Glasul Bucovinei, decembrie 1929 (Anul 12, nr. 3105-3124)
1929-12-01 / nr. 3105
—.-■itStySS&JUCi' IU. OHRrtENTUL : pi. m ast SCO lai, par/* aa 300 iei, pe trai luni 150 lei, pentru aba« «ffistai pe un an 300 lei, pe V, an 160 lei, pe trei luni 90 WL ftmaua mnaând de Duminici, p« un an 120 lei, pe Va ®* MsI j» trei liarf 35 iei. Pentru Cernăuți ziarul trim» i ifm cartesr, lei 85 lunar. Pentru străinătate pe un an 1300 M, pe V, an 700 lei Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Se primesc numai articole Iscălite. Manucrisele mm se Înapoiază. HMUNTUW S4 KLCLAAfc m taâwiâmsăi după tarif şi se primesc ia ttgBfr&fhts Strada iancu Picmdc* No. 33 im»eites ta. interior«! ziarului *w urcă t*.*» ea |sicí®.«ata fi» .wtitinBâ Cernăuţi, !înca i uteemvrie ra şi literatura irul Lei 3 Anul XII No. 3105 poporului Român ■t coni. legea din 23 Martie 1904 Sibiu ORGAN NAȚIONAL ROMÂNSSC APARE ZILNIC Tipografia: Tekifon Nr. 286 Pircpa 8® faceasaltul statului. In luptă la na! Se împlineşte exact o lună de când apare la Cernăuţi un nou cotidian românesc. Principalul fondator al ziarului zilnic „Tribuna“, amărât că marfa nu-i este întrebată pe piaţa opiniei publice, ni se adresează să-i venim în ajutor cu oleacă de reclamă, să-i pomenim numele, ca lumea să afle de existenţa sa, măcar din coloanele gazetei noastre. Este adevărat că dorinţa aceasta ne-a fost adresată într’un mod, la care românul răspunde de obiceiu cu un „ţibă, cotarlă!" — şi îşi vede de drum. Totuş ca unii cari ştim prin câte sacrificii am asigurat primului cotidian românesc din Bucovina o existenţă de 11 ani, înţelegem strigătul desnădăjduit al nefericitului confrate în faţa falimentului apropiat, şi nu vom fi atât de fără inimă să-l lăsăm să-şi deie obştescul sfârşit, fără ca opinia publică măcar să fi aflat că a trăit. D-l Constantin Loghin, cunoscând sentimentele noastre şi ştiind că ele nu vor rămâne surde la apelul său deghizat în atac, ne întreabă, dacă ziarul nostru „a umplut atât de complet locul unui cotidian", încât să nu mai încapă lângă noi şi alt ziar zilnic. Iată răspunsul nostru plin de colegială înţelegere pentru situaţia confratelui. Loc lângă noi este destul, mai mult chiar decât crede pizmaşa desnădejde, care ne-a svârlit întrebarea. Şi vom demonstra imediat generoasa noastră afirmaţiune printr’o comparaţie. Intr’o zi, la Paris, un gazetar întâlni pe un confrate, care sta nemişcat în faţa bisericii Saint-Joseph, privind mereu în sus. Acesta întrebat de ce s’a oprit acolo şi ce urmăreşte cu ochii ţintă în sus, răspunse: nu vezi că se repară biserica? Caut un subiect pentru articol şi aştept să se nărue schela". La noi, pentru ca un ziar să poată servi cetitorilor o veste proaspătă şi impresionantă, nu-i nevoie să împăneze toate străzile cu reporteri, cari să aştepte să cadă de undeva vreo cărămidă în capul unui trecător. La noi, de un an de zile acum, trosneşte din toate încheieturile însuş edificiul statului şi zilnic cad bârne în capul naţiunii româneşti. Astfel la Cernăuţi, nu două cotidiane dar zece n’ar dovedi să înregistreze toate isprăvile cârpacilor, cărora d-l Maniu le-a încredinţat aici o margine din vasta construcţie. Şi acum ne-a venit rândul să întrebăm noi: avut-o zilnica „Tribună" o atitudine declarată faţă de zilnicile crime naţionale ce se petrec sub ochii naţiunii îngrijorate ? Şi care sânt serviciile pe cari le-a adus mizeriei, în care se zbate ţara, agâţându-se desnădăjduită de muchia dezastrului pentru a-şi prelungi viaţa ? Ca să câştige câţiva abonaţi printre învăţători şi funcţionari, este adevărat că „Tribuna" a constatat că îi merge rău. Dar lucrul acesta îl ştiu şi ei destul de bine; pentru cei 3 lei cu cari rămân datori la băcan, ca să poată cumpăra în schimb un ziar, învăţătorii şi funcţionarii aşteaptă ceva mai mult. Ei aşteaptă nu constatarea răului, ci precizarea şi combaterea cauzei care l-a produs. Ei aşteaptă de la ziarul plătit din sfântul drept al familiei lor la o bucată de pâne, să numească jaful pe nume şi să strige puternic: înapoi milioane, înapoi la gura sărăciei, dela care v’au furat economiile naţional-ţărăniste! Ziar de pură informaţune nu este „Tribuna", ziar de partid refuză a se recunoaşte, iar titlul de organ în slujba conştiinţei româneşti nu-l poate invoca o foaie, care nu aude zilnicile acuzaţiuni ridicate de această conştiinţă împotriva unui regim, care zilnic o sfidează şi o umileşte. Iată, amărâtule confrate Loghin, cauza pentru care nu noi, ci opinia publică refuză să recunoască „Tribunei" dreptul la existenţă. Opinia publică, ca să se lase cucerită, vrea să ştie întăiu cine eşti şi ce gânduri mărturiseşti. Râvniţi la un locuşor la masa, la care credinţele politice îşi dispută catehismele ? Rostiţi-vă atunci voinţa, căci opinia publică fuge de fătălăi politici ; ea se dărue numai curajului civic. Sânteţi o întreprindere comercială? Ei bine, ca români, vă dorim din tot sufletul cel mai deplin succes. Dar, în acest caz, vă dăm şi un sfat: să nu puneţi taraba în drumul convingerilor, ci pleacă mai la o parte. V. Algir Sggg—HIHHIII IIIIMIfc III III I Duminică, 8 Decemvrie a. c., la orele II înainte de amiazi va avea loc la Cernăuţi congresul organizaţiei Partidului naţional-liberal din judeţul Cernăuţi_________ -----------------9 • • %----- ... ....... Se desfiinţează totuşi comunele Cu toate desminţirile şi asigurările date de miniştrii şi deputaţii naţional-ţărănişti şi cu toată împotrivirea populaţiei din Bucovina, o mulţime de comune din judeţele Cernăuţi, Suceava, Rădăuţi, Câmpulung şi Storojineţ vor fi desfiinţate. Agenţia „Radoru ne trimite din Bucureşti, cu data de 30 Noembrie a. c., ştirea, că într’un consiliu de miniştri, care s’a ţinut Vineri 29 Noembrie a. c. seara, s’a hotărît că judeţele Bucovinei vor cuprinde 90 comune compuse din mai multe sate şi 26 comune formate dintr’un singur sat. Ceea ce înseamnă că din cele 321 comune cari formează judeţele Cernăuţi, Suceava, Rădăuţi, Câmpulung şi Storojineţ, vor fi desfiinţate 205 comune, cari vor deveni sate, rămânând numai 116 comune. Protestăm cu toată energia împotriva încălcărei nemaipomenite a drepturilor comunelor noastre. Asupra rezultatelor dezastruoase ce le va produce această „reformă“ naţional-ţărănistă vom mai reveni. ■■ - - • •• •----------.... . ... . Curs de popularizare D. prof. Dr. Leca Morariu îşi va ţine cursul de popularizare Luni 2 şi Marţi 3 Dec. c. vorbind despre Omul şi artistul Eminescu, 2 ore. Cursul are loc în sala VII a Universităţii de la orele 6-7 seara. — Nimeni sâ nu Întârzie a-şi comanda — din vreme Calendarul „Glasul Bucovinei“ pe anul 1930 cel mai potrivit calendar pentru popor