Glasul Bucovinei, septembrie 1929 (Anul 12, nr. 3032-3055)

1929-09-01 / nr. 3032

Mkiship ,3» A m v Cernăuţi Duminică 1 Septemvrie î$29 M-'—*»ul Lei 3 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi! Strada Iancu Piondor Nr. 33 Anul XII. No. 3032 Ttpegrsfla! Telefon Nr. 28® ft^UNTURJ Sl RECLAM® M tarif sl M primeze ta atefewf*»? Unsa Piondor No. 33 Pestre bm&te ta tatorton*! sterului» urci texa «»68%. sS» i«*d«C8tă In Cemâafl. XY&mh Teîfcfcr. Nr. 61 PIPfiRE ZILNIC ABONAMENTUL: p» *' m i£X! M, p« % an 300 lei, pe trei luni 190 lei, pentru tărael busies pe tsa aa 300 lei, pe V* an 160 lei, pe trei luni SO lei. NS%ms «uns arai de Duminică , pe un an 120 lei. ne Vi ®u T6 P« trei luni 35 leL Pentru Cernăuţi ziarul trimis rt* confer, le!66 lunar. Pentru străinătate pi ua u 1200 iei. pe V* an 700 lei. PIAPite R8 ies la sediul ziarului? Se primesc numai articole iscălite. Manuerele nu se Înapoiază. Comandele de asalt şi răvaşurile d-lui Mihalache D-l Mihalache, în opoziţie, comanda pe la toate întrunirile: „armele piramide“, „gata de asalt“ etc. Nici princap nu-i trecea feciorului de gospodar să îndemne oamenii să are şi să samene, să ii arate că numai aşa îşi vor îndrepta rosturile lor. Numai din mişcarea dăscălească a degetului se mai vedea că omul a avut altă dată şi un modest rol cultural la Topoloveni. Vedeniile războiului şi dorul de putere îl chinuiau şi-i tulburau mintea. Comandele din opoziţie le execută acuma voinicii în nenumărate locuri din întreaga ţară, ultimele informaţii spun că şi un căpitan a fost lucrat la Călăraşi voiniceşte, iar poliţaiul din loc a găsit numai cuvinte de persiflare pentru căpitanul lovit până ce a rămas în nesimţire. Cei mai îndârjiţi critici ai regimului liberal găsesc acuma că altă dată, când se întâmpla, „ilegalitatea era bine crescută“ — şi comparaţia se face din tactică de opoziţie pentru a acredita părerea că au mai fost asemenea manifestări, dar numai nu aşa de fără de ruşine; de fapt o astfel de stare de lucruri România nu a cunoscut, de când există ca stat independent, cu constituţie şi organe de siguranţă. Sub guvernarea naţional-ţărănistă începe a dispare chiar simţul legalităţii şi pe câte un maniac îl vezi chiar înşirând cele mai stranii aberaţii ale partidului naţional-ţârănist, ca înfiinţarea cetelor de voinici, între meritele cele mai de seamă, lăudându-l că a înlocuit jandarmeria statului cu cetele de bătăuşi. Cu drept cuvânt un om cu experienţa d-lui Argetoianu a afirmat la întrunirea dela Cernăuţi, în care s’au desbătut cele mai serioase probleme de stat, şi nu scumpirea tabacului, cum a afirmat d-l Maniu în Parlament, fără nici o grijă de adevăr — că punctul vulnerabil al ţării noastre este astăzi criza de autoritate, ori cât de mare ar fi celelalte dificultăţi cari se pot învinge mai uşor. Şi de atunci criza morală s’a agravat într’un mod înspăimântător. In opoziţie naţional-ţărăniştii făceau din orice piedică ce o întâlneau o „ilegalitate“ nemaipomenită. Un incident — cel al d-lui Halipa—acuma, ca de când a ajuns ministru, mai bine cunoscut şi de aceea fără aureola nemeritată — făcea pe diferiţii naţionali şi ţărănişti să-şi coordoneze apetiturile şi să dea asalt pentru a răsturna guvernul, iar după ce se li se frângea avântul, proclamau teoria legitimei apărări, pe care însă o exercitau, în felul agenţilor provocatori, cu anticipaţie, îndemnând pretutindeni lumea la revoltă. „Astăzi, scrie dl Şeicaru, prieten al naţ.-ţăr. şi deputat ales de dânşii, ciomegile s’au permanetizat şi când nu mai sunt alegeri!“ Anarhia însă nu înmugureşte, cum scrie ziaristul, prietenul naţ.-ţărăniştilor, atenuând lucrurile cu cât nu mai este în stare, ci ea este în floare şi ameninţă să vie dezastroasă, dacă o mână sdravănă nu va opri la timp avalanşa contagioasă a sălbătăciei nebune. In această atmosferă, la care au contribuit şi comandele de instigaţie ale d-lui Mihalache din vremea opoziţiei, vin bucolicele d-sale să înveţe pe plugari cum seară şi cum se seamănă, cum se întoarce brazda în adierea răcoritoare a aerului de la ţară. Ce părintească grijă din partea unui ministru de agricultură, care şi-a potolit acuma răvolta ! Dar dacă dl ministru al agriculturei ar fi înzestrat, cu banii cheltuiţi din gros pentru pomposul congres agricol, câteva şcoli cu pământ şi unelte, câtă ştiinţă agricolă nu s’ar fi făcut şi mai temeinic decât cu actualele şi viitoarele răvaşuii. Şi apoi , pentru cine sunt ele menite pentru gospodari sau pentru voinici ? Gospodarii n’au nevoe de ele, iar voinicii au altă grijă. Oamenii serioşi sunt însă de părere că pentru gospodari sunt de urgentă nevoe bani şi unelte agricole, iar pentru „voinici“ o grabnică şi simţitoare înfrânare; răvaşurile, însă oricât de frumoase ar fi, sunt de prisos şi contrastează urât cu făgăduelile tuturor bunătăţilor cari aveau să le aducă naţi-ţărăniştii şi plugarilor ca şi celorlalte categorii de cetăţeni. kbb Tulburările din Palestina Ierusalim 31 (Rador).—Ministrul coloniilor a dat un comunicat, arătând că situaţia încă nu este clară. Arabii au încercat să treacă frontiera Siriei pentru a pătrunde în Palestina. Arabii însă au fost împiedicaţi la ajungerea acestui obiectiv, printr’un bombardament violent al avioanelor engleze. W Sfat politic la Câmpulung Membrii delegaţiunii permanente din judeţul Câmpulung împreună cu şefii de sectoare sunt invitaţi în şedinţă pentru Luni, 2 Sept. a. c. orele 10 dimineaţa, în localul clubului Naţional-Liberal din Câmpulungul Moldovenesc. Sfatul va fi prezidat de preşedintele Organizaţiei N. L. dl Ion I« Iiistor» care va face o expunere asupra situaţiei politice. La ordinea zilei sunt chestiuni în legătură cu organizarea partidului şi cu propaganda politică. Silai la Sinp Membrii delegaţiei permanente din judeţul Storojineţ, împreună cu şefii de sectoare şi cu preşedinţii organizaţiilor comunale P. N. L. sunt invitaţi în şedinţă pentru Joi, 5 Sept. a. c. orele 11 dimineaţa, în localul Clubului Naţional - Liberal din Storojineţ. Şedinţa va fi prezidată de d-l senator I. I. Nistor, preşedintele organizaţiei, care va face o expunere asupra situaţiei politice. La ordinea zilei sunt chestiunii în legătură cu reorganizarea partidului şi cu propaganda politică. Drain sail w liturilor Geneva, 31 (Rador). — Sesiunea a 56-a a Ligii Naţiunilor s’a deschis ori sub preşedinţia d-lui Foreigi, delegatul Persiei. S’a dat un comunicat, în care se aduce la cunoştinţă că sesiunea aceasta se va ocupa de 15 probleme foarte însemnate. Din acestea fac parte şi chestiunea refugiaţilor din Bulgaria şi Grecia, problema cooperativelor, a zahărului şi a cărbunilor, problema minorităţilor în general, în special minorităţile din Germania şi Polonia, şi însfârşit chestiunea privitoare la conflictul optanţilor.