Glasul Bucovinei, iulie 1929 (Anul 12, nr. 2983-3007)

1929-07-02 / nr. 2983

Ziarul­­ Telefon Nr. 61 W ■" ■!" " ___ Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuer­­ele nu se Înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLFinB se calculează după tarif şi se primesc la admi­­nistraţie. Strada lancu Flondor No. 33 Pentru inserare In interiorul ziarului se urcă taxa cu 500/t. Forul de judecată in Cernăuți. ORGAN NAȚIONAL ROMÂNESC —-----. APARE ZILNIC . Tipografia: Telefon Nr. 286 ABONAMENTUL: «î aa 800 lei, pe un an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ■ani zilnic, pe un an 300 lei, pe 1/2 an 160 lei, pe trei luni lei. Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe */a an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis •casA prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe */a an 700 lei. Profile se fac la sediul ziarului Cuvântarea d-lui Vintilă I. C. Brătianu ţinuţi în ziua de 30 iunie a. c. la marele Sfat politic al organizaţiilor P. N. L. din Bucovina Cu ocazia examinării ce am făcut în con­ferinţele ţinute în provinciile noui asupra politicei actualului partid de la guvern, atât în opoziţie, cât şi de când au conducerea treburilor publice, trebue să recunoaştem perseverenţă, o unitate în această politică în toate direcţiile, dar şi din nenorocire că această unitate s’a manifestat în­­tr’o politică dăunătoare intereselor României Mari, ceea ce crează astăzi o situaţie grea, nu numai ţării, dar încă pune în neputinţă pe con­ducătorii actuali ai intereselor statului să-şi în­deplinească sarcina ce le revine. Politică guvernului faţă d­e m­inoriăţi Aliaţi — în opoziţie — în Ardeal, cu mi­norităţile şi în deosebi colaboratori cu iridenţa maghiară, şi cu acţiunea de destrămare ce caută prin anarhie s’o facă cei dela Budapesta, ei, astăzi la guvern, găsesc din ce în ce mai mult rezistenţa aliaţilor de ori în acţiunea concordanta a lui Beth­len dela Budapesta, şi al lui Bethlen dela Cluj, şeful minorităţii maghiare. Această cârdăşie încearcă să zădărnicească orice acţiune a unui guvern al României Mari, care nu va putea, fără revolta unanimă să ia o atitudine hotă­râtă şi românească faţă de încercările de des­trămare din afară. Deci un guvern, care pre­tinde să-şi găsească sprijinul de căpetenie în Ardealul românesc, nu va putea — promisiu­nile din trecut, astăzi producându-şi efectele — să facă o acţiune de apărare naţională pe care o cere ofensiva concordanta a vrăjmaşilor din afară. Aceiaşi politică nesocotită şi nenaţională dusă în timpul opoziţiei în Basarabia, se răz­bună astăzi la guvern. Guvernul a fost silit, prin acţiunea noastră de trezire a datoriei lui, şi revolta întregei opinii publice româneşti, să ia atitudine în contra comunismului, instrument direct al Moscovei. El este în greaua situaţie, pe de o parte şi de a lua măsuri contra aliaţilor din opoziţie, şi a desaproba direct sau indirect instrumentele conştiente sau inconştiente din Basarabia, care ajută acţiunea Sovietelor, azi făcând încă parte din rândurile partidului lor, precum Stere, cu toţi iacobeştii şi liposteinii. Iar la d-voastră în Bucovina, prin aceiaşi acţiune nesăbuită în afară de colaborarea făcută cu partidele comuniste, socialiste şi sioniste şi în această provincie, s-au aliat din opoziţie chiar cu o acţiune, care era strâmtă şi condusă din afară de hotarele noastre şi pentru interese, care veniau în contrazicere cu acele ale conso­lidării României Mari, şi vedem astfel azi în Bucovina pe reprezentantul politicei ucrainene, aliat principal al guvernului şi atotputernic în această provincie. Politica primejdioasă a naţional­­ţărăniştilor Deci în opoziţie partidul naţional-ţărănist s-a bazat, pentru acţiunea lui, pe acţiunile cen­trifuge şi dăunătoare ale României­­Mari. Astăzi, la guvern, această politică făcută contra intere­selor naţionale se răzbună. Noi ca­ri nu am fă­cut această politică, şi cari am urmat pe acea de consolidare a României Mari, am putut regula cu Ungaria aproape toate conflictele lă­sate de războiu, cu acest stat vecin, iar prin constituţie, şi prin legea cultelor, am putut aşeza în’finteri’or—fără nici o presiune din afară— nor­mele de viaţă normală cu minorităţile etnice. Cu Rusia am putut regula conflictele de veci­nătate pe Nistru, nu am putut însă relua toate relaţiile de vecinătate aceasta însă nu din vina noastră. Ultimele manifestaţiuni, făcute de oficialita­tea de la Budapesta, modul cum a fost pri­mită atitudinea umilitoare, pe care guvernul ac­tual continuă tratativele de la Viena pe chestia optanţilor, a găsit de bine să o ia, faţă de ame­ninţările Ungariei, precum şi ultima ofensivă co­munistă, în Basarabia, arată mai bine ca orice,care politică corespunde mai bine intereselor noastre şi păcii generale, adică aceea de apărare a drep­turilor noastre, sau aceea urmată de actualul gu­vern, politica de „sărut-mâna“ şi de uitare a acestor drepturi. Problema minoritară In ceea ce priveşte caracterul ce această ati­tudine a guvernului dă acţiunii ucrainene din Bucovina trebue să ştim să deosebim politica generală, pe care trebue s’o ducem, de înfră­ţire cu toţi cetăţenii români, de orice religie, şi de orice naţionalitate, în cadrul intereselor sta­tului român de politica ce încearcă unii con­ducători ai politicei minoritare dinăuntru de a se pune în slujba intereselor de destrămare a celor din afară. Popor, care ne-am desrobit în cursul seco­lului al 19-lea în urma proclamării şi victoriei principiilor naţionale şi democratice, nu noi vom vedea cu ochi răi aplicarea acelor principii la popoarele vecine, cum este cel ucrainean, de peste hotare, doritor ca şi noi de a avea o viaţă proprie în hotarele sale etnice; însă ceea ce trebue să se ştie este, că, prin caracterul covârşitor ro­mânesc al statului român, în cadrul vieţii acestui stat naţional, trebue ca populaţiunile ce trăesc alături­­de noi, care în realitate sunt în mino­ritate, faţă de majoritatea copleşitoare a acestui stat, nu-şi pot găsi viaţa lor normală de pro­păşire decât în cadrul intereselor şi hotarelor statului român. Rolul Bucovinei în România Mare Greutăţile economice pe care le întimpină şi Bucovina, ca şi toate celelalte provincii, şi aş putea să zic toate statele din Europa după marile zbuciumări ale războiului mondial, nu vor putea fi decât trecătoare. Bucovina, după părerea mea, este o pro­vincie, care prin situaţia geografică şi pentru marile interese ale Rom. Mari, va avea un rol important de jucat în transitul nostru. Precum gurile Dunării sunt chemate să fie calea de tre­cere pt. comerţul nostru oriental şi sudic, Bu­covina trebue să fie una din căile principale de schimb pentru politica noastră către Nord. Ţară, cu produse agricole ale climei meridionale a Europei, o bună parte din principalele pieţe de desfacere viitoare a produselor noastre va fi către miază noapte, când liniile de transporturi nor­male vor fi organizate, şi când relaţiile comer­ciale corespunzătoare vor fi stabilite. Organi­zarea noastră economică trebue să ţie seama atât pentru politica de transporturi, cât şi pentru politica economică generală ca Bucovina să de­vină una din întrepozitarele comerţului nostru exterior. Ea este deci interesată în restabilirea necesară a creditului general a ţării. Iată de ce trebue să-şi dea seama, mai mult ca oricare provincie, de legăturile strânse ce există în consolidarea creditului, între conso­lidarea bugetului şi colaborarea capitalului străin. Guvernul a zdruncinat creditul nostru în afară Creditul este încredere şi încredere nu se poate stabili, decât dacă acela care îl cere este un factor viu şi conştient de drepturile şi obli­gaţiunile sale, nu se poate da credit normal unui rob, nici cetăţeanului unui stat, ale cărui finanţe ar fi în dezordine şi a cărui politică ar fi de neîncredere în propriile lui puteri şi necunoştinţa drepturilor şi datoriilor lui. Am avut 7 ani de echilibrare bugetară şi de continuă îndreptare a consolidării monetare şi a situaţiei economice. Este un capital pe care l-am dat noi ţării. Iată de ce forma de pomană, de milă şi umilinţă şi de neîncredere în propriile noastre putinţe, care se dă în momentul acesta de re­

Next