Glasul Bucovinei, ianuarie 1930 (Anul 13, nr. 3125-3146)

1930-01-24 / nr. 3142

ABONAMENTUL: M m aa 900 lei, pe V* an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru prud eflote: pe un an 300 lei, pe VI an 160 lei, pe trei luni 80 lei Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe V» «« TO­tel, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimfa purta curier. Iei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei. Plățile sa fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada lancu Flondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%/* Porul de Judecată în Cernăuți. OiibiijivăisiliWiili Suntem informaţi de cititorii noştri din toate judeţele Bucovinei, că agenţi naţ. ţărănişti umblă prin sate şi încearcă să amăgească lumea, zicând că naţ.-ţă­­răniştii au de gând să înfiinţeze o bancă a lor, numitul „Creditul agricol“. Naţ.-ţărăniştii umblă din nou să ru­­mănească lumea cu făgăduieli mincinoase, aşa cum au făcut-o în alegerile pentru Sfatul ţării din iarna anului 1928. Căci agenţii naţo-ţărănişti, cari trâmbiţă înfiin­ţarea Băncii numite „Credit agricol“, fă­găduiesc că banca aceasta le va da ţă­ranilor împrumuturi eftine, şi fără inta­­bulare până la 50.000 lei, iar peste 50.000 lei cu intabulare ; ei mai spun că toate datoriile ţăranilor, din toate satele, vor fi preluate de această nouă bancă. Oameni buni, nu credeţi în minciu­nile aceste naţ.-ţărăniste. Feriţi-vă de a­­genţii aceştia ai naţ.-ţărăniştilor, fiindcă din nou umblă să vă înşale. Cei ce vor iscăli acţiuni la această bancă naţ.-ţără­­nistă, şi îşi vor încredinţa banul lor pun­gaşilor naţ. ţărănişti, să ştie de pe acum că-şi vor pierde banii, şi pe deasupra îşi vor mai pierde şi pământurile pe cari naţ.-ţărăniştii umblă să le zălogească străinătâţ­i, pentru ca de la străini să a­­ducă parale. Naţ.-ţărăniştii cer străinilor să vină cu banii lor în ţară şi să se intabulez pe pământurile ţărăneşti, curat ca pe vremea Bănci Rusticate din Galiţia. O­­data ce se va face intabularea acestui credit, înfiinţat cu bani străini, gospo­darii nu vor mai putea nici împărţi, nici vinde, nici da la copii pământul lor, şi nici nu vor mai putea face nici cel mai mic împrumut în altă parte. Iar când vor voi să vândă o parte, vor trebui să se poclonească pe la băncile de la Berlin, Vienna şi Budapesta, ca să ceară posto­­rime, şi să capete ştergerea intabulării. Păcăleala acelora, care se vor în­crede în aceşti agenţi naţ-ţărănişti, va fi tot aşa de mare ca şi păcăleala din alegerile trecute cu iertarea birurilor, cu desfiinţarea serviciului militar, cu îm­părrea din nou a moşiilor, cu şterge­rea datoriilor de pe la bănci, ş. a. m. d. Deci aminte să vă fie, cinstiţi gos­podari, nu vă lăsaţi din nou înşelaţi de naţ.-ţărănişti. Oameni buni fenţi-vă ca de foc de creditul acesta. Nu daţi cre­zare copiilor naţ.-ţărănişti, cari umblă să vă înşele din nou cu Creditul lor agricol. Nu vă lăsaţi înşelaţi din nou, căci astfel veţi pierde totul, iar copiii voştrii nu vor găsi nici cenuşă în vatră. 34 IANUARIE Astăzi, Vineri, este 24 Ianuarie, care e o zi de mare sărbătoare pentru nea­mul românesc, înainte de 71 de ani Mol­dova şi Muntenia erau două ţări deose­bite ; fiecare îşi avea Domnul ei, Mol­dova la Iaşi, Muntenia la Bucureşti. La 24 Ianuarie 1859, adecă acuma-s 71 de ani, prin înţelepciunea conducătorilor din amândouă ţările, s’a ales ace­laş Domn, Alexandru Ion Cuza şi pentru Moldova şi pentru Muntenia. Domnul nou ales cât a domnit 7 ani a ştiut să închege aşa de bine unirea aceasta, încât prin faptele şi ale lui Carol întâiul care i-a urmat, s’a putut face unirea cea mare din zilele noastre, unirea tuturor Româ­nilor într-o singură ţară şi sub o singură stăpânire. Iată de ce ziua de 24 ianuarie este o zi de mare sărbătoare, la care se cu­vine să ne gândim cu atât mai mult şi să o sărbătorim cu atât mai tare, cu cât guvernul naţional ţărănist încearcă prin legi nesocotite, să zdruncine această unire. ■ ■ ■ e e • •-----------------------­ Apărătorii comuniştilor huiduiţi de mulţime La procesul comuniştilor ce se judecă la Tribunalul din Cernăuţi s-a întâmplat Miercuri în 22 ianuarie o mare învălmăşeala. Nişte străini, pripăşiţi la Cernăuţi din toate cuiburile Ba­sarabiei au început să se organizeze şi să facă propagandă comunistă, strigând în gura mare că nu le trebue religie, nu Ie trebue şcoală, nu le trebue Rege şi că ei vor să se cârmuească de capul lor, curat ca în Rusia bolşevică. Obrăznicia acestor lepădături nu mai cu­noaşte margini de când au început să se mân­drească cu prietenia naţional-ţărăniştilor dela pu­tere. Luni a început judecarea procesului şi întru apărarea lor s’au înfăţişat avocaţi naţional­­ţârănişti Leiser Hausknecht, ceea ce înseamnă slugă la dârloagă, Pătrăşcanu, feciorul trădăto­rului Pătrăşcanu, Moise Häuslich, Iţîg Süber­­mann dela Vorwärts şi alţii. Era să ia parte la apărare şi d. Ianki Pistiner, dar n’a nimerit sala de când i s’au spart ochelarii la Zastavna. Toţi oameni năimiţi ai comuniştilor şi fraţi de cruce cu naţional-ţărăniştii. Dar oamenii aceştia şi au găsit beleaua. Căci în momentul când apărătorii năimiţi de bolşevici ieşeau din Tribunal, un grup de ce­tăţeni, care au fost faţă la proces şi care a vă­zut îndrăzneala fără margini a acestor apărători, s’au năpustit năprasnic asupra lor şi le-a dat o învăţătură să ţie minte că ţara aceasta îngră­şată cu sângele românilor şi îmbelşugată din sudoarea muncii lor, n’a ajuns o țarină fără ji­­tari în care fiecare prăpădit să-și poată face de cap. —"■ ' " • • • " De ce plătim biruri aşa de mari? Pentru că de când e România, n’a mai fost un guvern atât de risipitor care să facă un jaf atât de mare cu banii birnicilor, precum este guvernul acesta naţional-ţărânist al domnului Maniu D-l Maniu de când a venit la guvern, a numit 218 consilieri tehnici, partizani flămânzi de ai lui, cari au costat până acuma 218 mi­lioane 346 mii de lei; a numit fără nici o tre­buinţă 5745 de diurnişti pa­tizani cari au costat 87 milioane 416 mii de lei; a pus 785 de co­misii fără nici o treabă şi a trimis la plimbare prin ţări străine oameni de ai lui cari toţi la un loc au cheltuit 475 milioane 316 mii de lei; cu serbările naţionale şi cu gazete ca să-l laude a cheltuit 315 milioane 820 de mii de lei; pentru bandele lui de voinici a cheltuit 86 de milioane 820 mii de lei. Pentru cheltuelile preşedenţiei consiliului de miniştri liberalii au cheltuit 12 mioane 791 de mii. D-l Maniu şi -a sporit acea­sta sumă la 139 de milioane. Şi fără nici o ruşine, în bugetul pentru 1930, spune cum are de gând să cheltuiască aceste 139 de milioane, 2 milioane fond pentru domnia sa, 3 milioane pentru publicaţiuni, 3 milioane pentru tablouri şi fotografii, 2 milioane ajutoare, 5 mi­lioane 330 de mii 420 lei misiuni, 6 milioane publicaţiuni, adecă laude, în gazete, 26 milioane 9000 lei fond de dispoziţie, adecă fond cu care d-l Maniu sa poată face ce vrea, 13 milioane 452 de mii 600 lei cheltueli întâmplătoare; şi tot aşa mai departe, d-l Maniu mătrăşeşte toate cele 139 de milioane. Toate sumele cheltuite în vânt, fără nici o treabă de guvernul domnului Maniu se ridică aproape la 1500 de milioane, adecă un miliard şi jumătate lei. Iată de ce, oameni buni, trebuie să plătim atâtea biruri şi atât de grele şi vom plăti şi mai grele, dacă ne vom lăsa înşelaţi şi vom mai ţine la guvern covrigul blăstămat şi otrăvit al partidului naţional-ţăranist.

Next