Glasul Bucovinei, noiembrie 1929 (Anul 12, nr. 3081-3104)
1929-11-01 / nr. 3081
Pag. 2 el Pohaţă în pragul puşcăriei Intr’un articol anterior, intitulat „Ciocoismul politic“ am încercat să prindem tipul unui ciocoiaş politic de la Suceava, care răspunde la numele de Ionică Pohaţă, deputat ţărănist şi gheşeftar de seamă. O gazetă minoritară din Cernăuţi vine azi cu informaţiuni senzaţionale ca să complecteze portretul tipului zugrăvit de noi. Sub titlul de „Fraude senzaţionale la Suceava“, gazeta arată că directorul „Băncii Marmorosch“ din Suceava, care nu este decât ciocoiaşul nostru dl I. Pohaţă, a frustat această bancă cu suma de 20 milioane lei. Intre multe alte fraude, dl Pohaţă a mijlocit cumpărarea unei păduri. In contractul de cumpărare d-sa apare ca vânzător şi cumpărător în aceiaşi persoană. Parchetul de Suceava anchetează cazul, iar arestarea pungaşului ţărănist şi a complicilor săi este iminentă. Iată cine este omul care zece ani de zile a bârfit mereu în partidul naţionalliberal, şi care făcea ca şi gheşeftarii de la Rădăuţi pe moraliştii vieţii noastre publice. Acesta este hoţul care a purtat de nas şi a înşelat populaţia credula a unui judeţ întreg şi care astăzi se găseşte în pragul puşcăriei. Când le va veni rândul şi celorlalţi ? ................- ■ • • 99 ........ ' - I TLASUL BUCOVINE. Demagogia se răzbună la finanţe Secretarul general al ministerului de finanţe, dl C. Teianu, a făcut o inspecţie în mai multe judeţe ardelene. Constatările d-sale sânt într’adevăr îngrijitoare pentru guvernul, pe care l-au apucat durerile remanierii. La Oradea-Mare, Cluj, Turda, Satu-Mare, Sălagiu, unde a fost dl Teianu, restanţele din impozite sunt neobicinuit de mari. In Cluj este o restanţă de 200 de milioane lei, la Satu-Mare s-au încasat abia 21 o/0, la Turda 35 o/0, la Sălagiu, judeţul d-lui Gyula Maniu, 30o/o. Dar dl Teianu este şi om glumeţ : a ameninţat pe administratorii financiari cususpendarrea, dacă încasările nu vor merge mai bine. D-sa ar face mai bine să aducă la cunoştinţa d-lor Iuliu Maniu şi V. Madgearu aceste lucruri, cari în opoziţie au îndemnat cu destulă inconştienţă lumea sâ nu plătească biruri! Acum se prezintă poliţa demagogiei, poliţă care se va rupe desigur capul actualilor guvernanţi, cari ameninţau eri cu masele, pe care acum le-au înşelat cu biruri mari. Gheşeftării naţional-ţărăniste Domnii Sautschuck, Simionovici, Percek, Lavrik şi Priskornik păgubesc statul cu sute de milioane Gazeta „Ordinea“ din Bucureşti descopere un mare gheşeft al d-lor Sauszuk şi Simionovici, vicepreşedinte al Senatului naţional-ţărănist. Iată ce spune „Ordinea“: „Notarul Eugen Priskornik din Putila, şef de organizaţie naţional-ţărănistă, a înfiinţat o cooperativă forestieră fictivă. Senatorul de’ Rădăuţi, dl Teofil Simionovici împreună cu deputatul Ştefan Percec (şi cu barabularul Lavrik, adăugăm noi) stau la spatele acestei cooperative. Ce se pune la cale? Ministrul Sanczak- Săveanu cu parlamentarii susmenţionaţi şi cu notarul public Eugen Priskornik au făcut Ministerului de Domenii propunerea ca acesta să dea în exploatare cooperativei fictive, fără licitaţie publică, pădurea în întindere de 15.000 ha expropriată de la contele polonez Bawarowsky. In acest scop ministrul şi parlamentarii gheşeftari s’au prezentat d-lui Mihalache, făcându-i oferte şi punându-i în vedere că vor da 6 milioane lei pentru fondurile partidului naţional-ţărănist, în caz de aprobare. Dl Mihalăche n’a luat încă nici o hotărâre. Suntem curioşi să ştim ce va face. Totodată îi amintim d-lui Mihalache că a mai călcat cu stângul când cu concesionarea ştrandului. Curiozitatea noastră este şi mai mare astăzi când sunt în joc cele 6 milioane pentru partid.* Denunţam opiniei publice această nouă pungăşie naţional-ţărănistă ce se pune la cale pentru 6 milioane iei de dl ministru Sauczuk împreună cu d-nii Simionovici, Percec şi Lavrik pentru ca lumea să cunoască calitatea morală a corifeilor naţional-ţărănişti din Bucovina. Acuma înţelegem pentru ce dl Sautczuk umbla să etatizeze fondul bisericesc. Consiliul eparhial împiedecă gheşeftăriile naţional-ţărăniste, şi de aceia fondul trebue etatizat ca şi pădurea expropriată din Putila, unde aceşti mari moralizatori au început cu jafurile lor. In ajunul căderii, înşălătorii ţărănimii umblă să o şi pungăşească cu 6 milioane, pentru opoziţie. Aşteptăm hotărârea d-lui Mihalache. nfirdiiriln flfimnrAlfilfl pentru ba« lifil Mil fir Mi i r if r «laureaţi umuuiiau uumuiwuw au început. înscrieri se mai pot face până la 20 S. c. în direcţiunea şcolii „Pro* grtsul“ str. Popovici Logothetti Nr. 12, 5841 Dr. HOLBAN — SPECIALIZAT LA PARIS — Piele, Par, Sifilis, Zapadă carbonică, ionizaţie înaltă frequentă, etc. Iancu Flondor 47 (Casa germană) CONSULTATIUfăl 36 d. m. 5845 No. 3081 Pălării-velour Habig — Serie specială — Pălării moi netede şi păroase în toate culorile Pălării tari. Lucru special de mână: Leon Blumjun. — Cernăuţi — str. I. Flondor No. 10 5810 Răspunsul d-lui Vintilă Brătianu la telegrama omagială trimisă de congresul P. N. L. al jud. Rădăuţi Domnului Profesor Dr. Ion I. Nistor fost ministru Cernăuţi Rog primeşte şi transmite prietenilor noştri din jud. Rădăuţi mulţumiri şi urări ca organizaţia noastră din acel judeţ să ducă la isbândă lupta începută pentru trezirea conştiinţei votului obştesc, pentru a fi astfel temeiu puternic al îndrumării şi apărării nevoilor naţionale. (ss) Vintilă Brătianu ----------------• • • ---------------- Conferinţe publice In vremea ce domnişorii „apolitici“ de la bătrâna societate pentru cultură îşi pregătesc culcuşul somnului de iarnă, netrebnicii cari fac politică, găsesc timpul necesar să facă şi cultură prin „Junimea Literară“ şi prin „Codrul Cosminului“ ba să rostească chiar şi conferinţe publice în ţara întreagă. Aşa a conferenţiat d-l Ion I. Nistor, joia trecută, la Liga Culturală din Suceava. Duminică 3 Noembrie „politicul“ domn Ion I. Nistor va face o conferinţă la Ateneul Popular din Iaşi, vorbind despre „Opera istorică“ a lui Alexandru D. Xenopol. La începutul lui Decembrie tot politicul domn Ion I. Nistor va conferenţia la „Universitatea Liberă“ din Bucureşti în ciclul de conferinţe al acestui aşezământ, tratând despre ideile conducătoare în istoria Românilor între anii 1400—1601. Când „Institutul de Istorie şi Limbă, pe pe lângă Universitatea noastră, de sub conducerea aceluiaş domn „amestecat în politică“ va inaugura ciclul anual de conferinţe. Credem că acestea sunt motive suficiente pentru care alegerea d-lui Ion I. Nistor în comitetul Societăţii pentru Cultură ar însemna o adevărată primejdie pentru somnul ei permanent ! Cetiţi „Glasul Bucovinei“ Forţă ciulinistă Coşmarul lui Sauczuk — Scenă dramatică petrecută în vis — Persoanele: Krakalia, ministrul Bucovinei Sauciuc-Săveanu, Liga Naţiunilor, un haidamac şi un ostaş român.Prieteni din anturajul ministrului Bucovinei povestesc cu îngrijorare, că acesta, din ziua când a aflat de jalba depusă diredenţa ucraineană la Liga Naţiunilor, îşi are sufletul tulburat de vedenii cumplite. Desfăşurarea acţiunii Krakalia scoţând din buzunar o hârtie întărită cu peceţi, i-o vâră sub nas lui Sauciuc: „Ce-i hârtia asta?“ Sauciuc, ministrul Bucovinei, svârcolindu-se agitat, bolboroseşte prin somn: „Ştiu... dar vezi... ai oleacă de răbdare... se va face totul... pe rând“. Krakalia insistând : „Nu !... Vreau să-mi spui întăiu ce înseamnă hârtia asta!“— Sauciuc: „O înţelegere pe care am făcut-o în opoziţie“. Krakalia: „Te rog, mai precis; de altfel e râu“ !... Sauciuc: „Un contract prin care ţi-am zălogit sufletul meu şi m’am legat să-ţi fiu slugă credincioasa pe toată viaţa“.— Krakalia: „Exact, dar necomplect... Ce mi-ai cerut în acest contract?“ Sauciuc: „Să-mi dai sprijinul iredenţei ucrainene, ca să ajung ministru al Bucovinei“. Krakalia: „Şi ce obligaţiuni ai luat d-ta în schimb ?“— Sauciuc: „Să pun la dispoziţia iredenţei ucrainene întreg aparatul administrativ“. Krakalia: „Bine, asta s’a întâmplat întocmai ; n’am motiv să mă plâng. Dar altă condiţiune n’ai mai iscălit?“ Sauciuc: „Ba da, să împlinesc toate postulatele iredentei ucrainene“. Krakalia: „Vezi, condiţiunea asta a rămas încă neîmplinită. Unde-s cele 200 de şcoli, de cari am urgentă nevoe pentru pregătirea idealului ce urmăresc ?“ — Sauciuc: „Nu va rămâne nerespectata nici o litera din contract, dar, stăpâne şi generos protector, milueşte-mă şi nu-ţi întoarce bunăvoinţa dela rugămintea mea... Mai pe încetul... cu oarecare chibzueală... Ne pândeşte Nistor şi ne încolţeşte şi Şeicaru dela Bucureşti...“ Krakalia, trântind cu pumnul în masă: „Va să zică frica d-tale faţă de Nistor este mai mare decât faţă de mine, care te-am făcut dintr'un zero un ministru ? Fie !... îţi voiu arăta eu!“... (Krakalia dispare şi — pe când Sauciuc întinde braţele după dânsul, rechemându-l desnădăjduit — apar, pe rând: Liga Naţiunilor, un haidamac şi un ostaş român.) Liga Naţiunilor (în chip de vestală îmbrăcată în alb, cu o ramură de măslin în mână) : „Eu sânt pacea şi iubirea dintre popoare. Vestea tristă a străbătut până la Geneva, unde îmi am castelul meu, cum că aici este încălcată o străveche şi glorioasă istorie ucraineană şi sânt batjocorite străvechi drepturi ucrainene. Am venit să te întreb dacă este adevărat şi, în caz