleşilor gărzilor cetăţeneşti“. Este o lecţie bună ce o dă un fiu al jude­ţului fericitorilor şi reformatorilor de la centru. Dixi. ■■■■■■ ■ • • • •---------------------­ Mare incendiu la Constanţa In Constanţa a izbucnit la institutul Vasiliu un mare incendiu, căruia i-a căzut jertfă o mare parte din clădire. Pompierii sosiţi la faţa locului numai cu greu au putut localiza focul, întrucât acesta s’a întins şi asupra clădirilor din apro­piere. Totuşi după o muncă de câteva ore au reuşit să izoleze celelalte clădiri. Incendiul a durat peste şase ore, cauzând o pagubă de un milion lei, care e acoperit prin asigurare. (Rador). In slujba şantagiştilor In legătură cu ancheta ce s’a făcut la Cer­năuţi în chestiunea impunerilor şi a campaniei de denunţări înscenată de o presă grăbită să terfelească pe funcţionari, servind interesele mâr­şave ale unor oculţi bandiţi şantagişti, ziarul „Allgemeine Zeitung“ din 28 Februarie c. aduce un foarte judicios articol sub titlul sugestiv: „Delatorii pe lucru“. Intre altele acest ziar spune în articolul citat: _____Și coresponden­tul ziarului „Universul“ crede că ar fi adevă­rate cele ce le relatează ziarului său. Din ne­norocire acest corespondent are obiceiul de a vedea lucrurile din Bucovina şi mai ales cele din Cernăuţi sub un aspect care nu corespunde de loc realităţii. El pare să fie victima unor oameni cari au interesul să răspândească despre Bucovina în presa din Bucureşti ştiri pe cari apoi să le poată exploata în folosul lor. Şi de data aceasta acest corespondent e în apele a­­cestei elice, pe care întreg oraşul o cunoaşte. Oamenii aceştia operează cu nume şi cifre, încât la prima vedere îţi produc impresia că dispun de probe. In realitate ei fac din ţinţar armăsar. Unul din relele principale cari bântite oraşul nostru este că o bandă de indivizi cer­taţi cu morala se îndeasă să facă numaidecât pe intermediarii între autoritatea fiscală şi con­tribuabili pentru a mijloci impunerea, iar dacă sunt refuzaţi, denunţă. Această speţă de delatori­e şi la spatele relatărilor ziarului „Universul“, al cărui corespondent nu e în stare să sesizeze adevărul în chestiune“..........Până aci „Allge­meine Zeitung“. Din parte­ ne adăugăm: Fireşte, ancheta să se facă cu toată rigoarea. Acolo unde se vor afla nereguli să se aplice sancţiunile cuvenite. Dar să nu se anticipe chiar prin ziare asupra unor cercetări în curs şi mai ales să nu se ter­felească şi înjosească prin insinuaţiuni un întreg corp de funcţionari. Este adevărat că trăim în epoca poliţismului denunţător şi insinuant de sus, de la tribuna camerei, până la şantagiştii cari lucrează în întunerec, dar pentru aceasta nu e nevoie ca şi organele de publicitate mai de seamă să se coboare la rolul de hamalâc pentru cei ce trăesc din banditisme şi şantaj! -----------------• • • •----------------­ Viza carnetelor ofiţerilor de rezervă Se aduce la cunoştinţa tuturor ofiţerilor de rezervă, care domicilează stabil pe teritoriul Cer­cului de Recrutare Cernăuţi că viza livretelor Md. E. I se face în fiecare an în luna Martie . Itinerarul e următorul: 4 Martie se pre­zintă la viză ofiţerii a căror nume începe cu A ; 5 Martie cei cu B ; 6—C ; 7—D ; 8—E ; 9—F ; 11— G; 12—H; 13—I şi J ; 14—K ; 15—L; 16—M; 18—N ; 19-D ; 20-P; 21-R; 22—S; 23—­T ; 26—U ; 27—V ; 28—W; 29-X şi Y; 30-Z. Ofiţerii de rezervă cari domicilează în Cer­năuţi se vor prezenta personal, iar cei din pro­vincie vor trimite carnetul Md. R. 1 recomandat pe adresa Cercului de Recrutare Cernăuţi pentru viză, şi cari se vor înapoia apoi vizate prin pos­turile de jandarmi. Avându-se în vedere că se pot ivi cazuri izolate ca parte din ofiţerii de rezervă să nu se poată prezenta pentru vizarea carnetului în

Next