Glasul Bucovinei, noiembrie 1929 (Anul 12, nr. 3081-3104)

1929-11-01 / nr. 3081

Pag. 2 el Pohaţă în pragul puşcăriei Intr’un articol anterior, intitulat „Ciocois­mul politic“ am încercat să prindem tipul unui ciocoiaş politic de la Suceava, care răspunde la numele de Ionică Pohaţă, deputat ţărănist şi gheşeftar de seamă. O gazetă minoritară din Cernăuţi vine azi cu informaţiuni senzaţionale ca să complecteze portretul tipului zugrăvit de noi. Sub titlul de „Fraude senzaţionale la Su­ceava“, gazeta arată că directorul „Băncii Mar­­morosch“ din Suceava, care nu este decât ciocoiaşul nostru dl I. Pohaţă, a frustat această bancă cu suma de 20 milioane lei. Intre multe alte fraude, dl Pohaţă a mijlocit cumpărarea unei păduri. In contractul de cumpărare d-sa apare ca vânzător şi cumpărător în aceiaşi per­soană. Parchetul de Suceava anchetează cazul, iar arestarea pungaşului ţărănist şi a complicilor săi este iminentă. Iată cine este omul care zece ani de zile a bârfit mereu în partidul naţional­­liberal, şi care făcea ca şi gheşeftarii de la Ră­dăuţi pe moraliştii vieţii noastre publice. Acesta este hoţul care a purtat de nas şi a înşelat populaţia credula a unui judeţ întreg şi care astăzi se găseşte în pragul puşcăriei. Când le va veni rândul şi celorlalţi ? ................- ■ • • 9­9 ........ ' - I TLASUL BUCOVINE. Demagogia se răzbună­­ la finanţe Secretarul general al ministerului de finanţe, dl C. Teianu, a făcut o inspecţie în mai multe judeţe ardelene. Constatările d-sale sânt într’ade­­văr îngrijitoare pentru guvernul, pe care l-au apu­cat durerile remanierii. La Oradea-Mare, Cluj, Turda, Satu-Mare, Sălagiu, unde a fost dl Te­ianu, restanţele din impozite sunt neobicinuit de mari. In Cluj este o restanţă de 200 de milioane lei, la Satu-Mare s-au încasat abia 21 o/0, la Turda 35 o/0, la Sălagiu, judeţul d-lui Gyula Maniu, 30o/o. Dar dl Teianu este şi om glu­meţ : a ameninţat pe administratorii financiari cu­­suspendarrea, dacă încasările nu vor merge mai bine. D-sa ar face mai bine să aducă la cuno­ştinţa d-lor Iuliu Maniu şi V. Madgearu aceste lucruri, cari în opoziţie au îndemnat cu destulă inconştienţă lumea sâ nu plătească biruri! Acum se prezintă poliţa demagogiei, poliţă care se va rupe desigur capul actualilor guvernanţi, cari ameninţau eri cu masele, pe care acum le-au înşelat cu biruri mari. Gheşeftării naţional-ţărăniste Domnii Sautschuck, Simionovici, Percek, Lavrik şi Priskornik păgubesc statul cu sute de milioane Gazeta „Ordinea“ din Bucureşti descopere un mare gheşeft al d-lor Sauszuk şi Simiono­vici, vicepreşedinte al Senatului naţional-ţărănist. Iată ce spune „Ordinea“: „Notarul Eugen Priskornik din Putila, şef de organizaţie naţional-ţărănistă, a înfiinţat o cooperativă forestieră fictivă. Senatorul de’ Ră­dăuţi, dl Teofil Simionovici împreună cu depu­tatul Ştefan Percec (şi cu barabularul Lavrik, adăugăm noi) stau la spatele acestei coopera­tive. Ce se pune la cale? Ministrul Sanczak- Săveanu cu parlamentarii susmenţionaţi şi cu notarul public Eugen Priskornik au făcut Mini­sterului de Domenii propunerea ca acesta să dea în exploatare cooperativei fictive, fără lici­taţie publică, pădurea în întindere de 15.000 ha expropriată de la contele polonez Bawarowsky. In acest scop ministrul şi parlamentarii ghe­şeftari s’au prezentat d-lui Mihalache, făcându-i oferte şi punând­u-i în vedere că vor da 6 milioane lei pentru fondurile partidului naţional-ţărănist, în caz de aprobare. Dl Mihalăche n’a luat încă nici o hotărâre. Suntem curioşi să ştim ce va face. Totodată îi amintim d-lui Mihalache că a mai călcat cu stângul când cu concesionarea ştrandului. Cu­riozitatea noastră este şi mai mare astăzi când sunt în joc cele 6 milioane pentru partid.* Denunţam opiniei publice această nouă pungăşie naţional-ţărănistă ce se pune la cale pentru 6 milioane iei de dl ministru Sauczuk împreună cu d-nii Simionovici, Percec şi La­vrik pentru ca lumea să cunoască calitatea mo­rală a corifeilor naţional-ţărănişti din Bucovina. Acuma înţelegem pentru ce dl Sautczuk umbla să etatizeze fondul bisericesc. Consiliul eparhial împiedecă gheşeftăriile naţional-ţărăniste, şi de aceia fondul trebue etatizat ca şi pădurea ex­propriată din Putila, unde aceşti mari moraliza­tori au început cu jafurile lor. In ajunul căderii, înşălătorii ţărănimii umblă să o şi pungăşească cu 6 milioane, pentru opoziţie. Aşteptăm hotă­rârea d-lui Mihalache. nfirdiiriln flfimnrAlfilfl pentru ba« lifil Mil fir Mi i r if r «laureaţi umuuiiau uumuiwuw au început. înscrieri se mai pot face până la 20 S. c. în direcţiunea şcolii „Pro* grtsul“ str. Popovici Logothetti Nr. 12, 5841 Dr. HOLBAN — SPECIALIZAT LA PARIS — Piele, Par, Sifilis, Zapadă carbonică, ionizaţie înaltă frequentă, etc. Iancu Flondor 47 (Casa germană) CONSULTATIUfăl 3­6 d. m. 5845 No. 3081 Pălării-velour Habig — Serie specială — Pălării moi netede şi păroase în toate culorile Pălării tari. Lucru special de mână: Leon Blumjun. — Cernăuţi — str. I. Flondor No. 10 5810 Răspunsul d-lui Vintilă Brătianu la telegrama omagială trimisă de con­gresul P. N. L. al jud. Rădăuţi Domnului Profesor Dr. Ion I. Nistor fost ministru Cernăuţi Rog primeşte şi transmite prieteni­lor noştri din jud. Rădăuţi mulţumiri şi urări ca organizaţia noastră din acel ju­deţ să ducă la isbândă lupta începută pentru trezirea conştiinţei votului obştesc, pentru a fi astfel temeiu puternic al în­drumării şi apărării nevoilor naţionale. (ss) Vintilă Brătianu ----------------• • • ----------------­ Conferinţe publice In vremea ce domnişorii „apolitici“ de la bătrâna societate pentru cultură îşi pregătesc culcuşul somnului de iarnă, netrebnicii cari fac politică, găsesc timpul necesar să facă şi cultură prin „Junimea Literară“ şi prin „Codrul Cosminului“ ba să rostească chiar şi conferinţe publice în ţara întreagă. Aşa a con­ferenţiat d-l Ion I. Nistor, joia trecută, la Liga Culturală din Suceava. Duminică 3 Noembrie „politicul“ domn Ion I. Nistor va face o con­ferinţă la Ateneul Popular din Iaşi, vorbind despre „Opera istorică“ a lui Alexandru D. Xenopol. La începutul lui Decembrie tot politicul domn Ion I. Nistor va conferenţia la „Univer­sitatea Liberă“ din Bucureşti în ciclul de con­ferinţe al acestui aşezământ, tratând despre ideile conducătoare în istoria Românilor între anii 1400—1601. Când „Institutul de Istorie şi Limbă, pe pe lângă Universitatea noastră, de sub conducerea aceluiaş domn „amestecat în politică“ va inaugura ciclul anual de con­ferinţe. Credem că acestea sunt motive suficiente pentru care alegerea d-lui Ion I. Nistor în co­mitetul Societăţii pentru Cultură ar însemna o adevărată primejdie pentru somnul ei perma­nent ! Cetiţi „Glasul Bucovinei“ Forţă ciulinistă Coşmarul lui Sauczuk — Scenă dramatică petrecută în vis — Persoanele: Krakalia, ministrul Bucovinei Sauciuc-Săveanu, Liga Naţiunilor, un haida­mac şi un ostaş român.­­Prieteni din anturajul ministrului Buco­vinei povestesc cu îngrijorare, că acesta, din ziua când a aflat de jalba depusă di­­redenţa ucraineană la Liga Naţiunilor, îşi are sufletul tulburat de vedenii cumplite.­ Desfăşurarea acţiunii Krakalia scoţând din buzunar o hârtie în­tărită cu peceţi, i-o vâră sub nas lui Sauciuc: „Ce-i hârtia asta?“ Sauciuc, ministrul Bucovinei, svârcolindu-se agitat, bolboroseşte prin somn: „Ştiu... dar vezi... ai oleacă de răbdare... se va face totul... pe rând“. Krakalia insistând : „Nu !... Vreau să-mi spui întăiu ce înseamnă hârtia asta!“— Sauciuc: „O înţelegere pe care am făcut-o în opoziţie“. Krakalia: „Te rog, mai precis; de altfel e râu“ !... Sauciuc: „Un contract prin care ţi-am ză­­logit sufletul meu şi m’am legat să-ţi fiu slugă credincioasa pe toată viaţa“.— Krakalia: „Exact, dar necomplect... Ce mi-ai cerut în acest contract?“ Sauciuc: „Să-mi dai sprijinul iredenţei ucrainene, ca să ajung ministru al Bucovinei“. Krakalia: „Şi ce obligaţiuni ai luat d-ta în schimb ?“— Sauciuc: „Să pun la dispoziţia iredenţei ucrainene întreg aparatul administrativ“. Krakalia: „Bine, asta s’a întâmplat întoc­mai ; n’am motiv să mă plâng. Dar altă con­­diţiune n’ai mai iscălit?“ Sauciuc: „Ba da, să împlinesc toate pos­tulatele iredentei ucrainene“. Krakalia: „Vezi, condiţiunea asta a ră­mas încă neîmplinită. Unde-s cele 200 de şcoli,­­ de cari am urgentă nevoe pentru pregătirea idealului ce urmăresc ?“ — Sauciuc: „Nu va rămâne nerespectata nici o litera din contract, dar, stăpâne şi generos protector, milueşte-mă şi nu-ţi întoarce bună­voinţa dela rugămintea mea... Mai pe încetul... cu oare­care chibzueală... Ne pândeşte Nistor şi ne încolţeşte şi Şeicaru dela Bucureşti...“ Krakalia, trântind cu pumnul în masă: „Va să zică frica d-tale faţă de Nistor este mai mare decât faţă de mine, care te-am făcut din­­tr'un zero un ministru ? Fie !... îţi voiu a­­răta eu!“... (Krakalia dispare şi — pe când Sauciuc întinde braţele după dânsul, rechemându-l des­­nădăjduit — apar, pe rând: Liga Naţiunilor, un haidamac şi un ostaş român.) Liga Naţiunilor (în chip de vestală îmbră­cată în alb, cu o ramură de măslin în mână) : „Eu sânt pacea şi iubirea dintre popoare. Ves­tea tristă a străbătut până la Geneva, unde îmi am castelul meu, cum că aici este încălcată o străveche şi glorioasă istorie ucraineană şi sânt batjocorite străvechi drepturi ucrainene. Am ve­nit să te întreb dacă este adevărat şi, în caz

Next